{"id":18499,"date":"2014-04-03T08:57:13","date_gmt":"2014-04-03T06:57:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18499"},"modified":"2014-04-03T08:57:13","modified_gmt":"2014-04-03T06:57:13","slug":"protocronismul-a-murit-traiasca-protocronismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/protocronismul-a-murit-traiasca-protocronismul\/","title":{"rendered":"Protocronismul a murit, tr\u0103iasc\u0103 protocronismul!"},"content":{"rendered":"

\u00a0Lionel Ro\u015fca,<\/strong> La umbra timpului \u00een floare. Protocronismul \u2013 Prolegomene la monografia unei id<\/em><\/strong>e<\/em>i, Cluj-Napoca, <\/strong>Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Lionel Decebal Ro\u015fca urm\u0103re\u015fte cu luciditate problema condi\u0163iei lumii culturale rom\u00e2ne\u015fti \u201ela umbra timpului \u00een floare\u201c, discut\u00e2nd protocronismul nu ca pe un incident izolat \u015fi nefericit \u00een istoria noastr\u0103 recent\u0103, ci ca \u201eprotocronii\u201c; nu ca boal\u0103, ci ca un simptom deosebit de util \u00een \u00een\u0163elegerea \u201enea\u015fez\u0103rii\u201c rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a crizei identitare.<\/strong> <\/em>
\nDac\u0103 cercet\u0103ri anterioare au folosit \u00eendeob\u015fte fie metoda descriptiv\u0103, fie cea pragmatic\u0103, volumul de fa\u0163\u0103 este mai cur\u00e2nd interesat de perspectiva epistemologic\u0103 asupra teoriei \u015fi faptelor, sursa real\u0103 a tensiunilor. Discu\u0163ia preliminar\u0103 despre situarea lumii rom\u00e2ne\u015fti nu la umbra unui mare copac, ci a trei (Imperiul \u0163arist, Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar, de pild\u0103), unde nu dezvoltarea, ci supravie\u0163uirea constituia o prioritate, ajut\u0103 \u015fi ea la clarificarea unui context oricum destul de controversat. Insist\u00e2nd asupra dinamismului civiliza\u0163iilor \u015fi a caracterului lor de banchize, iar nu de pl\u0103ci tectonice, oper\u00e2nd cu conceptele de \u201etimpul evenimentului\u201c, \u201etimpul institu\u0163iilor\u201c \u015fi \u201etimpul civiliza\u0163iilor\u201c, dar \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de teorii occidentale despre cele trei cercuri geopolitice europene, se clarific\u0103 \u201enedospirea\u201c \u015fi perfec\u0163ionarea \u201eartei\u201c supunerii aparente prin pozi\u0163ia instabil\u0103, triplu periferic\u0103 a unor spa\u0163ii de semn contrar. Dup\u0103 Cioran, \u201eNous sommes mal-plac\u00e9s!\u201c, spa\u0163iul oferind, totodat\u0103, \u201eavantajul\u201c justific\u0103rii e\u015fecurilor.
\nO analiz\u0103 echilibrat\u0103<\/strong>
\nIstoria relativ recent\u0103 a Rom\u00e2niei poate fi rezumat\u0103 ca o alternan\u0163\u0103 de eforturi de sincronizare \u015fi consolidare, cu momente de entuziasm, dar \u015fi de ne\u00eencredere, lipsind, \u00eens\u0103, prea adesea, o privire autocritic\u0103 matur\u0103. Fuziunea, dar \u015fi confuzia form\u0103-fond au fost stimulate de absen\u0163a unei tradi\u0163ii rigid organizate \u015fi a unor forme coerente de reac\u0163ionism, coroborat\u0103 cu faptul c\u0103 ideile sincronice au reu\u015fit s\u0103 p\u0103trund\u0103 prin filiera ideilor na\u0163ionale.
\nDup\u0103 acest preambul, urmeaz\u0103 o privire diacronic\u0103 din secolul al XIX-lea \u00eencoace, aduc\u00e2nd preciz\u0103ri de nuan\u0163\u0103 binevenite pentru circumscrierea temei. Conform lui Lionel Ro\u015fca, departe de a fi un extrem conservator, Maiorescu \u00eendemna la crearea unei epoci clasice rom\u00e2ne\u015fti \u00een parametrii de performan\u0163\u0103 ai lumilor europene, critic\u00e2nd prezentul pentru a c\u0103uta solu\u0163iile nu \u00eentr-un trecut idealizat, ci \u00eentr-un viitor mai lucid; din teoria lui Lovinescu se cuvine s\u0103 re\u0163inem nu doar inversarea direc\u0163iei imita\u0163iei de la form\u0103 spre fond, ci \u015fi partea a doua a procesului, c\u00e2nd factorul timp ce a asigurat succesul imita\u0163iei las\u0103 locul factorului ras\u0103 ce opereaz\u0103 diferen\u0163ierea.
