{"id":18496,"date":"2014-04-03T08:54:59","date_gmt":"2014-04-03T06:54:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18496"},"modified":"2014-04-03T08:54:59","modified_gmt":"2014-04-03T06:54:59","slug":"lupta-postuma-pentru-existenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lupta-postuma-pentru-existenta\/","title":{"rendered":"Lupta postum\u0103 pentru existen\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"

Nicolae I. Ottescu, Nicolae Titulescu \u2013 o statuie f\u0103r\u0103 piedestal. Amintiri.<\/em> Studiu introductiv de Constantin Ottescu<\/em>, Muzeul Br\u0103ilei, Editura Istros, Br\u0103ila, 2009<\/strong><\/p>\n

Nicolae I. Ottescu, Nunta de aur<\/em>, Muzeul Br\u0103ilei, Editura Istros, Br\u0103ila, 2012<\/strong><\/p>\n

Nicolae I. Ottescu, Nuvele<\/em>, Muzeul Br\u0103ilei, Editura Istros, Br\u0103ila, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nSe tot discut\u0103 despre un presupus dezinteres al criticilor dou\u0103mii\u015fti fa\u0163\u0103 de genera\u0163iile care \u00eei preced\u0103. \u00cen num\u0103rul de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 din Cultura, Ion Bogdan Lefter le repro\u015fa cronicarilor activi \u2013 majoritatea dou\u0103mii\u015fti, dar nu neap\u0103rat din vina lor, c\u0103ci cine a sunat goarna retragerii celorlalte genera\u0163ii din zona criticii de \u00eent\u00e2mpinare relevante? \u2013 c\u0103 tind s\u0103 nu aib\u0103 ochi dec\u00e2t pentru congenerii lor. Dar Ion Bogdan Lefter \u00eensu\u015fi, f\u0103c\u00e2nd lista c\u0103r\u0163ilor de anul trecut care nu s-au bucurat de receptarea meritat\u0103, a trecut pe ea aproape exclusiv optzeci\u015fti. De altfel, dac\u0103 se poate vorbi de o genera\u0163ie egocentric\u0103 \u00een materie de istorie literar\u0103, aceasta e cea optzecist\u0103 \u2013 care, de altfel, nici n-a prea dat istorici literari, cu excep\u0163ia important\u0103 a lui Ion Simu\u0163.<\/strong><\/em>
\n\u00cen fine, o umbr\u0103 de adev\u0103r exist\u0103 totu\u015fi \u00een constatarea lipsei de interes a cronicarilor actuali fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fi. Dar cauzele sunt altele dec\u00e2t anistorismul, narcisismul sau incultura dou\u0103mii\u015ftilor. De pild\u0103, dac\u0103 vorbim de perioada socialist\u0103, lipse\u015fte aproape cu totul efortul sistematic de reeditare a clasicilor de raftul al doilea \u015fi al treilea (nu c\u0103 autori precum Sadoveanu ar duce-o mult mai bine). Or, \u00een absen\u0163a sistemului, totul se reduce la accident \u015fi accidental.
\nIat\u0103-l, bun\u0103oar\u0103, pe Nicolae
\nI. Ottescu (1885 \u2013 1950), reeditat de cur\u00e2nd, prin efortul conjugat al Muzeului Br\u0103ilei \u015fi al Editurii Istros, cu trei volume: un scriitor aproape necunoscut. Dintre dic\u0163ionare, doar cel de la Cluj i-a dedicat un mic articol, semnat de Aurel Sasu. Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne, de\u015fi beneficiind de o baz\u0103 de selec\u0163ie aproape tripl\u0103, l-a uitat. Totu\u015fi, Ottescu este un scriitor valoros, superior multora afla\u0163i \u00een circuit.
