{"id":18525,"date":"2014-04-03T09:34:45","date_gmt":"2014-04-03T07:34:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18525"},"modified":"2014-04-03T09:35:36","modified_gmt":"2014-04-03T07:35:36","slug":"destine-aproape-paralele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/destine-aproape-paralele\/","title":{"rendered":"Destine (aproape) paralele"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Sper c\u0103 nu v-am obosit, p\u00e2n\u0103 acum, cu articolele mele despre muzee pe care am avut ocazia de a le vizita (\u00een \u0163ar\u0103 sau \u00een str\u0103in\u0103tate)! Am \u00eenv\u0103\u0163at, din simpla vizitare a muzeelor, mai mult dec\u00e2t din toate manualele pe care le-am citit (de\u015fi, evident, sunt lucruri diferite). O recent\u0103 vizit\u0103 \u00een Praga mi-a adus aminte de istoria Muzeului Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n. S\u0103 o lu\u0103m pe \u00eendelete\u2026<\/strong><\/em><br \/>\n\u00cen 1862, un \u00eemp\u0103timit al modernit\u0103\u0163ii tehnice (Praga era pe atunci un important ora\u015f al Imperiului Austriac) a \u00eenfiin\u0163at un \u201emuzeu industrial\u201c \u00een Ora\u015ful de Aur. Totu\u015fi, muzeul nu prea avea nimic \u00een comun cu ceea ce \u00een\u0163elegem ast\u0103zi prin muzeu, pentru c\u0103 bunurile expuse erau cele mai recente nout\u0103\u0163i ap\u0103rute pe pia\u0163a tehnologiei de atunci, de la ma\u015fini de cusut la fiare de c\u0103lcat, aduse de regul\u0103 din Londra, Paris sau Berlin. Ve\u0163i spune c\u0103 e ca \u015fi cum te-ai duce azi la raioanele de electrocasnice din hypermarket-uri \u015fi ai cump\u0103ra de acolo c\u00e2te un frigider din cele dou\u0103zeci de m\u0103rci, categorii \u015fi formate deosebite existente \u00een magazin \u015fi de acolo le-ai transporta \u00een muzeu. Numai c\u0103 ceea ce a f\u0103cut \u00eentreprinz\u0103torul ceh acum un secol \u015fi jum\u0103tate s-a p\u0103strat \u015fi, \u00een 1910, c\u00e2nd unul dintre str\u0103mo\u015fii fostului ministru de Externe al Cehiei de azi \u015fi candidat la pre\u015fedin\u0163ia \u0163\u0103rii, Karel Schwarzenberg, a oferit Palatul Schwarzenberg din aristocraticul cartier praghez de l\u00e2ng\u0103 Hrad pentru a g\u0103zdui acolo Muzeul Tehnicii \u2013 institu\u0163ie privat\u0103 de cultur\u0103 \u2013 toate bunurile str\u00e2nse p\u00e2n\u0103 atunci, \u00eencep\u00e2nd din 1862, au intrat \u00een noul muzeu.<br \/>\nDup\u0103 ce statul cehoslovac a fost \u00eenfiin\u0163at, muzeul a continuat s\u0103 se dezvolte. La mijlocul deceniului al patrulea devenise clar c\u0103 era nevoie de o nou\u0103 cl\u0103dire, pentru c\u0103 Palatul Schwarzenberg devenise ne\u00eenc\u0103p\u0103tor.<br \/>\nPentru c\u0103 guvernul cehoslovac dorea s\u0103 mute noul centru cultural al capitalei undeva, mai la vale de Hrad, unde trebuia s\u0103 fie construit \u015fi un nou pod peste Vltava, a \u00eenceput proiectarea unor noi cl\u0103diri pe un teren donat de stat. Singurele care au fost p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eencepute \u015fi care exist\u0103 \u015fi azi sunt cl\u0103dirile proiectate \u00een 1938 \u015fi care ad\u0103postesc ast\u0103zi Muzeul Na\u0163ional de Agricultur\u0103 \u015fi Muzeul Na\u0163ional Tehnic.