{"id":18501,"date":"2014-04-03T08:58:48","date_gmt":"2014-04-03T06:58:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18501"},"modified":"2014-04-03T08:58:48","modified_gmt":"2014-04-03T06:58:48","slug":"hronica-de-familie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/hronica-de-familie\/","title":{"rendered":"Hronic\u0103 de familie"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Constantin Mateescu, <em>Tablouri dintr-o expozi\u0163ie,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 216 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Tablouri dintr-o expozi\u0163ie confirm\u0103 o tradi\u0163ie recent\u0103 a romanului cu subiecte extrase din comunism. Recuperarea istoriei majore, a mecanismului represiv, este marginalizat\u0103. Proza se cur\u0103\u0163\u0103 de laten\u0163e marxiste referitoare la urgia implacabil\u0103 a vremurilor care au instalat un regim antiuman. Comentariile revan\u015farde sau justificatoare \u00eencep s\u0103 fie concurate de observarea transform\u0103rilor sociale. Identificarea cauzelor, temei pentru divaga\u0163ii eseistice, nu prea mai atrage. Evocarea efectelor institu\u0163ionale \u015fi comportamentale ajunge zona predilect\u0103. Interesul pentru individualitate dep\u0103\u015fe\u015fte preocuparea pentru destinele colective.<\/strong><\/em><br \/>\nComunismul tinde s\u0103-\u015fi piard\u0103 nota memorialistic\u0103. Lucrul e pozitiv pentru cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi pentru literatur\u0103. Implicarea afectiv\u0103 dispare. Nostalgia \u015fi pamfletul sunt eliminate. Secven\u0163e din Medgidia, ora\u015ful de apoi (Cristian Teodorescu) anun\u0163au semnele c\u0103 proza despre comunism cap\u0103t\u0103 caracter istoric. Chiar \u015fi cronica personal\u0103 a Veronic\u0103i D. Niculescu (Ro\u015fu, ro\u015fu catifea: povestiri cu \u00ee din i) ajunge, de fapt, o hronic\u0103, de vreme ce volumul este redactat, programatic, cu ortografia de atunci. \u015ei Ruxandra Cesereanu (Un singur cer deasupra lor) se uit\u0103 cu ochii unui str\u0103in asupra anilor 1950. Exigen\u0163a critic\u0103 se manifest\u0103 \u00een oglindirea evenimentelor postdecembriste.<br \/>\n<strong>Roman istoric<\/strong><br \/>\n\u00cen aceste sumare considera\u0163ii se \u00eencadreaz\u0103 cartea lui Constantin Mateescu, scriitor prolific, dar cam ignorat. Tablouri dintr-o expozi\u0163ie, anticipat\u0103 stilistic \u015fi tematic de Ninsoarea albastr\u0103 (Editura Tracus Arte, 2012), este o carte onest\u0103, redactat\u0103 sub forma unei colec\u0163ii de bruioane narative, pline de caracterologii. Obiectul volumului \u00eel reprezint\u0103 etapa premerg\u0103toare abdic\u0103rii regelui Mihai I, \u00een t\u00e2rgul Alutela (Rm. V\u00e2lcea), privit\u0103 de o contemporan\u0103, Zizi Bazaca, medic devotat. Autoare a unui jurnal intim, inserat fragmentar, femeia domin\u0103 polifonia romanului. Adev\u0103rul factologic \u00eei apar\u0163ine. Ea ilustreaz\u0103 etica, \u00een dezagregare, a lumii interbelice asediate. Consemneaz\u0103 aproape tot, dar nu-\u015fi asum\u0103 aproape nimic politic \u015fi economic. Semnaleaz\u0103 cu stricte\u0163e tranzi\u0163ia, dar nu sper\u0103 c\u0103 documentul va folosi c\u00e2ndva. \u00cen schimb, Ianis, negustorul grec cu pr\u0103v\u0103lia confiscat\u0103, n\u0103d\u0103jduie\u015fte c\u0103 m\u0103rturia lui va fi util\u0103 m\u0103car posterit\u0103\u0163ii. Traiul ei nu se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een mitinguri prostaliniste, \u00eendrumate de tancuri sovietice, nici \u00een \u015fedin\u0163e de prelucrare. Via\u0163a public\u0103 \u00eenseamn\u0103, pe de o parte, mondenitate. Pe de alta, c\u00e2\u015ftigarea unor venituri. Spitalul \u00eei asigur\u0103 c\u00e2te ceva. Dar cabinetul particular \u00eei garanteaz\u0103 ciubucul: \u201e\u00cemi las\u0103 la plecare onorariul \u015fi cinci pachete de Regale\u201c (p. 106).