{"id":18598,"date":"2014-04-10T09:58:28","date_gmt":"2014-04-10T07:58:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18598"},"modified":"2014-04-10T09:58:28","modified_gmt":"2014-04-10T07:58:28","slug":"centura-de-siguranta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/centura-de-siguranta\/","title":{"rendered":"Centura de siguran\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Dup\u0103 18 ani de sever\u0103 deten\u0163ie ce-i l\u0103sase pe trup \u201eamintiri\u201d de ne\u015fters (\u201eAm ni\u015fte semne interesante de pe urma pu\u015fc\u0103riei: urmele unor c\u0103tu\u015fe pe picioare \u2013 mi-au intrat \u00een carne \u015fi r\u0103nile s-au vindecat dup\u0103 ani de zile, dar se p\u0103streaz\u0103 sechelele. Am ni\u015fte diagonale pe spate, urme mai ad\u00e2nci ale plesniturilor de bici\u201d), Corneliu Coposu, ultimul cre\u015ftin-democrat din Rom\u00e2nia r\u0103mas f\u0103r\u0103 niciun urma\u015f mai tr\u0103ie\u015fte \u00een \u0163ar\u0103 un sfert de veac \u00eentr-o \u201einsul\u0103\u201d securizat\u0103, sub regim de exilat \u00een \u201elibertate condi\u0163ionat\u0103\u201d \u2013 scrie Vartan Arachelian \u00een Observator cultural din 20-26 martie 2014. Din insula lui, b\u0103tr\u00e2nul \u0163\u0103r\u0103nist, m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Iuliu Maniu, ajunge \u00een 1983, cu haita de securi\u015fti pe urmele lui, la Blaj spre a se \u00eent\u00e2lni cu fo\u015ftii colegi de la Liceul Vasile cel Mare, \u201edestul de pu\u0163ini din cei care am mai r\u0103mas\u201d, cum spune el \u00eencep\u00e2nd s\u0103 evoce \u00eentr-un impresionant discurs testamentar \u201eSpiritul Blajului\u201d. Gra\u0163ie harnicilor scribi, avem privilegiul de a mai citi (asculta!) \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cuv\u00e2ntul liber \u015fi netem\u0103tor dintr-o \u201elibertate controlat\u0103\u201d cu biciul al unui mare patriot rom\u00e2n. \u00cen 1983, c\u00e2nd \u00een capul multor rom\u00e2ni se \u00een\u015furubase g\u00e2ndul, cinic, c\u0103 nu va fi mai bine dac\u0103 nu va fi mai r\u0103u, Corneliu Coposu \u00eempr\u0103\u015ftia lumina str\u0103lucitoare a unui cuv\u00e2nt de \u00eencurajare pentru compatrio\u0163ii s\u0103i dezam\u0103gi\u0163i \u015fi resemna\u0163i cu o dictatur\u0103 c\u0103reia nu-i mai vedeau cap\u0103tul. Cuv\u00e2ntul venea din inima \u015fi din spiritul Blajului, cetatea r\u0103mas\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een mintea lui pe care venea s\u0103 o \u201epredea\u201d celor ce aveau ochi de privit \u015fi urechi de auzit. N-o f\u0103cea pentru prima oar\u0103 \u00een libertatea controlat\u0103 \u00een care tr\u0103ia pe insula lui din Rom\u00e2nia. Mai exersase ritualul \u201epred\u0103rii\u201d unei mo\u015fteniri spirituale \u015fi cu alte ocazii, pe meleaguri s\u0103l\u0103jene, la Bobota sau \u00een alte locuri. Ce este (era!) acest metonimic \u201eSpirit al Blajului\u201d pe care nu \u00eenceta s\u0103-l evoce Corneliu Coposu? \u201eSpiritul Blajului \u00een care am fost educa\u0163i, spunea el, este zestrea noastr\u0103 moral\u0103, care ne-a c\u0103l\u0103uzit pa\u015fii pe c\u0103r\u0103rile vremelnic m\u0103r\u0103cinoase, v\u0103dindu-\u015fi prezen\u0163a la toate