{"id":18600,"date":"2014-04-10T09:59:33","date_gmt":"2014-04-10T07:59:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18600"},"modified":"2015-01-15T14:53:00","modified_gmt":"2015-01-15T12:53:00","slug":"de-ziua-academiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ziua-academiei\/","title":{"rendered":"De ziua Academiei"},"content":{"rendered":"<p>Peste numai doi ani, Academia Rom\u00e2n\u0103 va s\u0103rb\u0103tori un veac \u015fi jum\u0103tate de existen\u0163\u0103. Bilan\u0163ul evolu\u0163iei sale dezv\u0103luie o ne\u00eendoielnic\u0103 ascensiune. Dac\u0103 plec\u0103m de la restr\u00e2nsa societate literar\u0103 din 1866, de la cele dou\u0103 sec\u0163ii create \u00een 1867, c\u0103rora li s-a ad\u0103ugat, \u00een 1871, cea de-a treia, dedicat\u0103 \u015ftiin\u0163elor naturii \u015fi \u015ftiin\u0162elor exacte, dep\u0103\u015find o activitate, ini\u0163ial restr\u00e2ns\u0103, dedicat\u0103 limbii \u015fi istoriei, constat\u0103m prezen\u0163a, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, a trei puternice sec\u0163ii. \u00cen acestea s-au str\u00e2ns reprezentan\u0163ii de v\u00e2rf ai elitelor intelectuale ale epocii, reprezentan\u0163i care s-au conectat la fluxul \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural mondial. \u00cen cursul veacului trecut, s-a \u00eenregistrat necontenita cre\u015ftere a nivelului Academiei \u015fi a variet\u0103\u0163ii preocup\u0103rilor membrilor s\u0103i, de la mijlocul secolului ad\u0103ug\u00e2ndu-se \u015fi re\u0163eaua de institute. De\u015fi etapele fiin\u0163\u0103rii ei au fost marcate \u015fi de pagini \u00eentunecate, rezultanta r\u0103m\u00e2ne pozitiv\u0103. R\u0103sfoind dic\u0163ionarul membrilor ale\u015fi\u00a0 timp de un veac\u00a0 \u015fi jum\u0103tate, nu putem dec\u00e2t s\u0103 ne manifest\u0103m respectul \u015fi aprecierea, cele c\u00e2teva excep\u0163ii, ca urmare a imixtiunilor din afar\u0103, n-au afectat, din fericire, trunchiul puternic al unui arbore impozant !<br \/>\nUneori, ne\u00een\u0163elegerea rosturilor Academei \u015fi a importan\u0163ei acesteia pentru Rom\u00e2nia de c\u0103tre cei c\u0103rora le revin, \u00eentr-un r\u0103stimp sau altul, \u00eenaltele r\u0103spunderi de a conduce \u0163ara poate constitui o grav\u0103 amenin\u0163are pentru o institu\u0163ie a ei, fundamental\u0103, \u015fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, chiar pentru mersul \u00eenainte al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Un recent sondaj de opinie ne-a ar\u0103tat c\u0103, dincolo de denigr\u0103ri r\u0103uvoitoare \u015fi de atacuri, exist\u0103 \u00een r\u00e2ndurile\u00a0 concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri o bun\u0103 p\u0103rere despre Academie, ace\u015ftia consider\u00e2nd-o, ca importan\u0163\u0103, al\u0103turi de Biseric\u0103 \u015fi de\u00a0 Armat\u0103.<br \/>\nAcademiei, ca institu\u0163ie fundamental\u0103, \u00eei revine misiunea de a contribui la progresul \u0163\u0103rii, de a ap\u0103ra interesele noastre na\u0163ionale, dar \u015fi \u2013 gra\u0163ie activit\u0103\u0163ii, nivelului cercet\u0103rii \u015fi leg\u0103turilor sale interna\u0163ionale \u2013 de a \u00eencadra \u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cultura, la\u00a0 valoarea lor real\u0103, \u00een circuitul european \u015fi mondial.