{"id":18511,"date":"2014-04-03T09:10:27","date_gmt":"2014-04-03T07:10:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18511"},"modified":"2014-04-03T09:10:27","modified_gmt":"2014-04-03T07:10:27","slug":"emblema-soarelui-din-farfurie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emblema-soarelui-din-farfurie\/","title":{"rendered":"Emblema soarelui din farfurie"},"content":{"rendered":"<p>Lectura unei c\u0103r\u0163i vechi de aproape 175 de ani, intitulate 200 de re\u0163ete cercate de bucate, pr\u0103jituri \u015fi alte trebi gospod\u0103re\u015fti \u015fi av\u00e2ndu-i ca autori pe Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Costache Negruzzi este delectabil\u0103, ca s\u0103 nu spun suculent\u0103. Criticul \u015fi istoricul literar Liviu Leonte, sub \u00eengrijirea c\u0103ruia a fost reeditat\u0103 dup\u0103 at\u00e2ta vreme, ne informeaz\u0103 \u00een prefa\u0163a volumului, pe care \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi cu un indispensabil glosar, c\u0103 bogata colec\u0163ie de re\u0163ete a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een 1841 la Cantora Foaiei S\u0103te\u015fti din Ia\u015fi. Pe verso-ul paginii de titlu al c\u0103r\u0163ii citim aceast\u0103 avertizare: \u201eEditorii depun\u00e2nd cerutele exemplare \u00een bibliotecile na\u0163ionale, vor prigoni cu toat\u0103 asprimea legilor pe oricare vor tip\u0103ri aceast\u0103 interesant\u0103 scriere. Toate exemplarele vor fi \u00eempodobite cu urm\u0103toarele semne, precum urmeaz\u0103: C.N. \u2013 M.K.\u201c. Cu acela\u015fi umor fin, gurmandul declarat Mihail Kog\u0103lniceanu avea s\u0103 dezv\u0103luie mai t\u00e2rziu, \u00een ale sale Iluzii pierdute, c\u0103 este coautor vrednic al colec\u0163iei de re\u0163ete: \u201eAt\u00e2ta v\u0103 voi mai zice c\u0103 acum de cur\u00e2nd am mai publicat \u2013 \u00eempreun\u0103 cu d. C.N., un alt Prometeu manqu\u00e9 ca \u015fi mine \u2013 o carte care, r\u0103sturn\u00e2nd toate puterile a\u015fezate, c\u0103lc\u00e2nd \u00een picioare toate pravilele primite de adunare \u015fi de obiceiul p\u0103m\u00e2ntului, are s\u0103 fac\u0103 o revolu\u0163ie stra\u015fnic\u0103 \u00een toat\u0103 Moldova \u00eentru chipul de a face friganele \u015fi g\u0103lu\u015fti; vreu s\u0103 vorbesc de o colec\u0163ie de 200 de re\u0163ete de feluri de bucate, care are s\u0103 ne fac\u0103 cea mai mare reputa\u0163ie \u00eentre buc\u0103t\u0103ri\u0163e \u015fi viitorimea recunosc\u0103toare ne va da negre\u015fit frumosul nume de: introduc\u0103torii artei culinare \u00een Moldova. S\u00e2ntem mul\u0163umi\u0163i \u015fi cu at\u00e2ta.\u201c<br \/>\nCei doi scriitori se g\u0103seau, a\u015fadar, \u00eenfr\u0103\u0163i\u0163i nu numai pe t\u0103r\u00e2mul marilor \u00eentemeieri culturale \u2013 Liviu Leonte reaminte\u015fte c\u0103 nuvela istoric\u0103 Alexandru L\u0103pu\u015fneanul ap\u0103ruse deja \u00een 1840, \u00een revista Dacia literar\u0103 \u2013 \u201eal c\u0103rei redactor r\u0103spunz\u0103tor, nimeni altul dec\u00e2t Kog\u0103lniceanu, fixase \u00een Introduc\u0163ie programul romantismului rom\u00e2nesc\u201c \u2013, dar \u015fi pe cel al pl\u0103cerilor vie\u0163ii, \u00eentre care cele culinare erau foarte importante.