\nBiografia lui sun\u0103 de asemenea interesant. Frate al compozitorului Ion Nonna Ottescu, prin so\u0163ie se \u00eenrudea cu Constantin Noica; tat\u0103l filozofului apare, \u00eentr-o versiune fic\u0163ionalizat\u0103, ca personaj \u00een nuvela Un om \u00eentreprinz\u0103tor. A pledat ca avocat din oficiu al ap\u0103r\u0103rii \u00een procesul muncitorului Stoenescu Jalea, autorul unei atentat \u00eempotriva lui Ionel Br\u0103tianu; remarc\u00e2ndu-se cu aceast\u0103 ocazie, ajunge secretar particular al lui Nicolae Titulescu, la recomandarea lui Take Ionescu, intr\u00e2nd astfel \u00een politic\u0103. Va fi secretar general la Ministerul de Finan\u0163e, subsecretar de stat la Domenii \u015fi Interne (1931-1932), rezident regal al \u0162inutului Marea (1938-1939) \u015fi ministru de Interne, \u00een 1939. \u00cen 1940 se retrage din politic\u0103, dedic\u00e2ndu-se literaturii. A primit Premiul \u201eAl. Br\u0103tescu Voine\u015fti\u201c al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Rom\u00e2ni pentru culegerea Zece nuvele (1940). A fost pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Autorilor Dramatici. Valorific\u00e2ndu-\u015fi biografia, Ottescu a l\u0103sat ni\u015fte memorii av\u00e2ndu-l \u00een centru pe Nicolae Titulescu, bogate factologic \u015fi consistente literar-portretistic; o alt\u0103 secven\u0163\u0103 memorialistic\u0103, inclus\u0103 de asemenea \u00een\u00a0 Nicolae Titulescu \u2013 o statuie f\u0103r\u0103 piedestal (1997), evoc\u0103 faimoasele cafenele din preajma Primului R\u0103zboi Mondial sau anecdote cu Camil Ressu, A. de Herz, Mircea R\u0103dulescu \u015f.a. (Cafeneaua Imperial). Editate prima oar\u0103 \u00een 1997, de c\u0103tre fiul scriitorului, \u015fi reeditate de cur\u00e2nd la Br\u0103ila, aceste memorii ar merita un circuit mai vizibil.
\n\u00cens\u0103 nu numai ele. Ottescu debutase \u00een 1928 cu Coppelia. Fantezie \u00een versuri, reprezentat\u0103 \u00een 1927 la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti. Subiectul e fantastic: un p\u0103pu\u015far descoper\u0103 metoda de a transfera sufletul uman \u00een p\u0103pu\u015fi de cear\u0103: \u201eLucrez de jum\u0103tate\/ De secol la problema vie\u0163ii transferate\/ Din corpuri vii \u00een lucruri. Voiam s\u0103 dovedesc\/ C\u0103 sufletele noastre sunt libere, tr\u0103iesc\/ Independent de corpul de care par legate,\/ C\u0103 ele pot prea bine s\u0103 fie permutate\/ Oriunde, chiar \u00een lucruri\u201d. Eliberate \u00een lume, p\u0103pu\u015file nu-\u015fi pot afla \u00eens\u0103 fericirea, \u00eentruc\u00e2t nu pot iubi. Prin urmare, Coppelia, una dintre p\u0103pu\u015fi, alege s\u0103 renun\u0163e la acest surogat de via\u0163\u0103 inautentic\u0103 prin contrafacere \u015fi lipsit\u0103 de substan\u0163\u0103 \u015fi elan vital. Mitul care st\u0103 la baza concep\u0163iei piesei va fi ap\u0103rea \u015fi \u00een nuvela Galatheea, al c\u0103rei deznod\u0103m\u00e2nt este de asemenea tragic. Sculptorul Pygmalion va fi \u00een\u015felat \u00een dragoste de statuia c\u0103reia \u00eei d\u0103duse via\u0163\u0103 cu concursul Afroditei, \u00eemplinindu-se astfel blestemul zei\u0163ei ofensate de artist. Voca\u0163ia de clasicist a autorului cap\u0103t\u0103 forma cea mai ampl\u0103 \u00een romanul Homer (1943), repovestire a evenimentelor din Iliada \u015fi Odiseea bazat\u0103 pe ipoteza c\u0103 Homer ar fi fost martor al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor. Nara\u0163iunea lui Ottescu \u00ee\u015fi permite o serie de licen\u0163e \u00een raport cu originalul \u2013 de pild\u0103, Penelopa nu i-ar fi fost credincioas\u0103 lui Odiseu. Reinterpretarea repertoriului clasic se face a\u015fadar \u00eentr-o cheie