<br \/>\nAcademia Rom\u00e2n\u0103 nu este doar un\u00a0 for de consacrare\u00a0 a celor mai buni dintre cet\u0103\u0163enii Rom\u00e2niei, oameni\u00a0 de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de cultur\u0103; nu doar un for de recunoa\u015ftere public\u0103 a realiz\u0103rilor \u015fi prestigiului acestora. Apar\u0163in\u00e2nd spa\u0163iului excelen\u0163ei, ea este, \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi o uzin\u0103 de produc\u0163ie spiritual\u0103 \u00een variate domenii. Cele 66 de centre \u015fi\u00a0 institute\u00a0 reprezint\u0103, la r\u00e2ndul lor, un loc de convergen\u0163\u0103 a elitelor intelectuale, cele c\u00e2teva mii de cercet\u0103tori\u00a0 efectu\u00e2nd o activitate de \u00eenalt nivel \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural sub\u00a0 \u00eendrumarea \u015fi controlul Academiei. \u00cen laboratoarele unit\u0103\u0163ilor ei, \u00een care prezen\u0163a \u015fi activitatea membrilor Academiei sunt o component\u0103 esen\u0163ial\u0103, se desf\u0103\u015foar\u0103 lucr\u0103ri de performan\u0163\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii fundamentale, dar \u015fi al celei aplicate.<br \/>\nProbleme mai exist\u0103 \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu mi\u015fcarea fireasc\u0103 a cadrelor \u015ftiin\u0163ifice, durata promov\u0103rii, iar \u00een cazul cercet\u0103torilor tineri, retribu\u0163iile sunt \u00eenc\u0103 departe de ceea ce ar fi normal s\u0103 fie, mai ales c\u0103 este vorba, \u00eendeob\u015fte, de cei mai buni din succesive genera\u0163ii. Salarizarea \u00eens\u0103 este o problem\u0103 general\u0103, care prive\u015fte ansamblul cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice din aceast\u0103 \u0163ar\u0103,\u00a0 \u015fi ea arat\u0103 care este locul \u015fi pre\u0163uirea pe care le dau factorii politici acestei direc\u0163ii fundamentale. Tot \u00een privin\u0163a institutelor, s-ar impune ca pozi\u0163ia deplin\u00a0 autonom\u0103 a Academiei, recunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din\u00a0 anul 1867, cu prilejul intr\u0103rii \u00een activitate \u015fi al celei dint\u00e2i sesiuni, s\u0103 fie pe deplin respectat\u0103. S\u0103\u00a0 nu fie uitate niciodat\u0103 de conduc\u0103torii acestei \u0163\u0103ri, oricare ar fi ei,\u00a0 angajamentul \u015fi cuvintele patriotului \u015etefan Golescu de la 1\/13 august 1867, primul\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ministru care ar\u0103ta atunci, la ceremonia inaugur\u0103rii Societ\u0103\u0163ii Literare Rom\u00e2ne, c\u0103 \u201esocietatea este \u015fi r\u0103m\u00e2ne independent\u0103 \u015fi liber\u0103, cum liber\u0103 \u015fi independent\u0103 a fost, este \u015fi va fi limba poporului rom\u00e2n\u201c.<br \/>\nAcademia Rom\u00e2n\u0103 are \u00een sarcin\u0103 \u015fi valorificarea trecutului, a examin\u0103rii \u015fi studierii evolu\u0163iei limbii\u00a0 \u2013 motiv fundamental al \u00eenfiin\u0163\u0103rii ei \u00een urm\u0103 cu un veac \u015fi jum\u0103tate \u2013, valorificarea evolu\u0163iilor istorice, a\u00a0 tr\u0103s\u0103turilor spirituale specifice, a contribu\u0163iilor \u00een domeniul g\u00e2ndirii \u00eenalte, a filosofiei, dar \u015fi a variatelor \u00eentruchip\u0103ri ale artei. Ea este menit\u0103, \u00eentre altele,\u00a0 s\u0103 realizeze bilan\u0163uri comparative \u015fi mai ales s\u0103 sublinieze specificit\u0103\u0163i originale. Identit\u0103\u0163ii noastre \u015fi evolu\u0163iei ei, a c\u0103ror cunoa\u015ftere este esen\u0163ial\u0103, le sunt consacrate str\u0103duin\u0163e, iar roadele sunt de folos \u0163\u0103rii pentru a ocupa \u00een salba na\u0163iunilor \u015fi a statelor lumii un loc cu just\u0103\u00a0 m\u0103sur\u0103. \u00cen aceast\u0103 grandioas\u0103 \u00eentrecere de civiliza\u0163ie, reprezent\u00e2nd una dintre na\u0163iunile acestui continent, \u00eenalta noastr\u0103 societate aduce contribu\u0163ii apreciabile, de\u015fi insuficien\u0163ele de mijloace materiale corespunz\u0103toare st\u00e2njenesc uneori particip\u0103ri la nivelul posibilit\u0103\u0163ilor de exprimare.<br \/>\n\u00cen domeniul esen\u0163ial al economiei \u015fi al dezvolt\u0103rii societ\u0103\u0163ii, Academia este o prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u015fi multiform\u0103. Institutele \u015fi centrele ei orientate \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie contribuie la cunoa\u015fterea \u015fi rezolvarea unor probleme capitale ale economiei. Ea \u00ee\u015fi dovede\u015fte \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 utilitatea practic\u0103, \u015fi nu numai pe cea a studierii minu\u0163ioase a unor chestiuni esen\u0163iale Rom\u00e2niei pentru viitoarea ei dezvoltare.