r\u0103sp\u00e2ntiile grele care ne-au \u00eent\u00e2mpinat (&#8230;) Ne-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fim intransigen\u0163i \u00een fa\u0163a ispitelor rele \u015fi s\u0103 p\u0103str\u0103m nezdruncinat\u0103 n\u0103dejdea \u00een biruin\u0163a necondi\u0163ionat\u0103 a adev\u0103rului. \u015ei chiar dac\u0103 virtu\u0163ile cu care \u015fi-a \u00eenzestrat Blajul \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii nu au fost, mai ales \u00een vremurile tulburi, pre\u0163uite, ele sunt perene \u015fi transcend vremelnicia\u201d. Vremelnicia, ascuns\u0103 \u00een v\u00e2rful creioanelor ce notau (\u00eenregistrau) s\u00e2rguincios cuvintele marelui patriot, va fi fost ea \u00eens\u0103\u015fi emo\u0163ionat\u0103 \u015fi impresionat\u0103 de noutatea exploziv\u0103 a mesajului pe care cuvintele \u00eel transmiteau? Nu putem \u015fti dac\u0103 \u201escribii\u201d robotiza\u0163i datorit\u0103 c\u0103rora putem citi azi cuvintele bine strunite dar \u00eencinse de patriotism ale marelui om nu erau \u015fi ei oameni impresionabili, capabili de emo\u0163ii \u015fi sentimente. Ce \u015ftim cu siguran\u0163\u0103 este c\u0103 \u015fi ei, \u015fi noi deveniser\u00e3m imuni la patriotismul de vorbe \u015fi de parad\u0103 aruncat de la tribunele vremii \u00een urechile mul\u0163imilor adunate \u015fi \u00eencolonate cu de-a sila. Dar atunci \u015fi acolo, la Blaj, \u00een 1983, cuvintele aveau un temei imprescriptibil \u015fi de net\u0103g\u0103duit: veneau de la un om \u00eensemnat cu semnele g\u00e2rbaciului pe spinare, \u00eendrept\u0103\u0163it de tot ce suferise ca s\u0103 fie crezut \u015fi poate urmat: \u201eSpiritul Blajului a trasat \u00een ultimul sfert de mileniu o d\u00e2r\u0103 permanent\u0103 de lumin\u0103, f\u0103r\u0103 echivalent \u00een istoria rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u2013 sus\u0163ine b\u0103tr\u00e2nul fost pu\u015fc\u0103ria\u015f \u00een fa\u0163a pu\u0163inilor r\u0103ma\u015fi din genera\u0163ia lui \u015fi a scribilor datori s\u0103 transmit\u0103 ce aud. Corneliu Coposu denun\u0163a astfel spiritul dec\u0103zut al vremii, evoc\u00e2nd victoria altui spirit a c\u0103rui d\u00e2r\u0103 de lumin\u0103 era, cum spune, \u201ef\u0103r\u0103 echivalent \u00een istoria rom\u00e2neasc\u0103 a ultimului sfert de mileniu\u201d: acest \u201esfert\u201d din superlativul lui absolut con\u0163inea, dup\u0103 cum vedem, inclusiv ori mai ales o sfidare f\u0103\u0163i\u015f\u0103 a \u201eepocii de aur\u201d \u00een care ajunseser\u00e3m, incomparabil\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi dup\u0103 porunca vremii.\u00a0 Astfel deschis\u0103, pe poarta unei metonimii simbolice, calea \u00eempotrivirii din discursul s\u0103u incendiar construit cu o remarcabil\u0103 inteligen\u0163\u0103 \u015fi cu mare art\u0103 oratoric\u0103, patriotul continu\u0103 \u00een perfect\u0103 consecu\u0163ie logic\u0103 a faptelor: \u201espiritul Blajului ne-a fost de folos \u015fi ne-a ajutat s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m, f\u0103r\u0103 a ne \u00eencovoia, avatarurile fizice \u015fi suflete\u015fti prin care am trecut \u015fi care nu au fost pu\u0163ine, c\u0103ci arareori \u00een cursul vremii destinul a fost mai