<br \/>\nNepreg\u0103tit\u0103 s\u0103 scoat\u0103 rela\u0163iile din conven\u0163iile acceptate \u00een tinere\u0163e, Zizi nu concepe alt\u0103 op\u0163iune de a munci. Splendoarea personajului provine \u015fi din grosolana incompatibilitate \u00eentre educa\u0163ia primit\u0103 acas\u0103 \u015fi la \u015fcoal\u0103 \u015fi dictatura proletariatului. A\u015fa cum nu se g\u00e2nde\u015fte la interzicerea propriet\u0103\u0163ii private, nu se preocup\u0103 nici de soarta monarhiei. Nu neap\u0103rat c\u0103 nu-i pas\u0103, \u00eens\u0103 o judec\u0103 precum o elev\u0103. Regalitatea a ap\u0103rut cu mult \u00eenaintea ei \u015fi, de aceea, nici nu va pieri. Nu neap\u0103rat c\u0103 suveranul e luminat sau despot. El st\u0103 pe tron, fiindc\u0103 oamenilor le trebuie un lider. \u0163ig\u0103rile n-au marc\u0103, a\u015fa cum banii n-au miros. Numai c\u0103, darul avertiza c\u0103 venirea comuni\u015ftilor va lichida opozi\u0163ia. Zizi \u00ee\u015fi spore\u015fte consisten\u0163a prin atitudinea z\u0103p\u0103cit\u0103. Ea nu comite impruden\u0163e sau gafe, ci nu dispune de orientare ideologic\u0103 \u015fi politic\u0103. Se las\u0103 purtat\u0103 de zvonuri. Respinge totu\u015fi dezinformarea intern\u0103, ascult\u00e2nd posturile de radio BBC \u015fi Europa Liber\u0103. Dore\u015fte s\u0103-\u015fi continue programul cotidian. Se str\u0103duie\u015fte s\u0103 nu interfereze cu noua or\u00e2nduire.<br \/>\nNu b\u0103nuie\u015fte c\u0103 gesturile ei, mai ales cele artistice, sunt receptate ca subversive \u015fi reac\u0163ionare. Abuzuri devin, \u00een condeiul ei vituperant, anecdotele neinvestigate la timp \u015fi legiferate prin larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire. De fapt, mirarea \u015fi ultragierea lui Zizi provin din constatarea c\u0103 statul \u00eentre\u0163inea dezordinea: \u201eCircul\u0103 prin t\u00e2rg o istorioar\u0103 petrecut\u0103 alalt\u0103ieri la \u015ftrand. \u00cen timp ce tinerii se zbenguiau pe plaj\u0103, apare un rus purt\u00e2nd un automat pe um\u0103r \u015fi o \u0163igar\u0103 \u00een col\u0163ul gurii. Dup\u0103 o privire circular\u0103 asupra plajei, a prins de m\u00e2n\u0103 o fat\u0103 \u015fi a \u00eencercat s-o trag\u0103 spre cabine. Vreo trei b\u0103ie\u0163i mai zdraveni s-au ridicat s\u0103 o apere \u015fi rusul a eliberat-o din str\u00e2nsoare, \u015fi-a desprins cureaua automatului ce-i at\u00e2rna pe um\u0103r \u015fi s-a pornit s\u0103 trag\u0103 rafale repetate asupra plajei, r\u0103scolind nisipul. \u00cen c\u00e2teva momente pe tot \u00eentinsul \u015ftrandului s-a a\u015fternut o lini\u015fte de moarte. Osta\u015ful r\u0103m\u0103sese cu picioarele \u00eendep\u0103rtate \u015fi automatul, \u00een pozi\u0163ie de tragere, z\u00e2mbea angelic. N\u0103stru\u015fnicele glume ale istoriei\u201c (p. 95).<br \/>\n<strong>Epurare \u015fi construc\u0163ie<\/strong><br \/>\nDe\u015fi ia \u00een der\u00e2dere lozincile, Zizi nu r\u0103bufne\u015fte. Adopt\u0103 tactica majorit\u0103\u0163ii nemul\u0163umite. Revolta \u015fi batjocura \u00eei sunt necunoscute. Democra\u0163ia nu i-a dat ocazia s\u0103-\u015fi exerseze instinctul de conservare. C\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 Partidul \u015fi Siguran\u0163a o supravegheaz\u0103 nu caut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 motivele. Nu-\u015fi d\u0103 seama c\u0103 solu\u0163ia