<br \/>\nFaptul c\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 reprezint\u0103 un ansamblu larg de domenii ridic\u0103 probleme din pricina complexit\u0103\u0163ii direc\u0163iilor; ea ofer\u0103 \u00eens\u0103, totodat\u0103, un \u00eentins teren de lucru \u015ftiin\u0163ific, ca \u015fi posibilitatea\u00a0 conlucr\u0103rii creatoare\u00a0 \u00een\u0103untrul \u0163\u0103rii, dar \u015fi \u00een lume. Un alt avantaj \u00eel reprezint\u0103 \u015fi situarea ei \u00een afara jocurilor politice, ceea ce \u00eei confer\u0103 atribu\u0163ii de echilibru, echidistan\u0163\u0103 \u015fi obiectivitate. \u00cen numeroase domenii ea poate oferi modele, c\u0103i de urmat \u015fi consiliere. Este \u00eentr-adev\u0103r o \u201eb\u0103tr\u00e2n\u0103 doamn\u0103\u201d, mult\u015ftiutoare, \u00een acela\u015fi timp dispus\u0103, \u015fi mai ales capabil\u0103, a da sfaturi dezinteresate, lucru at\u00e2t de rar \u00een societatea rom\u00e2neasc\u00e3, \u00een nesf\u00e2r\u015fit\u0103 tranzi\u0163ie, din zilele noastre.<br \/>\nDe un veac\u00a0 \u015fi jum\u0103tate, bunurile cultural-\u015ftiin\u0163ifice, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd colec\u0163iile at\u00e2t de valoroase ale Bibliotecii, dar \u015fi casele memoriale \u2013 de la Mirce\u015ftii lui Vasile Alecsandri la casele lui G.C\u0103linescu \u015fi George Oprescu, ori re\u015fedin\u0163a generalului Henri Berthelot, pentru a nu da dec\u00e2t c\u00e2teva exemple \u2013\u00a0 au p\u0103strat pentru viitorime memoria unui trecut \u015fi ele satisfac\u00a0 \u015fi\u00a0 dorin\u0163ele unor mari personalit\u0103\u0163i care au considerat Academia drept locul \u015fi depozitarul cel mai potrivit al dona\u0163iilor \u015fi al test\u0103rilor lor.<br \/>\nDar Academiei \u00eei revine \u00eenc\u0103 o obliga\u0163ie: ea, atot\u015ftiutoarea, nu trebuie s\u0103\u00a0 fiin\u0163eze izolat\u0103 \u00eentr-un glob de filde\u015f, ci implicat\u0103 nemijlocit \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, cultur\u0103 \u015fi art\u0103, s\u0103\u00a0 urm\u0103reasc\u0103 ceea ce are loc \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00een lume \u015fi s\u0103-i sf\u0103tuiasc\u0103 pe cona\u0163ionalii ei \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd pe factorii de conducere ai \u0163\u0103rii, \u00een privin\u0163a c\u0103ilor viitorului, dar \u015fi a problemelor de mare \u00eensemn\u0103tate cu care este confruntat\u0103 societatea noastr\u0103. Este ceea ce\u00a0 Academia a f\u0103cut de la\u00a0 \u00eentemeierea ei, preocupat\u0103 fiind, firesc, de activitatea cultural-\u015ftiin\u0163ific\u0103, dar, totodat\u0103, implic\u00e2ndu-se \u015fi spun\u00e2ndu-\u015fi cuv\u00e2ntul \u00een marile momente ale devenirii \u0163\u0103rii.<br \/>\nDe la \u00eenfiin\u0163area ei, Societatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a fost prima form\u0103 de unitate institu\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ea reprezent\u00e2nd\u00a0 o Rom\u00e2nie Mare spiritual\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u015fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, afirmarea\u00a0 acestei realit\u0103\u0163i \u00een fa\u0163a lumii a fost unul dintre\u00a0 obiectivele majore ale \u00eenaltei societ\u0103\u0163i care fusese \u00eentemeiat\u0103. Era vorba de o unitate cultural-spiritual\u0103, dar \u015fi de\u00a0 afirmarea unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nit\u0103\u0163ii \u00een \u00eentregul ei. Academia a transmis societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ideea aceasta fundamental\u0103 a unit\u0103\u0163ii na\u0163iunii, consider\u00e2ndu-se \u00eentotdeauna ap\u0103r\u0103toarea marilor ei interese, dezinteresat\u0103 \u015fi \u00eensufle\u0163it\u0103 doar de dezvoltarea \u0163\u0103rii, \u00een ansamblul ei.