\nFigura lui Edgar Papu, de \u201eumanist erudit de \u015fcoal\u0103 veche, str\u0103in nu at\u00e2t de teorie, c\u00e2t de modalit\u0103\u0163ile moderne, riguroase, analitice (impuse mai ales de practica anglo-saxon\u0103), de a aborda teoretizarea\u201c (p. 199), se bucur\u0103 de o aten\u0163ie deosebit\u0103 \u015fi este analizat\u0103 echilibrat. Mai mult, se sus\u0163ine \u00een volum, ar fi cel pu\u0163in straniu ca protocronismul s\u0103u s\u0103 fie justificat de un oportunism politic, c\u00e2nd la momentul a\u015fa-numitelor Teze din Iulie partidul nu avea nevoie de \u00eenc\u0103 un discurs legitimator; \u00een spatele ideilor lui Papu s-ar afla, a\u015fadar, interesul s\u0103u de filolog, mai apoi fructificat \u00een cursurile din perioada 1973-1976 la Universitatea Popular\u0103 Bucure\u015fti. \u00cen O istorie \u201eglorioas\u0103\u201c. Dosarul protocronismului rom\u00e2nesc Alexandra Tomi\u0163\u0103 vorbe\u015fte despre o minimalizare a influen\u0163ei lui Lovinescu \u00een favoarea protocronismului, \u00eens\u0103 Edgar Papu declara, \u00eentr-un interviu din 1993, c\u0103 \u201eeu n-am comb\u0103tut sincronismul lui Lovinescu, ci am crezut c\u0103 exist\u0103 \u00eent\u00e2iet\u0103\u0163i \u015fi \u00een afar\u0103 de cele pe care le adopt\u0103m din Occident, adic\u0103 lucruri pe care le-am spus noi mai \u00eenainte de to\u0163i. Dar eu vorbesc despre un protocronism rom\u00e2nesc, fiindc\u0103 numai pe acesta \u00eel cunosc\u201c. Dac\u0103 pentru Lovinescu factorul timp avea \u00eent\u00e2ietate, pentru Papu factorul circula\u0163ie primeaz\u0103 \u015fi, \u00een loc s\u0103 trateze fenomenul la nivelul civiliza\u0163iilor \u015fi societ\u0103\u0163ilor, el mut\u0103 discu\u0163ia pe nivelul cultural \u015fi al ini\u0163iativelor individuale. De altfel, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd face conexiuni \u00eentre Eminescu, Ion Luca Caragiale \u015fi modernism, \u00eentre Neagoe Basarab \u015fi acel \u201ehombre secreto\u201c baroc, \u00eentre Cantemir \u015fi romantism, el vorbe\u015fte despre momente prevestitoare, iar nu de avangarde. Totodat\u0103, pentru el \u201e<p>rotocronismul nu poate fi \u00een niciun caz o \u00eenchidere \u00een local, idee tot at\u00e2t de inadmisibil\u0103 ca \u015fi cea a cercului p\u0103trat. Nu po\u0163i emite o vedere protocronic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 cuno\u015fti temeinic cultura universal\u0103 la care raportezi acea vedere\u201c (Edgar Papu), pe c\u00e2nd, observ\u0103 Sorin Antohi, \u201eautohtoni\u015ftii puri \u015fi duri refuz\u0103 \u015fi Nordul \u015fi Sudul, \u015fi Vestul \u015fi Estul: topologia lor ideal\u0103 nu cunoa\u015fte dec\u00e2t verticala de lungime nul\u0103 care une\u015fte, \u00eentr-un elocvent simbolism al centrului, ad\u00e2ncul gliei \u015fi \u00eenaltul Cerului\u201c.
\nO alt\u0103 personalitate ce tinde s\u0103 se deta\u015feze din grupul protocroni\u015ftilor este sociologul Ilie B\u0103descu care, \u00een \u00eencercarea de a l\u0103rgi vechea defini\u0163ie a sincronismului pentru a include \u015fi protocronismul, nu mai vede, lovinescian, Europa ca pe un monolit, ci fie ca pe un centru cu numeroase periferii din punct de vedere economic, fie, la nivel cultural, ca o aglomerare de centre. Pentru el, sincronizarea r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare un factor de schimbare, dar departe de a mai fi cauza unic\u0103. \u00cen ciuda eforturilor sale reformatoare, conceptele de \u201ekatacronie\u201c (\u201er\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103\u201c) \u015fi \u201emetacronie\u201c (\u201edincolo de timp\u201c) sunt prea pu\u0163in operante. Volumul nu omite s\u0103 se raporteze \u00een numeroase r\u00e2nduri la \u00eencerc\u0103rile de sintez\u0103 ale lui Dinu Rachieru (1985), Katherine Verdery (1990), Mircea Martin, Florin Mih\u0103ilescu (2002), Alexandra Tomi\u0163\u0103 (2007), polemiz\u00e2nd, mai ales, cu Verdery \u015fi cu Tomi\u0163\u0103. Numeroasele diferen\u0163e fa\u0163\u0103 de cea din urm\u0103 sunt explicate prin faptul c\u0103 Tomi\u0163\u0103 a fost obligat\u0103 s\u0103 exclud\u0103 momentul ulterior al protocroniilor din cauza\u00a0 defini\u0163iei cu care opereaz\u0103, anume una limitat\u0103 \u00een timp \u015fi omogen\u0103 epistemologic, mai apropiat\u0103 de un ideal (destul de comod) dec\u00e2t de real. Miza ei declarat\u0103 fusese, de altfel, s\u0103 observe felul cum \u201epenetr\u00e2nd cultura, politicul a reu\u015fit s\u0103 deturneze \u015fi s\u0103 altereze sensul \u015fi valorile acesteia\u201c, iar nota de actualitate o motiva retrospectiv, apel\u00e2nd la \u201einteresul constant fa\u0163\u0103 de studierea comunismului\u201c. Viziunea lui Lionel Ro\u015fca este mai ampl\u0103 \u015fi mai fertil\u0103. De altfel, el subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een ciuda a ceea ce intui\u0163ia ne-ar \u00eendemna s\u0103 credem, ce s-a petrecut \u00een Rom\u00e2nia sub Ceau\u015fescu nu a fost o na\u0163ionalizare a marxismului, ci o \u201ecomunizare\u201c a na\u0163iunii. Discursul na\u0163ional a fost, \u00een cele din urm\u0103, compromis de cel oficial, iar nu invers, iar c\u00e2nd asocierea cu discursul na\u0163ional nu a mai fost avantajoas\u0103, protocronismul n-a mai fost sus\u0163inut de la centru.
