{"id":18527,"date":"2014-04-03T09:37:13","date_gmt":"2014-04-03T07:37:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18527"},"modified":"2014-04-03T09:38:25","modified_gmt":"2014-04-03T07:38:25","slug":"un-outsider-al-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-outsider-al-istoriei\/","title":{"rendered":"Un outsider al istoriei"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Din marii campioni ai trecutului nu mai r\u0103m\u00e2ne uneori dec\u00e2t amintirea. Mai nimeni nu i-a prins juc\u00e2nd tenis. Cei b\u0103tr\u00e2ni, care i-au admirat, s-au dus sau se duc \u015fi ei \u00een cur\u00e2nd. Cine s\u0103 mai povesteasc\u0103 despre legendele sportului alb? De aceea, pentru a p\u0103stra memoria unor eroi autentici este foarte sanitar c\u0103 se mai g\u0103sesc entuzia\u015fti precum Benjamin Pratt, cel care a realizat un excep\u0163ional documentar intitulat Pancho Gonzales. The latino lover, un film \u00een care au fost implica\u0163i, al\u0103turi de personajul central, \u00eensu\u015fi Dick Pancho, Robert Redford, Serena \u015fi Venus Williams, Jimmy Connors \u015fi James Olmos. La r\u00e2ndul lui, Patrick Proisy, \u00een superbul volum Destinele de necrezut ale eroilor tenisului, carte ap\u0103rut\u0103 la casa editorial\u0103 parizian\u0103 Cherche Midi, \u00eei dedic\u0103 extraordinarului tenismen american un capitol scris cu inspira\u0163ie \u015fi mult\u0103 empatie.<\/strong> <\/em><br \/>\nDar cine a fost Ricardo Alonso Gonzales, dup\u0103 cum era grafiat \u00een pa\u015faport numele complet \u015fi corect al marelui sportiv? N\u0103scut la Los Angeles \u00een 1928 pe data de 9 mai, acesta provenea dintr-o familie de emigran\u0163i mexicani cu r\u0103d\u0103cinile \u00een Chihuahua. Clan numeros \u015fi foarte s\u0103rac, care nu-i oferea prea multe oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare, familia Gonzales avea s\u0103 fie renegat\u0103 de fiul risipitor care r\u00e2vnea s\u0103 se extrag\u0103 din mediul defavorizat \u00een care p\u0103rea a fi fost condamnat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 moar\u0103. Adolescent, Dick alege s\u0103 joace tenis, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un trecut de poten\u0163ial delincvent. Mai mult, se \u00eenroleaz\u0103 la optsprezece ani \u00een Infanteria Marin\u0103, unde \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fie b\u0103rbat, unul de o duritate extrem\u0103.<br \/>\nLa dou\u0103zeci de ani el prime\u015fte un nou nume, datorat unei gre\u015feli de ortografie a unui gazetar american ce scrisese un articol despre succesele t\u00e2n\u0103rului mexicano-american: Pancho Gonzales. Numele i-a devenit renume \u2013 \u015fi a\u015fa a r\u0103mas.<br \/>\nLa \u00eenceputul anului 1948, Panchito este abia al \u015faptesprezecelea juc\u0103tor amator din Statele Unite. Dup\u0103 un sezon fructuos, el particip\u0103 \u00een calitate de favorit opt la Interna\u0163ionalele de tenis ale Americii, la Forrest Hills. Spre surpriza general\u0103, jocul lui, bazat pe dou\u0103 lovituri n\u0103ucitoare, serviciul \u015fi voleul, se impune \u015fi outsider-ul c\u00e2\u015ftig\u0103 trofeul la simplu. Peste un an, el \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 titlul, cu victorie \u00een final\u0103 \u00eentr-o partid\u0103 complicat\u0103, de cinci seturi, contra lui Ted Schroeder, campionul de la Wimbledon. \u00cen acela\u015fi an, Gonzales \u015fi Schroeder, juc\u00e2nd pentru culorile americane, se \u00eentorc cu \u201eSalatiera de Argint\u201c dup\u0103 ce-i \u00eenving pe australieni la ei acas\u0103. Dick ajunge primul tenismen al \u0163\u0103rii sale. Gloria \u00eel a\u015fteapt\u0103, to\u0163i scriu elogios despre jocul s\u0103u, de o frumuse\u0163e nemaiv\u0103zut\u0103. Doar c\u0103 umbra trecutului \u00eei amenin\u0163\u0103 serenitatea, el vrea s\u0103 scape de s\u0103r\u0103cie, a\u015fa c\u0103 renun\u0163\u0103 la statutul de amator pentru a se integra \u00een celebrul \u201ecirc\u201c Kramer, un sistem de competi\u0163ii la care luau parte doar profesioni\u015ftii.