<br \/>\nDar s\u0103 ne \u00eentoarcem la momentul de dinainte de declan\u015farea r\u0103zboiului. \u00cen 1938, ca urmare a la\u015fit\u0103\u0163ii \u015fi obtuzit\u0103\u0163ii puterilor occidentale \u00een fa\u0163a agresiunii germane, Cehoslovacia a fost dezmembrat\u0103. Lucr\u0103rile au continuat \u015fi cl\u0103direa a fost inaugurat\u0103, formal, \u00een 1940 (chiar dac\u0103 nu era \u00eencheiat\u0103), dar nu pentru muzeu, ci pentru oficiul central al Po\u015ftei din Praga. Abia dup\u0103 reconstituirea statului cehoslovac sunt reluate lucr\u0103rile de finalizare a muzeului. \u00cen 1948 a \u00eenceput mutarea muzeului \u00een noul s\u0103u sediu, \u00een vechiul Palat Schwarzenberg urm\u00e2nd s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 Galeria Na\u0163ional\u0103. Numai c\u0103, \u00een noua \u015fi impozanta cl\u0103dire, proiectat\u0103 ca \u015fi geam\u0103na sa de al\u0103turi de renumitul arhitect Milan Babu\u0161ka, po\u015fta \u015fi-a continuat existen\u0163a. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Ministerul de Interne s-a \u00eenst\u0103p\u00e2nit peste cea mai mare parte a edificiului. Muzeul a fost etatizat \u00een 1952.<br \/>\nSitua\u0163ia aberant\u0103 \u00een care ofi\u0163erii de mili\u0163ie erau mai numero\u015fi dec\u00e2t muzeografii \u00eentr-o cl\u0103dire de muzeu a durat p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1990. Direc\u0163iunea de atunci a muzeului a cerut, chiar \u00een 1990, s\u0103 i se dea \u00eentreaga cl\u0103dire la care avea dreptul. Cu toate eforturile, abia \u00een 1995 muzeul a putut s\u0103 intre \u00een posesia \u00eentregii cl\u0103diri \u015fi s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o restaurare a cl\u0103dirii, \u00een care se f\u0103cuser\u0103 numeroase interven\u0163ii. Muzeul a fost \u00eenchis, iar un sfert din obiecte au fost a\u015fezate \u00een depozite. Proiectul de restaurare \u015fi cel de amenajare a noii expozi\u0163ii permanente au fost demarate abia \u00een 2003, dup\u0103 marea inunda\u0163ie care a afectat capitala Cehiei \u00een 2002 \u015fi care a distrus \u015fi multe dintre bunurile culturale ale muzeului. Institu\u0163ia p\u0103rea s\u0103 fie blestemat\u0103 s\u0103 o ia, mereu, de la cap\u0103t. Totu\u015fi, oamenii nu au capitulat. \u00cen 2013, Muzeul Na\u0163ional Tehnic a fost inaugurat de Pre\u015fedintele V\u00e1clav Havel \u00eentr-una dintre ultimele zile ale mandatului s\u0103u, dar ultimul segment de expozi\u0163ie permanent\u0103 a fost deschis abia \u00een septembrie, anul trecut.<br \/>\nCu alte cuvinte, un muzeu al c\u0103rui str\u0103mo\u015f a ap\u0103rut \u00een 1862 \u015fi care, dup\u0103 ce a fost inaugurat \u00een 1910, cu doar trei predecesori de acela\u015fi fel \u00een lume (la Paris, Londra \u015fi Viena), a ajuns cu adev\u0103rat la maturitate \u015fi a ajuns s\u0103 fie deschis publicului, a\u015fa dup\u0103 cum speciali\u015ftii s\u0103i \u015fi-ar fi dorit, cel pu\u0163in dup\u0103 1925, abia \u00een 2013. Evident, m-am g\u00e2ndit la odiseea prin care a trecut muzeul proiectat de Alexandru Tzigara \u2013 Samurca\u015f din momentul \u00eenfiin\u0163\u0103rii sale (din fostul departament pentru etnografie, stabilit \u00een 1875, \u00een Muzeul Na\u0163ional de Antichit\u0103\u0163i), \u00een 1906. Construc\u0163ia a \u00eenceput \u00een 1912. \u00cen 1953, muzeul a fost expulzat din sediul s\u0103u, \u00een 1978 a fost desfiin\u0163at, pentru a fi re\u00eenfiin\u0163at \u015fi \u00eentors \u00een sediul ini\u0163ial abia \u00een 1990. Expozi\u0163ia permanent\u0103 a fost finalizat\u0103 \u00eens\u0103 abia \u00een 2004.