\nUn bufon \u00eeng\u0103duit la osp\u0103\u0163<\/strong>
\nRecente rechizitorii \u00eencruntate nimeresc, dup\u0103 Lionel Ro\u015fca, pe l\u00e2ng\u0103: protocronismul a fost mai degrab\u0103 un bufon \u00eeng\u0103duit la osp\u0103\u0163 dec\u00e2t un \u201etovar\u0103\u015f de drum\u201c real, permis at\u00e2ta timp c\u00e2t amuza \u015fi hr\u0103nit cu resturi (protocroni\u015ftii nu au beneficiat de tiraje mai mari, ba chiar au fost exclu\u015fi, \u00een 1977 \u015fi 1981, din Uniunea Scriitorilor), dar \u00eendep\u0103rtat odat\u0103 ce \u015fi-a luat prea multe libert\u0103\u0163i. Verdery constat\u0103 c\u0103 protocroni\u015ftii formau 15-20% din oamenii de cultur\u0103 din epoc\u0103, iar Tomi\u0163\u0103 \u00eentocme\u015fte adev\u0103rate \u201eliste\u201c inchizitoriale desf\u0103\u015furate pe mai multe pagini, pe c\u00e2nd Monica Lovinescu, \u00een perioada de la Europa Liber\u0103, era mult mai cump\u0103tat\u0103, aproxim\u00e2nd num\u0103rul lor la 20-30.
\nProblema protocronismului r\u0103m\u00e2ne cea a unui dialog cu sine e\u015fuat al unei culturi \u00eenc\u0103 nesigure, dar \u015fi, dup\u0103 cum remarc\u0103 Ro\u015fca, o cruciad\u0103 complet\u0103 care, denaturat\u0103, e folosit\u0103 pentru a instiga la lupt\u0103 masele, \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t ambele p\u0103r\u0163i implicate \u00een conflict sunt fanatizate p\u00e2n\u0103 la dep\u0103rtarea de spiritul critic.
\nA\u015fadar, istoria \u00een zig-zag a Rom\u00e2niei a condamnat \u015fi protocronismul la judec\u0103\u0163i de tipul \u201etotul sau nimic\u201c. Ce nu trebuie pierdut din vedere \u00een aceast\u0103 frenezie este c\u0103, \u201e\u00een aceast\u0103 dubl\u0103 calitate, <protocronismul> nu apare din nimic \u015fi nu dispare f\u0103r\u0103 urm\u0103, ci doar se tranform\u0103 continuu (\u2026) \u015fi va continua s\u0103 fac\u0103 acest lucru c\u00e2t\u0103 vreme sursele de ad\u00e2ncime care \u00eel alimenteaz\u0103 nu dispar\u201c. Ca s\u0103 nu e\u015fu\u0103m \u00een antreuri \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, cercetarea protocronismului ar trebui s\u0103 fie absolvit\u0103 de stigmat \u015fi s\u0103 beneficieze \u00een continuare de un interes informat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Lionel Ro\u015fca, La umbra timpului \u00een floare. Protocronismul \u2013 Prolegomene la monografia unei idei, Cluj-Napoca, Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, 2013 Lionel Decebal Ro\u015fca urm\u0103re\u015fte cu luciditate problema condi\u0163iei lumii culturale rom\u00e2ne\u015fti \u201ela umbra timpului \u00een floare\u201c, discut\u00e2nd protocronismul nu ca pe un incident izolat \u015fi nefericit \u00een istoria noastr\u0103 recent\u0103, ci ca \u201eprotocronii\u201c; nu ca… Cite\u0219te mai mult »Protocronismul a murit, tr\u0103iasc\u0103 protocronismul!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10829,10828],"class_list":["post-18499","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-la-umbra-timpului-in-floare-protocronismul-prolegomene-la-monografia-unei-idei","tag-lionel-rosca"],"views":1188,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18499"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18499\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}