apolitic\u0103, \u00een care fusese crescut\u0103, \u00ee\u015fi pierduse domeniul de aplicabilitate. Evit\u00e2nd adeziunea partinic\u0103, Zizi alege, incon\u015ftient, s\u0103 fie epurat\u0103. Literaturii de sertar i se adaug\u0103 alt p\u0103cat. Concubinajul cu Luchino, pictor italian prip\u0103\u015fit, cu tat\u0103 plecat \u00een Occident, unde perora, la microfonul Europei Libere, \u00eempotriva iminentei dictaturi. Se obi\u015fnuie\u015fte cu amenin\u0163area. \u00cens\u0103, \u00eendrumat\u0103 s\u0103 nu se amestece \u00een treburile b\u0103rba\u0163ilor, nu-\u015fi pune \u00eentreb\u0103ri suplimentare. \u00ce\u015fi vede totdeauna de treburile feminine. Partizanatul, elogierea destr\u0103b\u0103lat\u0103, cultul personalit\u0103\u0163ii nu constituie datini noi: \u201eDoctorii Zegreanu \u015fi Roven\u0163a din sec\u0163ia noastr\u0103 s-au \u00eenscris. Au alt\u0103 min\u0103, sunt mai relaxa\u0163i, glumesc, spun bancuri cu Z\u0103roni. Se simt st\u0103p\u00e2ni pe sine, au evadat pentru moment din spa\u0163iul amenin\u0163\u0103rilor directe. Doamna Zegreanu, pre\u015fedinta Funda\u0163iei Femeilor Antifasciste, vine \u00een fiecare zi s\u0103-\u015fi ia b\u0103rbatul cu Volga Neagr\u0103 a Funda\u0163iei.\/ M\u0103 hot\u0103r\u0103sc s\u0103 m\u0103 duc la doamna Suvorovski. O rog s\u0103-mi fac\u0103 p\u0103rul c\u00e2t mai scurt. E mai comod. Se poart\u0103 preferen\u0163ial \u00een mediile penitenciare\u201c (p. 203).<br \/>\n\u00cen opinia ei, reflex al pudorii intelectuale, jurnalul va r\u0103m\u00e2ne \u00een sertar. A fost crescut\u0103 \u00een respect pentru intimitate. Personajul convinge \u015fi prin faptul c\u0103 persevereaz\u0103 \u00een conduita deprins\u0103 din copil\u0103rie. Nu-\u015fi exhib\u0103 tabieturile. \u00ce\u015fi ap\u0103r\u0103 doar individualitatea. Modul burghez de a supravie\u0163ui, exers\u00e2nd scrisul \u015fi c\u00e2ntatul, \u00eei am\u00e2n\u0103 m\u0103car alinierea. Abandonarea gusturilor \u015fi a cochet\u0103riei o vulgarizeaz\u0103. A\u015fa se pierde printre \u015ftabii trimi\u015fi, din ordine \u00eenalte, \u00een propria locuin\u0163\u0103. Dup\u0103 coabitarea scr\u00e2\u015fnit\u0103 (cu un cuplu de fripturi\u015fti care, ajun\u015fi la ora\u015f, se b\u0103l\u0103ce\u015fc \u00een cad\u0103), urmeaz\u0103, \u00een a\u015fteptarea evacu\u0103rii, intimidarea de c\u0103tre al\u0163i n\u0103v\u0103litori: \u201eTapez claviatura. Pe vremuri c\u00e2ntam o or\u0103-dou\u0103 \u00een fiecare dup\u0103-amiaz\u0103. Acum din ce \u00een ce mai rar, sunt lene\u015f\u0103. \u00cen plus, vecinii. Nici nu apuc s\u0103 termin o mazurc\u0103 \u015fi aud b\u0103t\u0103i imperative \u00een perete. Cenzura proletar\u0103 st\u0103 de veghe\u201c (p. 191). Atmosfera fumegoas\u0103, indecis\u0103 \u015fi convulsiv\u0103 este \u00eens\u0103 o certitudine pentru literatura lui Constantin Mateescu.<br \/>\nDe obicei, proza scurt\u0103 impresioneaz\u0103 prin \u00eent\u00e2mpl\u0103rile relatate. Dar, dup\u0103 cum am argumentat, Tablouri dintr-o expozi\u0163ie o eviden\u0163iaz\u0103 pe Zizi. Tragedia ei, concretizat\u0103 \u00een dezintegrarea c\u0103minului, \u00eei n\u0103p\u0103stuie\u015fte pe to\u0163i alutelenii. So\u0163ul, Titu Bazaca, fugise \u00een str\u0103in\u0103tate, imediat dup\u0103 23 august 1944, pe ruta crail\u00e2cului \u015fi a boemei literare, stabilindu-se la Paris. \u00cei scrie totu\u015fi epistole hormonale, jur\u00e2ndu-i iubire \u015fi promi\u0163\u00e2ndu-i c\u0103 o va scoate din \u0163ar\u0103. Soacra, cucoana Lila, se topise, fiind ridicat\u0103 de Siguran\u0163a criptocomunist\u0103. P\u00e2n\u0103 la final, nu primim confirmarea