{"id":18504,"date":"2014-04-03T09:03:39","date_gmt":"2014-04-03T07:03:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18504"},"modified":"2014-04-03T09:03:39","modified_gmt":"2014-04-03T07:03:39","slug":"a-doua-atlantida","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-doua-atlantida\/","title":{"rendered":"A doua Atlantid\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>C\u0103lin Torsan<em>, Plasterca<\/em>, Bucure\u015fti, Casa de Pariuri Literare, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>Pasionat de trecut \u015fi de fenomenele sale, muzeograful Simion descoper\u0103 c\u0103 feti\u0163a lui, Milena, a creat o nou\u0103 Atlantid\u0103, numit\u0103 Plasterca. Fascinat de descrierile micu\u0163ei, Simion denume\u015fte acel teritoriu \u201eparacosmos\u201c. Dore\u015fte s\u0103-l cerceteze \u00een detaliu. Plasterca este un fel de caiet de observa\u0163ie psihologic\u0103 \u015fi comportamental\u0103 a feti\u0163ei lui. Ea devine obiectul, iar Simion ajunge subiectul. Plasterca este universul lui Simion, unde \u00ee\u015fi noteaz\u0103 at\u00e2t detaliile despre \u0163ara imaginar\u0103,\u00a0 c\u00e2t \u015fi anumite momente importante din via\u0163a de so\u0163, fiu \u015fi tat\u0103, func\u0163ii \u00eendeplinite cu succes. El este nodul dintre civiliza\u0163ia existent\u0103, din care facem parte, \u015fi cea fictiv\u0103, str\u0103in\u0103. Asemenea Utopiei (Thomas Morus) sau a Cet\u0103\u0163ii Soarelui (Thomaso Campanella), Plasterca este un joc de tipul \u201ewhat if&#8230;\u201c. \u00cen el se combin\u0103 memorialistica \u015fi S.F.-ul. C\u0103lin Torsan nu-i ofer\u0103 unui adult rolul de creator al realit\u0103\u0163ii paralele, ci unui copil, pentru a nu risca s\u0103 piard\u0103 credibilitatea pove\u015ftii.<\/strong><\/em><br \/>\nIdeea este extraordinar\u0103. Balivernele unui copil sunt mai amuzante \u015fi mai interesante dec\u00e2t orice profe\u0163ie. \u00centotdeauna Harry Potter va fi cu un pas \u00eenaintea lui Einstein \u00een preferin\u0163ele publicului consumist, pentru c\u0103 el ne arat\u0103, printr-o vraj\u0103, ceea ce Einstein \u015ftiin\u0163ific nume\u015fte \u201emultivers\u201c sau \u201eteorie supersimetric\u0103\u201c. Tocmai de aceea, C\u0103lin Torsan nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze teoria M, ci doar ne plimb\u0103 pe banda lui Mobius, cu ajutorul Milenei \u015fi al lui Simion.<br \/>\n<strong>Esperanto<\/strong><br \/>\nIe\u015fit din baie dup\u0103 du\u015ful senzorial de vineri sear\u0103, Simion este preg\u0103tit s\u0103 asculte pove\u015ftile fiicei \u201edespre \u0163ara ei imaginar\u0103, una \u00een care c\u0103l\u0103torea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd avea chef\u201c (p. 8), o \u0163ar\u0103 numit\u0103 Plasterca, aflat\u0103 \u201e\u00een plin Pacific, undeva \u00eentre Noua Zeeland\u0103 \u015fi creasta vestic\u0103 a Americii de Sud\u201c (p. 30), 50o latitudine sudic\u0103, populat\u0103 de plastercani, ce se \u00eembrac\u0103 cu haine confec\u0163ionate din blana ur\u015filor b\u0103tr\u00e2ni: \u201ePlasterca este locul \u00een care te bucuri s\u0103 evadezi &lt;&#8230;&gt; cel despre care bat c\u00e2mpii to\u0163i psihologii, e raiul-gr\u0103din\u0103, despre