implacabil cu o genera\u0163ie dec\u00e2t s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie cu a noastr\u0103. Ne-a fost dat s\u0103 trecem prin secet\u0103 pustiitoare, generatoare de foamete, prin dou\u0103 catastrofale cutremure de p\u0103m\u00e2nt, prin dou\u0103 pustiitoare inunda\u0163ii, prin trei dramatice amput\u0103ri ale teritoriului rom\u00e2nesc, socotit inalienabil, printr-un r\u0103zboi cr\u00e2ncen \u015fi nimicitor de patru ani, purtat pe r\u00e2nd \u00een dou\u0103 direc\u0163ii opuse, pe jum\u0103tate din meridianele Europei; am trecut printr-o s\u00e2ngeroas\u0103 rebeliune, cu amprente de r\u0103zboi civil, printr-o revolu\u0163ie care a pr\u0103bu\u015fit toate structurile ancestrale, printr-o ocupa\u0163ie str\u0103in\u0103 prelungit\u0103, prin infla\u0163ie, printr-o acut\u0103 penurie de bunuri de strict\u0103 necesitate, printr-o lung\u0103 perioad\u0103 de aspr\u0103 \u015fi neguroas\u0103 c\u0103utare de identitate, caracterizat\u0103 prin prigoane nejustificate \u015fi ostilitate pe c\u00e2t de violent\u0103, pe at\u00e2t de inutil\u0103. Unii dintre noi \u015fi-au pierdut libertatea, bunurile agonisite \u015fi situa\u0163iile, al\u0163ii \u2013 religia \u015fi facultatea de a g\u00e2ndi \u015fi cu to\u0163ii \u2013 iluziile de odinioar\u0103\u201d. Nu cunosc un denun\u0163 public mai r\u0103spicat al dictaturii \u00een care am tr\u0103it, mai deschis, mai puternic \u015fi mai complet dec\u00e2t acesta al prigonitului \u00eempotriva prigonitorilor s\u0103i, f\u0103cut \u00een timp real, chiar \u00een timpul prigoanei! \u201eAcest spirit al Blajului, \u00ee\u015fi continu\u0103 mesajul sub protec\u0163ia simbolului pe care \u015fi l-a ales, care ne-a sus\u0163inut \u015fi protejat, ca o centur\u0103 de siguran\u0163\u0103, prin grohoti\u015ful steiurilor sf\u0103r\u00e2mate, prin v\u00e2ltoarea tuturor potrivniciilor, peste h\u0103ul pr\u0103pastiilor deschise sub noi, ocrotind poteca abrupt\u0103 a na\u0163iei noastre. S\u0103 fi fost \u00eempletit din lacrimile celor asupri\u0163i o mie de ani? Sau din povara g\u00e2ndurilor pe care c\u0103rturarii martiri din vechime le-au \u00een\u0103l\u0163at \u00een chiliile lor sumbre, tencuite cu dragoste de neam? Sau din priva\u0163iuni nenum\u0103rate, cu care a fost pl\u0103tit pre\u0163ul rede\u015ftept\u0103rii noastre na\u0163ionale? S\u0103 ne \u00eentoarcem evlavio\u015fi, pentru o clip\u0103, la sursa din care s-a desprins spiritul Blajului\u201d. \u015ei, dup\u0103 ce cu o stilistic\u0103 \u00een ritm arhaic \u00een care semnele timpului \u015fi locului tr\u0103it chiar atunci, \u00een timpul discursului, se fac din plin sim\u0163ite, evoc\u0103 \u201esursa\u201d, \u201esorgintea\u201d, \u201epunctul de plecare\u201d din care s-a desprins spiritul \u00eempotrivirii care a d\u0103inuit \u00een Catedrala Neamului de la Blaj \u2013 spirit care este chiar subiectul principal al evoc\u0103rii unui timp nostalgic \u015fi aparent pierdut \u00een negura vremii: \u015firul lung de r\u0103zvr\u0103ti\u0163i \u015fi prigoni\u0163i care \u00eencepe cu cel mai pribeag dintre ei, vl\u0103dica Inochentie Micu-Klein, episcopul unit prigonit \u015fi exilat la Roma de Curtea imperial\u0103 de la Viena, respectiv, ne\u00eenduplecata Maria