<br \/>\nPrimii doi ani sunt dificili pentru supertalentatul sportiv latino. Urmeaz\u0103 \u00eens\u0103 explozia, care \u00eel ajut\u0103 pe Gonzales s\u0103 devin\u0103 cel mai important tenismen \u201epro\u201d al planetei. Tenisul lui Panchito nu are rival \u015fi el se distreaz\u0103 pur \u015fi simplu cu adversarii din circuit. La un moment dat sunt modificate chiar \u015fi regulile, astfel \u00eenc\u00e2t jocul de tip serviciu-voleu s\u0103 nu-i mai aduc\u0103 acestuia at\u00e2tea puncte! Palmaresul s\u0103u \u00een circuitul Kramer este nemaiv\u0103zut. Rezultatele directe \u00eel impun la mare distan\u0163\u0103 de orice posibil rival. Gonzales c\u00e2\u015ftig\u0103 de opt ori Interna\u0163ionalele de profesioni\u015fti ale Americii \u015fi de patru ori turneul de la Wembley, o replic\u0103 \u201epro\u201d a Wimbledonului. Nec plus ultra. Despre talentatul juc\u0103tor Jack Kramer avea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 a fost cel mai mare campion al tuturor timpurilor, mai valoros dec\u00e2t Tilden, Budge, Laver \u015fi Sampras. Iar Kramer \u015ftia ce spune, cu men\u0163iunea c\u0103 fostul patron \u015fi lider mondial nu a apucat integral cariera lui Roger Federer, c\u0103ci s-a stins \u00een 2009!<br \/>\nPancho Gonzales s-a bucurat de un fizic excep\u0163ional, era atletul perfect, rapid, puternic \u015fi rezistent, iar mentalul lui era unul f\u0103r\u0103 cusur. Avea o personalitate foarte puternic\u0103, aproape accentuat\u0103, era volubil, se \u00eentre\u0163inea cu spectatorii \u00een timpul meciului, f\u0103cea show pe teren \u015fi izbucnirile sale colerice \u00eel f\u0103cuser\u0103 cunoscut ca pe un cal breaz, fiind, din acest punct de vedere, precursorul indiscutabil al unui N\u0103stase \u015fi McEnroe. A fost cu probabilitate cel mai mare atacant al tuturor vremurilor, y compris Stan Smith, Newcombe, Becker, Edberg, Rafter \u015fi Sampras. Singurii posesori ai ciclului Grand Slam din istorie, Budge \u015fi Laver, au spus despre el c\u0103 le era superior. \u0162in\u00e2nd seama de toate aceste aspecte, putem \u00een\u0163elege de ce palmaresul s\u0103u \u201ede amator\u201d are prea pu\u0163in\u0103 importan\u0163\u0103, el neput\u00e2nd s\u0103 invoce dec\u00e2t cele dou\u0103 titluri la US Open \u015fi Cupa Davis, c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00eentr-un singur r\u00e2nd!<br \/>\n\u00cen 1958, la Roland Garros, varianta \u201epro\u201d, \u00een faza semifinalelor, se \u00eent\u00e2lnesc \u201eb\u0103tr\u00eenul\u201d Pancho Gonzales \u015fi t\u00e2n\u0103rul australian Lewis Hoad, abia trecut de la amatori la profeioni\u015fti. Partida este o capodoper\u0103, iar faptul c\u0103 \u00een setul al doilea al meciului de cinci seturi nu au existat puncte pierdute, ci doar c\u00e2\u015ftigate de cei doi adversari, gr\u0103ie\u015fte de la sine. Nu mai conteaz\u0103 c\u0103 tenismenul de la Antipozi se impune, fiind mai t\u00e2n\u0103r cu \u015fase ani, ceea ce r\u0103m\u00e2ne este aroma unei capodopere adev\u0103rate!<br \/>\nApari\u0163ia lui Hoad, Laver, Rosewall, Emerson, Stolle \u015fi Roche determin\u0103 ca str\u0103lucirea lui Gonzales \u00een circuitul profesionist s\u0103 p\u0103leasc\u0103. Vine apoi anul 1968, primul sezon open din istorie. Dick, av\u00e2nd patruzeci de ani, nu este dispus s\u0103 se predea. El se calific\u0103 \u00een semifinale la Roland Garros, dup\u0103 o colosal\u0103 victorie expeditiv\u0103 \u00een fa\u0163a lui Roy Emerson, pierz\u00e2nd foarte greu, \u00een cinci seturi, contra unui Laver \u00een cea mai bun\u0103 form\u0103 a sa. La pu\u0163in timp dup\u0103 aceea, \u00een optimile de final\u0103 ale turneului de la Forrest Hills, el \u00eel \u00eenvinge pe num\u0103rul doi mondial al epocii, Tony Roche, un tenismen imens.