care peroreaz\u0103 al\u0163i ideologi\u201c (p. 19). Complexitatea \u0163\u0103rii proiectate de Milena deriv\u0103 \u015fi din faptul c\u0103 dispune de un vocabular propriu. Simion noteaz\u0103 c\u00e2teva cuvinte de-ale plastercanilor: \u201efardchinmo\u201c = raz\u0103, \u201ehahmahqe\u201c = ma\u015fin\u0103, \u201epatote\u201c = tablou, \u201epoych\u201c = p\u00e2ine. Apoi \u00eencearc\u0103 s\u0103 le redea \u00eentr-un text propriu. Pentru c\u0103 este p\u0103rta\u015f la n\u0103zb\u00e2tiile fetei lui \u015fi pentru c\u0103 toat\u0103 cartea sa este o lectur\u0103 \u201ealtfel\u201c, \u00ee\u015fi noteaz\u0103 capitolele \u00een limba plastercan\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu \u201eunz\u201c \u015fi termin\u00e2nd cu \u201etracey\u201c.<br \/>\n\u00censemn\u0103rile lui nu vizeaz\u0103 doar Plasterca, ci \u015fi un spa\u0163iu al amintirilor, al confrunt\u0103rilor psihologice, al \u201eunor p\u0103r\u0163i de con\u015ftiin\u0163\u0103, clipe de trezire, blancuri plasate \u00eentre dou\u0103 mi\u015fc\u0103ri\u201c (p. 49). Amintirile evocate vizeaz\u0103 locuri din copil\u0103ria sa \u015fi din prezent, adic\u0103 din copil\u0103ria Milenei: excursiile fetei cu mama ei la mare, coresponden\u0163a ei cu prietena din Belgia, care, de asemenea, are o \u0163ar\u0103 imaginar\u0103, moartea iepura\u015fului ei, Bono, \u00eencerc\u0103rile tat\u0103lui de a g\u0103ti pentru \u201efetele\u201c lui, dar \u015fi c\u0103l\u0103toria Milenei \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l ei \u00een Plasterca.<br \/>\n\u00cen paginile jurnalului s\u0103u de cercetare se g\u0103sesc, pe l\u00e2ng\u0103 amintirile de familie, cinci note (aflate \u00een afara capitolelor c\u0103r\u0163ii), cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri istorice diferite, pornind de la momentul genezei p\u00e2n\u0103 la Roman\u0163a noului-venit (Ion Minulescu), toate semnific\u00e2nd instabilitatea uman\u0103, plasarea omului \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, puntea dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, asemenea pun\u0163ii dintre ani, dintre creat \u015fi increat, \u00een a\u015fteptarea oului dogmatic barbian. Aceste mici note despre Alexandru Ioan Cuza \u015fi expatrierea sa, despre Paradis sau despre fiul lui Lessing sunt date atestate documentar, date istorice, care vizeaz\u0103 marea \u00eentrebare asupra umanit\u0103\u0163ii \u015fi a pluri-lumilor \u00een care ea tr\u0103ie\u015fte, \u00eencerc\u00e2nd a g\u0103si o logic\u0103 a capacit\u0103\u0163ii noastre de a ne deplasa \u00een timp \u015fi spa\u0163iu.<br \/>\n<strong>Multi-Plasterca<\/strong><br \/>\nPlasterca este un roman de actualitate, care, la prima vedere, pare a aborda o tem\u0103 banal\u0103 \u2013 lumea imaginar\u0103 a propriului copil. Totu\u015fi, C\u0103lin Torsan \u00ee\u015fi propune investigarea lumilor paralele \u00eentr-un mod relaxant \u015fi literaturizat. Povestind, Simion \u00ee\u015fi caut\u0103 locul \u00een spa\u0163iu, fie c\u0103 e palpabil, fie c\u0103 e vis. \u0163inutul Plasterca e lumea aceea pe care eul o poate controla, pentru c\u0103 \u201eeste normal s\u0103-\u0163i construie\u015fti teritoriile tale numai din lucrurile care \u00ee\u0163i plac\u201c (p. 107). Milena este cobaiul tat\u0103lui ei, iar observarea ei cu mare aten\u0163ie se desf\u0103\u015foar\u0103 pentru a verifica dac\u0103 fata reprezint\u0103 un \u201eexemplar\u201c bun pentru experimentul cognitiv.