<br \/>\nSigur, am putea s\u0103 ne g\u00e2ndim \u015fi la situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103 Muzeul Na\u0163ional \u201eLeonida\u201c din Bucure\u015fti \u2013 nu foarte fericit\u0103, din multe puncte de vedere, fapt care ar merita, poate, o discu\u0163ie aparte, cu alt prilej \u2013, comparativ cu cea a muzeului praghez. \u00cen acest caz, cred c\u0103 primele diferen\u0163e pornesc de la patrimoniu \u015fi popularitate. Muzeul cehesc are un patrimoniu de aproximativ zece ori mai mare dec\u00e2t cel bucure\u015ftean \u015fi mult mai complex (cele mai diverse mijloace de transport, \u00eentre altele, \u00een vreme ce, \u00een Rom\u00e2nia, la muzeul din Parcul Carol, nu exist\u0103 avioane \u015fi mijloace de transport feroviar). Asta, \u00een afar\u0103 de utilaje chimice, echipamente miniere \u015fi multe altele. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pasiunea cehilor pentru tehnic\u0103 este una real\u0103. Muzeul Na\u0163ional Tehnic este cel de-al patrulea muzeu din Cehia ca num\u0103r de vizitatori, dup\u0103 Muzeul Evreiesc, Muzeul Na\u0163ional \u015fi Muzeul etnografic \u00een aer liber de la Roznov pod Radhostem, aflat \u00eentr-o zon\u0103 de fost\u0103 tradi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 (primele dou\u0103 sunt situate \u00een Praga; ordinea \u00een care sunt cele mai vizitate este exact cea men\u0163ionat\u0103!). Greu de crezut c\u0103 Muzeul \u201eNicolae Leonida\u201c ar putea ajunge, vreodat\u0103, la o asemenea performan\u0163\u0103!<br \/>\nMuzeul praghez are o sut\u0103 cincisprezece angaja\u0163i, care administreaz\u0103 trei sedii, cu sute de mii de obiecte, majoritatea dintre ele deja restaurate. Trebuie spus \u015fi c\u0103 acela\u015fi muzeu \u00ee\u015fi dore\u015fte ca, p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, s\u0103 investeasc\u0103, din fonduri europene mai ales, sume de peste dou\u0103zeci de milioane de euro. Din bugetul pe care muzeul cehesc \u00eel are \u00een 2014, echivalentul a 15,75 milioane de lei, din care Ministerul Culturii \u00eei asigur\u0103 echivalentul a zece milioane. Restul este asigurat din venituri proprii, ace\u015fti bani provin mai ales din biletele v\u00e2ndute \u015fi din programele educa\u0163ionale pentru copii.<br \/>\nAm f\u0103cut toate aceste compara\u0163ii pentru a ar\u0103ta c\u0103, dincolo de multe lucruri care pot apropia destinele diverselor muzee din Rom\u00e2nia \u015fi Cehia, exist\u0103 \u015fi foarte multe diferen\u0163e (care nu ne avantajeaz\u0103 neap\u0103rat).<br \/>\nUn prieten olandez m-a \u00eentrebat, acum c\u00e2teva zile, cam c\u00e2te muzee din Rom\u00e2nia colaboreaz\u0103 cu muzeele din Cehia. Nu m\u0103 g\u00e2ndisem la aceast\u0103 \u00eentrebare \u015fi nu am \u015ftiut ce s\u0103 \u00eei r\u0103spund, a\u015fa c\u0103 am sc\u0103pat cu un evaziv \u201enu prea multe\u201c. Team\u0103 mi-e c\u0103 r\u0103spunsul este mai aproape de zero. \u015ei e p\u0103cat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sper c\u0103 nu v-am obosit, p\u00e2n\u0103 acum, cu articolele mele despre muzee pe care am avut ocazia de a le vizita (\u00een \u0163ar\u0103 sau \u00een str\u0103in\u0103tate)! Am \u00eenv\u0103\u0163at, din simpla vizitare a muzeelor, mai mult dec\u00e2t din toate manualele pe care le-am citit (de\u015fi, evident, sunt lucruri diferite). O recent\u0103 vizit\u0103 \u00een Praga mi-a adus&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/destine-aproape-paralele\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Destine (aproape) paralele<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10849,10647],"class_list":["post-18525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzee-praga","tag-muzeul-national-al-taranului"],"views":1230,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18525"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18525\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}