<br \/>\nVoca\u0163ia pentru \u201etrebile gospod\u0103re\u015fti\u201c \u015fi preocup\u0103rile privind arta culinar\u0103 ale lui Kog\u0103lniceanu s-au v\u0103dit de timpuriu. Ca elev la Luneville, \u00eensufle\u0163it de ambi\u0163ia s\u0103 ajung\u0103 \u201e\u00eens\u0103mnat \u00eentre Moldoveni\u201c \u2013 \u015fi, \u00een treac\u0103t fie spus, a ajuns mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, fiind nu numai creator de \u015fcoal\u0103 superioar\u0103 \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dar, \u00een opinia a nu pu\u0163ini istorici \u015fi politologi, cel mai mare om de stat al Rom\u00e2niei moderne cu care doar Ionel Br\u0103tianu mai poate fi comparat \u2013, el cat\u0103 nu doar s\u0103 studieze c\u00e2t mai temeinic \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 deprinderile evropene\u015fti, lu\u00e2nd inclusiv lec\u0163ii de muzic\u0103 \u015fi de \u00eenot, adopt\u00e2nd \u0163inuta vestimentar\u0103 ocidental\u0103 \u015fi pun\u00e2ndu-l la serioas\u0103 cheltuial\u0103 pe aga, tat\u0103l s\u0103u, prin cump\u0103rarea a 500 de c\u0103r\u0163i \u00eentr-un an (\u00een primul r\u00e2nd, marii clasici francezi), ci se las\u0103 sedus cu voluptate \u015fi de rafinamentele \u015fi performan\u0163ele buc\u0103t\u0103riei. Cu o anumit\u0103 rigoare, vrea chiar s\u0103 mijloceasc\u0103 un fel de schimb de experien\u0163\u0103 din acest punct de vedere \u00eentre Est \u015fi Vest, am zice ast\u0103zi c\u00e2nd, dup\u0103 intense b\u0103t\u0103lii, am reu\u015fit ca, dup\u0103 intrarea \u00een Europa a porcului rom\u00e2nesc, cum a titrat triumfal presa de pe D\u00e2mbovi\u0163a, s\u0103 p\u0103trundem \u015fi cu legendarul \u015fi, mai ales, electoralul mic sau poate, cu un cuv\u00e2nt mai tandru, mititel autohton&#8230; De pild\u0103, \u00een luna noiembrie 1834, printr-o scrisoare, Kog\u0103lniceanu cerea surorilor sale re\u0163ete pe care inten\u0163iona s\u0103 le \u201eimplementeze\u201c acolo unde se afla ca t\u00e2n\u0103r studios: \u201eDragi surori, trimite\u0163i-mi c\u00e2teva re\u0163ete, fiindc\u0103 aici nu se fac a\u015fa ca la noi \u015fi domnul abate ar vrea s\u0103 \u015ftie s\u0103 le fac\u0103 a\u015fa ca la noi\u201c. \u00centr-o alt\u0103 epistol\u0103, confirm\u00e2nd primirea celor solicitate, cere detalii: \u201eAm primit \u015fi re\u0163etele dulce\u0163urilor de l\u0103m\u00e2ie, dar de acum \u00eenainte da\u0163i-mi mai multe am\u0103nunte, c\u00e2t trebuie s\u0103 le \u0163inem la foc, c\u00e2t trebuie s\u0103 le mestec\u0103m etc. Dac\u0103 nu pute\u0163i s\u0103-mi da\u0163i am\u0103nuntele \u00een francez\u0103, scrie\u0163i-mi, ceea ce nu \u015fti\u0163i, \u00een moldovene\u015fte. La Luneville se pot face dulce\u0163uri de ciocolat\u0103, de coac\u0103ze, de trandafiri, de vi\u015fine, de zarz\u0103re \u015fi de altele, despre care v\u0103 voi spune mai t\u00e2rziu.\u201c Alt\u0103 dat\u0103 le repro\u015feaz\u0103 c\u0103 nu \u0163in cont de sezon: \u201eDragile mele surori, \u00eemi trimite\u0163i re\u0163ete pentru dulce\u0163uri pe care, ca s\u0103 le po\u0163i face, trebuie s\u0103 ai fructe, \u015fi noi suntem \u00eenc\u0103 \u00een plin\u0103 iarn\u0103. Deci, trimite\u0163i-mi re\u0163ete ca pentru dulce\u0163uri de ciocolat\u0103.\u201c<br \/>\nArta culinar\u0103, patiseria, cofet\u0103ria nu aveau cum s\u0103 nu \u00ee\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u015fi \u00een scrierile literare ale lui Kog\u0103lniceanu \u015fi Negruzzi. \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe primul, \u00eent\u00e2lnim m\u00e2nc\u0103rurile \u015fi \u201econfeturile\u201c \u00een Fiziologia provincialului \u00een Ia\u015fi, \u00een deja amintitele Iluzii pierdute sau \u00een Tainele inimii, unde, dup\u0103 evocarea plimb\u0103rii la Copou, comparat cu celebrul Champs-\u00c9lys\u00e9es \u015fi cu El Prado, este descris\u0103 cofet\u0103ria lui Felix Barla, considerat un creator novator \u00een domeniul zaharicalelor: \u201eEl a avut privilegiul s\u0103 \u00eendulceasc\u0103 balurile \u015fi mesele celor de pe urm\u0103 domni fanario\u0163i, el a introdus \u00een Moldova biscotele, lisele, pastilele, dragelele, pralinele, mar\u0163ipanele, caramelele, orjatele, limonadele \u015fi \u00eenghe\u0163atele; pentru c\u0103 \u00eenainte de el p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri nu cuno\u015fteau dec\u00e2t curmale, rahat, smochine, coarne de mare, alune; singurele zaharicale era pe atunce confete boite pe migdale \u015fi s\u00e2mburi de zarz\u0103re, ce se vindea la Panait Butcariu de pe Podul Vechi. \u00cen loc de \u00eenghe\u0163ate, orjate, limonade se \u00eentrebuin\u0163a \u015ferbetele turce\u015fti \u015fi braha moldovineasc\u0103; \u00een loc de lis\u0103, gugoa\u015fele, \u00een loc de mar\u0163ipan, simi\u0163ii, \u00een loc de torte, pl\u0103cintele cu carne sau cu br\u00e2nz\u0103 \u015fi \u00een loc de p\u00e2ne de Spania, covrigii&#8230; la para. Domnul Felix a introdus, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00een Moldova toat\u0103 literatura zaharului.\u201c O sintagm\u0103 superb\u0103 aceasta: \u201eliteratura zaharului\u201c. Mi se pare demn\u0103 de pana unui postmodernist de geniu, pe care, cel pu\u0163in eu, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu l-am aflat&#8230;<br \/>\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Costache Negruzzi scrie Istoria unei pl\u0103cinte, iar \u00een nuvela Alexandru L\u0103pu\u015fneanul, capodopera sa, memorabil\u0103 este masa la care crudul domnitor \u00eei invit\u0103 pe neferici\u0163ii boieri. Era o vreme a unei buc\u0103t\u0103rii fruste, dar nu \u015fi frugale, c\u00e2nd \u00een Moldova \u2013 afl\u0103m din P\u0103catele tinere\u0163elor \u2013 \u201enu se introdusese \u00eenc\u0103 moda m\u00e2nc\u0103rurilor alese. Cel mai mare osp\u0103\u0163 se cuprindea \u00een c\u00e2teva feluri de bucate. Dup\u0103 bor\u015ful polonez, veneau m\u00e2nc\u0103ri grece\u015fti ferte cu verde\u0163uri, care pluteau \u00een unt, apoi pilaful turcesc \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, fripturile cosmopolite\u201c. O sintagm\u0103, aceasta din urm\u0103, ce ne duce cu g\u00e2ndul \u015fi la al\u0163i scriitori, inclusiv la unii dintre contemporanii no\u015ftri ca, de pild\u0103, Emil Brumaru.<br \/>\nCele 200 de re\u0163ete sunt \u015fi ni\u015fte schi\u0163e literare pe teme culinare \u015fi nu numai. Reprezentat\u0103 \u00een cea mai mare varietate de formule (24) este budinca. \u00cei urmeaz\u0103 gelatinele (numite, cu termenul vechi, zalatine). Dac\u0103 am num\u0103rat bine sunt vreo 14. Apoi supele, sosurile, g\u0103lu\u015ftele \u015fi torturile. Nelipsite de valen\u0163e epice sunt ceea ce autorii numesc mijloace. Citez la \u00eent\u00e2mplare un \u201emijloc\u201c de a \u0163ine nucile proaspete un an \u00eentreg: \u201eNucile s\u00e2nt bune de m\u00e2ncat c\u00e2t s\u00e2nt verzi, proaspete, \u015fi c\u00e2nd se pot dispeli\u0163a. De aceea s-au g\u0103sit acum un mijloc prin care se pot p\u0103stra verzi un an \u00eentreg. \u00cendat\u0103 ce nucile s-au dezghiocat din coaja lor cea verde, se pun \u00een co\u015ferce: un r\u00e2nd de nuci \u015fi un r\u00e2nd de n\u0103sip \u015fi deasupra se acopere iar cu n\u0103sip. Co\u015fercile se pun \u00eentr-un loc slobod, ca s\u0103 le poat\u0103 bate v\u00e2ntul, \u015fi prim\u0103vara nucile s\u00e2nt a\u015fa de proaspete, ca c\u00e2nd ar fi fost atunce culese din copaci\u201c. Alte \u201emijloace\u201c, de fapt sfaturi practice, se refer\u0103 la \u0163inerea c\u0103rnii prospete, limpezirea vinului sau ouatul g\u0103inilor \u201e\u00een fie\u015ftecare vreme a anului\u201c.