<br \/>\nMilena reac\u0163ioneaz\u0103 ca \u015fi cum l-ar manipula pe tat\u0103l \u201esavant\u201c. \u015etie c\u0103 Plasterca este o lume imaginar\u0103. \u015etie s\u0103 diferen\u0163ieze realul de imaginar, surprinz\u00e2ndu-\u015fi tat\u0103l cu personajul ei virtual, alice9907, dar \u015fi cu discu\u0163iile pe care le poart\u0103 cu el de fiecare dat\u0103. Propunerea tat\u0103lui ei de a vizita Plasterca i se pare bizar\u0103, din pricina inexisten\u0163ei ei concrete. Totu\u015fi, se las\u0103 \u00eendrumat\u0103 de Simion prin vis. Ultimele capitole despre istoria utopiei Plasterca constituie, de fapt, viziunea lui Simion, care s-a autoinvitat \u00een lumea fiicei. T\u0103r\u00e2mul plastercanilor, \u00een complexitatea lui istoric\u0103, depinde astfel de viziunea unei min\u0163i mature, a unui muzeograf. Am\u0103nuntele a\u015fa-zis factologice dep\u0103\u015fesc imagina\u0163ia unui copil, astfel \u00eenc\u00e2t cititorul este determinat s\u0103 recunoasc\u0103 Plasterca lui Simion, \u015fi nu pe cea a Milenei.<br \/>\nCartea presupune o lectur\u0103 inversat\u0103, mai degrab\u0103 de la final spre \u00eenceput. Observ\u0103m c\u0103 fiecare persoan\u0103, indiferent de stadiul de via\u0163\u0103 \u015fi de v\u00e2rst\u0103, are o Plasterca a sa: exist\u0103 o Plasterca a copiilor (cea a Milenei \u015fi a prietenei ei din Elve\u0163ia), o Plasterca a lui Simion (\u00eens\u0103\u015fi cartea), o Plasterca dincolo de via\u0163a propriu-zis\u0103 (cea a mamei lui Simion) \u015fi multe altele, toate exist\u00e2nd simultan, ca \u00een definitiv, Plasterca s\u0103 fie acel spa\u0163iu \u00een care s\u0103 ne g\u0103sim libertatea \u015fi lini\u015ftea specifice v\u00e2rstei.<br \/>\n<strong>Aici \u015fi acolo<\/strong><br \/>\nSimion este adeptul vie\u0163ii de familie pa\u015fnice, gust\u0103 cinele \u00een familie, al\u0103turi de so\u0163ie, Felicia, \u015fi de copil. Este un fin meditator proustian \u015fi un observator senzorial, c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 \u00eembine evenimente cotidiene cu observa\u0163ii contemplative, de\u015fi uneori astfel de treceri par artificiale. Acest lucru \u00eel vedem \u00eentr-un capitol special al c\u0103r\u0163ii (\u201eKinzdedi\u201c), \u00een care nu Milena este protagonista, ci mama lui Simion. Sec\u0163iunea este scris\u0103 sub forma unui monolog adresat, \u00eentr-un stil eminescian: \u201eVorbim de soare, de lun\u0103, de a\u015ftri, dar pleoapele c\u0103zut-au peste sticla ochilor &lt;&#8230;&gt; oasele uitat-au de greutatea c\u0103rnii care le-aduna laolalt\u0103\u201c (p. 116).<br \/>\nDincolo de mesajul emo\u0163ionant, fragmentul con\u0163ine o not\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 ce prive\u015fte comunicarea \u00eentre dou\u0103 lumi care coexist\u0103, un fel de o a doua Plasterc\u0103, a mamei sale, pe care \u015fi-o dore\u015fte s\u0103 o viziteze, asalt\u00e2nd-o cu \u00eentreb\u0103ri: \u201eEste mai bine aici? Este mai u\u015for printre umbre, la voi?