<br \/>\nPeste un an, \u00een 1968, \u00een primul tur la Wimbledon, Dick \u00eel are ca adversar pe compatriotul lui, mai t\u00e2n\u0103r cu \u015faisprezece ani, Charlie Pasarell, o speran\u0163\u0103 american\u0103. Meciul este straniu, neverosimil, incredibil! Primele dou\u0103 man\u015fe \u00eel v\u0103d c\u00e2\u015ftig\u0103tor pe Pasarell, scor 24-22, 6-1. Veteranul de patruzeci \u015fi unu de ani revine uluitor \u015fi le c\u00e2\u015ftig\u0103 pe urm\u0103toarele trei, 16-14, 6-3, 11-9. P\u00e2n\u0103 la partida \u201epostmodern\u0103\u201d dintre Isner \u015fi Mahut, aceast\u0103 confruntare a fost cea mai lung\u0103 din istoria turneelor de Mare \u015elem.<br \/>\n\u00cen 1972, Dick Pancho \u00ee\u015fi adjudec\u0103 ultimul turneu de simplu, la Des Moines, USA, cu victorie la francezul Georges Goven, mai t\u00e2n\u0103r cu dou\u0103 decenii&#8230;<br \/>\nDac\u0103 biografia sportiv\u0103 i-a fost una glorioas\u0103 \u015fi b\u0103noas\u0103, \u00een schimb cea afectiv\u0103 \u015fi amoroas\u0103 a avut cu totul alte coordonate. Panchito, supranumit the latino lover, a fost c\u0103s\u0103torit de cinci ori, ultima oar\u0103 cu fiica lui Mike Agassi, Rita, mai jun\u0103 cu treizeci \u015fi doi de ani dec\u00e2t el, cu care a avut \u015fi un b\u0103iat, pe nume Skylar. Nedorit de clanul Agassi, el aproape c\u0103-\u015fi r\u0103pe\u015fte so\u0163ia, interzic\u00e2ndu-i s\u0103 mai stabileasc\u0103 rela\u0163ii cu ai s\u0103i. Nes\u0103buit, risipitor, amator de femei, b\u0103utur\u0103, droguri \u015fi de via\u0163\u0103 zgomotoas\u0103, fostul mare campion \u00ee\u015fi risipe\u015fte averea. \u00cen 1995, s\u0103rac, grav lovit de cancer, pe un pat de spital din Las Vegas, el ajunge s\u0103 se \u00eempace cu Mike Agassi, care-i promite c\u0103 va avea grij\u0103 de Skylar, pu\u015ftiul pe care Panchito \u00eel ini\u0163iase \u00een tenis. Cel care pl\u0103te\u015fte cheltuiele de \u00eenmorm\u00e2ntare este nimeni altul dec\u00e2t Andre Agassi.<br \/>\nCum i-a v\u0103zut Pancho Gonzales pe marii lui adversari, dar \u015fi pe cei din genera\u0163iile mai noi? Iat\u0103 un comentariu pilduitor: \u201eSingurul care putea s\u0103 m\u0103 bat\u0103 chiar \u015fi atunci c\u00e2nd eu jucam cel mai bun tenis al meu a fost Lew Hoad! Laver? Un mare atlet, dar care-\u015fi folosea prea pu\u0163in capul. Andre Agassi? Un talent natural, care \u00eens\u0103 a uitat s\u0103 mai alerge de c\u00e2nd a trecut la profesioni\u015fti&#8230;\u201d<br \/>\nDick Pancho Gonzales a fost un campion al c\u0103rui palmares nu s-a ridicat niciodat\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea talentului s\u0103u. Este \u00eens\u0103 probabil c\u0103 Panchito a jucat cel mai frumos tenis ever.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Din marii campioni ai trecutului nu mai r\u0103m\u00e2ne uneori dec\u00e2t amintirea. Mai nimeni nu i-a prins juc\u00e2nd tenis. Cei b\u0103tr\u00e2ni, care i-au admirat, s-au dus sau se duc \u015fi ei \u00een cur\u00e2nd. Cine s\u0103 mai povesteasc\u0103 despre legendele sportului alb? De aceea, pentru a p\u0103stra memoria unor eroi autentici este foarte sanitar c\u0103 se mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-outsider-al-istoriei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un outsider al istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10850,10851],"class_list":["post-18527","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-film-pancho-gonzales","tag-ricardo-alonso-gonzales"],"views":1083,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18527"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18527\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}