arest\u0103rii \u015fi a condamn\u0103rii. Dar, glasul comunit\u0103\u0163ii, al naratorului cumin\u0163it, nevoit s\u0103 accepte realitatea, se aude \u00een prip\u0103, aten\u0163ion\u00e2nd asupra represiunii. Re\u015fedin\u0163a familiei Bazaca intr\u0103 \u00een posesia statului. P\u00e2n\u0103 s\u0103 se mute, autorit\u0103\u0163ile comuniste reabiliteaz\u0103 cl\u0103direa d\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103: \u201eTrec pe la casa Lilei. Arat\u0103 bine. Se construie\u015fte spre strad\u0103 un zid \u00eenalt din fier-beton care descurajeaz\u0103 orice privire curioas\u0103. \u00cen fa\u0163\u0103 s-au plantat arbu\u015fti exotici. Pe o pancart\u0103, textul: domeniu public, \u015fantier \u00een lucru, intrarea interzis\u0103. Se spune c\u0103 locuin\u0163a va fi atribuit\u0103 Comitetului\u201c (p. 135). Zizi noteaz\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, \u00eenf\u0103ptuirea socialismului. \u00cen timp ce se demoleaz\u0103 \u015fi se renoveaz\u0103, se poart\u0103 b\u0103t\u0103lia \u00eempotriva du\u015fmanului de clas\u0103. Arhitectura p\u0103strat\u0103 \u00een urbe \u00ee\u015fi modific\u0103 func\u0163ia propagandistic\u0103 \u015fi civil\u0103. C\u00e2nd lucr\u0103rile se finalizeaz\u0103, Lila Bazaca, a c\u0103rei dispari\u0163ie deschide Tablouri dintr-o expozi\u0163ie, se \u00eentoarce \u00een co\u015fciug, iar Zizi nu particip\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare. Nicoleta Rotaru, personaj episodic, depune cea din urm\u0103 m\u0103rturie (p. 211). Ea, figuranta, leag\u0103 romanul, pentru c\u0103 alutelenii tr\u0103iesc \u00een provizorat \u015fi pentru fiecare disp\u0103rut are \u00een t\u00e2rg pe cineva, nu neap\u0103rat rud\u0103, care-i poart\u0103 de grij\u0103, \u00eentreb\u00e2nd ce a p\u0103\u0163it \u015fi aranj\u00e2ndu-i \u00eenmorm\u00e2ntarea.<br \/>\nConstantin Mateescu a ales c\u00e2teva principii de lucru admirabile. Romanul seam\u0103n\u0103 cu o lum\u00e2nare a\u015fezat\u0103 la c\u0103p\u0103t\u00e2i din bun\u0103-cuviin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. \u00cen locul fiec\u0103rui defunct sau arestat r\u0103m\u00e2ne o efigie sau un intrus hain. Distrugerea caselor marcheaz\u0103 demolarea unei societ\u0103\u0163i din temelii. Dar mie cartea mi-a trezit pasiune ori de c\u00e2te ori s-a insinuat \u00eentrebarea referitoare la rostul literaturii \u015fi la rostuirea ei de c\u0103tre instan\u0163ele inculte \u015fi tor\u0163ionare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Constantin Mateescu, Tablouri dintr-o expozi\u0163ie, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 216 p. &nbsp; Tablouri dintr-o expozi\u0163ie confirm\u0103 o tradi\u0163ie recent\u0103 a romanului cu subiecte extrase din comunism. Recuperarea istoriei majore, a mecanismului represiv, este marginalizat\u0103. Proza se cur\u0103\u0163\u0103 de laten\u0163e marxiste referitoare la urgia implacabil\u0103 a vremurilor care au instalat un regim antiuman. Comentariile revan\u015farde&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/hronica-de-familie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Hronic\u0103 de familie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9075,5367,10830],"class_list":["post-18501","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constantin-mateescu","tag-roman-istoric","tag-tablouri-dintr-o-expozitie"],"views":1083,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18501","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18501"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18501\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}