\u201c (p. 115). Acest ultim \u201ela voi\u201d face din Simion, timp de un capitol, un Eneas care dore\u015fte s\u0103 vorbeasc\u0103 cu umbra tat\u0103lui s\u0103u, Anchise, pentru aflarea viitorului. Autorul evit\u0103\u00a0 fantasticul. De aceea, Simion nu prime\u015fte niciun r\u0103spuns. Este o lume a hotarelor. El simte nevoia s\u0103 adopte un final cli\u015feizat, tragic, pentru a reveni la suprafa\u0163\u0103: \u201eA\u015fa cum po\u0163i, \u00eencearc\u0103 m\u0103car s\u0103-\u0163i \u00eenchipui ceea ce a mai r\u0103mas, la r\u00e2ndul nostru, din noi: un pensionar v\u0103duv, pendul\u00e2nd \u00eentre cele dou\u0103 \u0163inuturi, \u015fi un b\u0103rbat \u00eeng\u00e2ndurat, g\u00e2rbovit de \u00eentreb\u0103ri, orfanul ce sunt\u201c (p. 116). Este unul dintre capitolele ce r\u0103m\u00e2n pe retin\u0103 \u015fi care propun o reflectare asupra propriei condi\u0163ii\u015fi asupra \u201ecelor dou\u0103 \u0163inuturi\u201c.<br \/>\nOriginalitatea c\u0103r\u0163ii este dat\u0103 de subiectul acesteia. Povestea de\u0163ine un substrat al ei. C\u0103lin Torsan arat\u0103 c\u0103 nu \u00eentotdeauna ceea ce este scris negru pe alb se cite\u015fte \u00eentocmai. Prezentarea c\u0103r\u0163ii sub forma unui jurnal, al unui caiet cu memorii, este un prim indiciu c\u0103 drumul lecturii prezint\u0103 bifurca\u0163ii. Simion se dedubleaz\u0103. Exist\u0103 un Simion adult, care pl\u0103te\u015fte rate, impozite, care are un serviciu, o so\u0163ie, un copil, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, via\u0163\u0103 civil\u0103. Pe de alt\u0103 parte, avem un Simion debil, un retardat vis\u0103tor. El \u00ee\u015fi creeaz\u0103 lumi paralele, unele dest\u0103inuite doar fiicei lui, pe care o manipuleaz\u0103: \u015ftie c\u0103 ea \u00eel crede, dar c\u0103 nu va fi crezut\u0103 de ceilal\u0163i dac\u0103 ar \u00eencerca s\u0103-l dema\u015fte. Este un pact al t\u0103cerii. Totul r\u0103m\u00e2ne \u00eentre ei \u015fi \u00een mintea lor. Sunt complici, colegi \u015fi locuitori ai acestei lumi. Cartea e o invita\u0163ie. Cine e dispus s\u0103 cread\u0103 \u00een ea, este binevenit \u00een Plasterca.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u0103lin Torsan, Plasterca, Bucure\u015fti, Casa de Pariuri Literare, 2013 Pasionat de trecut \u015fi de fenomenele sale, muzeograful Simion descoper\u0103 c\u0103 feti\u0163a lui, Milena, a creat o nou\u0103 Atlantid\u0103, numit\u0103 Plasterca. Fascinat de descrierile micu\u0163ei, Simion denume\u015fte acel teritoriu \u201eparacosmos\u201c. Dore\u015fte s\u0103-l cerceteze \u00een detaliu. Plasterca este un fel de caiet de observa\u0163ie psihologic\u0103 \u015fi comportamental\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-doua-atlantida\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">A doua Atlantid\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10831,4370,10832,10833],"class_list":["post-18504","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-calin-torsan","tag-casa-de-pariuri-literare","tag-plasterca","tag-roman-de-actualitate"],"views":1419,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18504"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18504\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}