Tereza, ireductibila sa adversar\u0103. F\u0103r\u0103 nicio exagerare, epopeea exilului \u015fi a prigonirii acestui \u201ep\u0103stor pervers\u201d, \u201e\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u015fi nelini\u015ftit\u201d, \u201enesupus \u00eend\u0103r\u0103tnic\u201d, \u201ea\u0163\u00e2\u0163\u0103tor \u015fi tulbur\u0103tor al ordinii publice\u201d \u2013 \u00eentr-un cuv\u00e2nt: un mare r\u0103zvr\u0103tit \u2013 este echivalent\u0103 cu o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eenfruntare dintre un David \u00eembr\u0103cat \u00een umila hain\u0103 preo\u0163easc\u0103 \u015fi un Goliat \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een hlamid\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103. Acest prelat tragic \u015fi nefericit, marele precursor al \u201e\u015ecolii Ardelene\u201d, mort \u00een exil \u015fi \u201e\u00eentors\u201d \u00een patrie dup\u0103 229 de ani, de la Madonna del Pascole din Roma, la 19 octombrie 1997 este \u201esursa\u201d spiritului despre care vorbe\u015fte \u00een discursul s\u0103u incendiar Corneliu Coposu \u00een anul 1983 din \u201edeceniul satanic\u201d, botezat astfel de regretatul Mircea Zaciu. Se poate face u\u015for paralela \u00eentre spiritul r\u0103zvr\u0103tit al nelini\u015ftitului patriot de acum 250 de ani \u015fi acela al evoc\u0103rii incendiare, \u00een spiritul \u015fi forma ei de o tulbur\u0103toare frumuse\u0163e oratoric\u0103, a ultimului mare intelectual militant din lungul neam al \u015ecolii Ardelene \u015fi al marilor ilumini\u015fti bl\u0103jeni ce i-au urmat p\u00e2n\u0103 la el. Dintre multele \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte ce se pot extrage din discursul cu valoare testamentar\u0103 alegem una singur\u0103 ce sun\u0103 ca o mustrare \u015fi un avertisment, luate de Corneliu Coposu din gura lui Simion B\u0103rnu\u0163iu \u015fi rostite de acesta la 15 mai 1848 \u00een Catedrala Neamului din Blajul de atunci: \u201eAm fost cu ungurii \u015fi nu ne-am ungurit, am fost cu nem\u0163ii \u015fi nu ne-am nem\u0163it, am fost cu ru\u015fii \u015fi nu ne-am ru\u015fit&#8230;\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 18 ani de sever\u0103 deten\u0163ie ce-i l\u0103sase pe trup \u201eamintiri\u201d de ne\u015fters (\u201eAm ni\u015fte semne interesante de pe urma pu\u015fc\u0103riei: urmele unor c\u0103tu\u015fe pe picioare \u2013 mi-au intrat \u00een carne \u015fi r\u0103nile s-au vindecat dup\u0103 ani de zile, dar se p\u0103streaz\u0103 sechelele. Am ni\u015fte diagonale pe spate, urme mai ad\u00e2nci ale plesniturilor de bici\u201d),&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/centura-de-siguranta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Centura de siguran\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10907,3304,2001,6278],"class_list":["post-18598","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-spiritul-blajului","tag-corneliu-coposu","tag-observator-cultural","tag-vartan-arachelian"],"views":1189,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18598","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18598"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18598\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}