<br \/>\n\u00cen \u201ePrefa\u0163\u0103\u201c, Liviu Leonte noteaz\u0103: \u201eCum modul de preparare a majorit\u0103\u0163ii felurilor nu seam\u0103n\u0103 cu cel din buc\u0103t\u0103ria tradi\u0163ional\u0103, cum autorii nu prea aveau timp s\u0103 redacteze o carte de bucate, fie \u015fi un gurmand ca Mihail Kog\u0103lniceanu, trebuie s\u0103 admitem c\u0103 200 re\u0163ete cercate&#8230; este o traducere sau o prelucrare. \u00abVignetele \u015fi lista \u00een general a felurilor nu mai las\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 re\u0163etele au fost scoase \u00een majoritate dintr-o carte francez\u0103 contemporan\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-se c\u00e2teva re\u0163ete nem\u0163e\u015fti \u015fi unele uzuale\u00bb\u201c, scrie G. C\u0103linescu. \u201eIat\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103-l invoc\u0103m pe G. C\u0103linescu \u015fi \u00een chestiuni culinare!\u201c, constat\u0103 Liviu Leonte.<br \/>\nIar pentru c\u0103 veni vorba de \u201edivinul critic\u201c \u015fi proteicul scriitor, s\u0103 ne amintim, \u00een acest context, de un discurs al s\u0103u, descoperit de Geo \u015eerban care l-a publicat \u00eempreun\u0103 cu altele, toate inedite la acea dat\u0103, \u00een revista Secolul XX, nr. 102, din 1969. Dup\u0103 ce face o incursiune \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103 pentru a-\u015fi argumenta ideea c\u0103 \u201elumea eteral\u0103 a poeziei se \u00eencorporeaz\u0103 \u00een materii terestre\u201c \u015fi c\u0103 \u201edin punct de vedere estetic, economia \u015fi lirica pot sta \u00eempreun\u0103 f\u0103r\u0103 scandalul pe care \u015fi-l \u00eenchipuie unii\u201c, C\u0103linescu, adres\u00e2ndu-se unui public format probabil din studen\u0163i, atr\u0103gea luarea aminte: \u201eC\u00e2nd pune\u0163i o gutuie parfumat\u0103 pe sob\u0103 \u00eenainte de a face din ea compot a\u0163i f\u0103cut un gest poetic evoc\u00e2nd printr-un miros suav ging\u0103\u015fiile regnului vegetal \u015fi un moment patriarhal. Oul \u00eensu\u015fi, pe care \u00eel consuma\u0163i, e un simbol de valoare cosmic\u0103 \u015fi o tem\u0103 de poezie. Dup\u0103 multe mitologii, lumea s-a desf\u0103cut din haos \u00een form\u0103 de ou de aur. Este evident o aluzie la astrul solar \u015fi uneori la firmamentul \u00eensu\u015fi. A\u015fadar c\u00e2nd ave\u0163i un ou \u00een farfurie, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 ca oameni de cultur\u0103 ce sunte\u0163i c\u0103 m\u00e2nca\u0163i o emblem\u0103 a soarelui\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lectura unei c\u0103r\u0163i vechi de aproape 175 de ani, intitulate 200 de re\u0163ete cercate de bucate, pr\u0103jituri \u015fi alte trebi gospod\u0103re\u015fti \u015fi av\u00e2ndu-i ca autori pe Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Costache Negruzzi este delectabil\u0103, ca s\u0103 nu spun suculent\u0103. Criticul \u015fi istoricul literar Liviu Leonte, sub \u00eengrijirea c\u0103ruia a fost reeditat\u0103 dup\u0103 at\u00e2ta vreme, ne informeaz\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emblema-soarelui-din-farfurie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Emblema soarelui din farfurie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10836,10837],"class_list":["post-18511","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-liviu-leonte","tag-nuvela-istorica"],"views":1191,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18511"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18511\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}