<br \/>\nPrin declara\u0163ii publice, pentru a nu da dec\u00e2t c\u00e2teva exemple din ultima perioad\u0103, Academia Rom\u00e2n\u0103 a luat pozi\u0163ie \u00een chestiunea unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor \u015fi a limbii de pe ambele laturi ale Prutului, \u00een problema Ro\u015fia Montana, \u00een cea a unor cl\u0103diri \u00eenalte, construite cu scopuri speculative \u00een capitala \u0163\u0103rii. Ea este datoare a se implica \u00een orice problem\u0103 fundamental\u0103, care poate afecta bunul mers al treburilor publice, de a-\u015fi spune un cuv\u00e2nt competent, de a ap\u0103ra cu fermitate ceea ce se\u00a0 cuvine a fi ap\u0103rat. \u00centr-o societate \u00een care sentimentele egoiste \u015fi egocentrice au c\u0103p\u0103tat accente prea puternice, membrilor Academiei le revine a fi ni\u015fte trezitori.<br \/>\nLumea \u00eentreag\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00eentr-un proces de o mare complexitate, \u00een mijlocul unor muta\u0163ii geopolitice \u015fi al unor deplas\u0103ri de putere, \u00eentr-o lupt\u0103 ne\u00eencetat\u0103 pentru asigurarea dezvolt\u0103rii \u015fi chiar a existen\u0163ei ei viitoare,\u00a0 a unor confrunt\u0103ri cu perspective \u015fi urm\u0103ri\u00a0 incalculabile.\u00a0 Ritmul de evolu\u0163ie a umanit\u0103\u0163ii, chiar cel al dot\u0103rii ei tehnice sunt \u00eentr-o continu\u0103 schimbare. Este greu de \u0163inut pasul \u00eentr-o \u00eentrecere de acest fel \u015fi, cu at\u00e2t mai mult, de recuperat decalaje. Pe de alt\u0103 parte, \u201eaccidentele de parcurs\u201d sunt tot mai numeroase \u015fi mai complicate, inventivitatea omului, din p\u0103cate, nu se afirm\u0103 numai \u00eentr-un sens pozitiv \u2013 al unei dezvolt\u0103ri generale \u2013, ci \u015fi \u00een forme care pot pune \u00een primejdie fiin\u0163area umanit\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei.<br \/>\nDin vreme \u00een vreme, izbucnesc crize care pun \u00een pericol echilibrul general \u015fi st\u00e2njenesc progresul. Marile probleme n-au ajuns \u00eenc\u0103 s\u0103 fie tratate \u00eentr-o manier\u0103 constructiv\u0103 \u015fi echilibrat\u0103. Vocea \u00een\u0163elep\u0163ilor este a\u015fteptat\u0103 \u015fi dorit\u0103.<br \/>\n\u00cen zilele noastre, Academia Rom\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2ne un sf\u0103tuitor competent \u015fi dezinteresat, \u00eensufle\u0163it de dorin\u0163a de a construi \u015fi de a ajuta la dezvoltarea societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu, un for menit s\u0103 contribuie pozitiv la o afirmare multiform\u0103 a acestei \u0163\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Peste numai doi ani, Academia Rom\u00e2n\u0103 va s\u0103rb\u0103tori un veac \u015fi jum\u0103tate de existen\u0163\u0103. Bilan\u0163ul evolu\u0163iei sale dezv\u0103luie o ne\u00eendoielnic\u0103 ascensiune. Dac\u0103 plec\u0103m de la restr\u00e2nsa societate literar\u0103 din 1866, de la cele dou\u0103 sec\u0163ii create \u00een 1867, c\u0103rora li s-a ad\u0103ugat, \u00een 1871, cea de-a treia, dedicat\u0103 \u015ftiin\u0163elor naturii \u015fi \u015ftiin\u0162elor exacte, dep\u0103\u015find o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ziua-academiei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De ziua Academiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[1885,4],"class_list":["post-18600","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-academia-romana","tag-editorial"],"views":1266,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18600"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18600\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}