sceptic\u0103. \u00cens\u0103 nu remake-urile clasiciste dau nota caracteristic\u0103 a literaturii autorului. Le este superior romanul Nunta de aur (1941), plasat la \u00eenceputul secolului al XX-lea, care propune o enigm\u0103 poli\u0163ist\u0103 (moartea neelucidat\u0103 a unui b\u0103tr\u00e2n boier) urm\u0103rit\u0103 dup\u0103 tot tipicul procedural familiar codului detectivist (detectivi, suspec\u0163i, proces \u015fi dezbateri), pentru a o dizolva \u00een ultimele pagini \u00eentr-o poveste de dragoste cu sf\u00e2r\u015fit nefericit: boierul murise accidental \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 recreeze \u2013 \u00een spiritul, nutrit din lecturi romantice \u00een fran\u0163uze\u015fte, \u00een care cuplul \u00ee\u015fi tr\u0103ise via\u0163a de-a lungul belle \u00e9poque \u2013 scena de la balcon dintre Romeo \u015fi Julieta. Pista fals\u0103 a romanului poli\u0163ist transleaz\u0103 subtil \u00eentr-un omagiu adus unei lumi patriarhale disp\u0103rute. Remarcabile sunt \u015fi povestirile sau nuvelele cuprinse \u00een Zece nuvele (1940) \u015fi Hotel Rex (1942), republicate tot de fiul scriitorului, al\u0103turi de o sec\u0163iune de inedite av\u00e2nd consisten\u0163a unui nou volum, \u00een antologia Nuvele (2012). Unele texte nu trec de nivelul simplu al anecdotelor sau farselor, tr\u0103ind din comicul de situa\u0163ie, f\u0103r\u0103 complica\u0163ii narative. Un \u00eentreprinz\u0103tor deschide o cresc\u0103torie de canari, ini\u0163iindu-se \u00een subtilit\u0103\u0163ile afacerii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd descoper\u0103 c\u0103 este \u00een\u015felat de cel care se ocup\u0103 de educa\u0163ia muzical\u0103 a canarilor (Un om \u00eentreprinz\u0103tor). Dup\u0103 o v\u00e2n\u0103toare, un grup de petrec\u0103re\u0163i deap\u0103n\u0103 pove\u015fti bahice (C\u00e2\u0163iva be\u0163ivi). Mediile preferate de autor apar\u0163in unei clase de mijloc formate din magistra\u0163i, militari, proprietari \u015fi negustori din provincie. Personajele predilecte vin din lumea veche, manierat\u0103 \u015fi ceremonioas\u0103 de dinainte de 1916, conservat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een interbelic. Un alt nucleu de interes prive\u015fte interac\u0163iunea erotic\u0103 \u00een medii mondene sau patriarhale, uneori cu complica\u0163ii de psihologie sau \u00een sens fantastic. \u00cen O femeie care \u00ee\u015fi iube\u015fte so\u0163ul apare o rela\u0163ie de putere cu rezonan\u0163e nietzscheene: femeia men\u0163ine domina\u0163ia asupra partenerului de via\u0163\u0103 \u00een\u015fel\u00e2ndu-l \u015fi provoc\u00e2ndu-l s\u0103 o \u00een\u015fele, pretinz\u00e2nd c\u0103 astfel \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 o \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi fere\u015fte de rutin\u0103 rela\u0163ia. \u00cen Budism, un b\u0103rbat are revela\u0163ia \u2013 tot de natur\u0103 nietzschean\u0103, o referin\u0163\u0103 curent\u0103, de altfel \u2013 eternei re\u00eentoarceri. O t\u00e2n\u0103r\u0103 servitoare, fat\u0103 de la \u0163ar\u0103, \u00eel seduce pe un profesor de latin\u0103, care se resemneaz\u0103 teoretiz\u00e2nd asupra elementului fatum (Fatum). Din dosarele unui psihiatru valorific\u0103, \u00eentr-o linie \u015fi o recuzit\u0103 fantastic\u0103 de tip Guy de Maupassant, o versiune a motivului dublului: un t\u00e2n\u0103r \u015fi o t\u00e2n\u0103r\u0103, ce par a fi fiecare reflectarea celuilalt, relateaz\u0103 \u00een paralel circumstan\u0163ele misterioase \u00een care s-au \u00eent\u00e2lnit la un bal. Acela\u015fi motiv al dublului, mai pu\u0163in recuzita romantic\u0103, apare \u00een Scrisoarea lui V.Z., \u00een care un matur \u00een pragul senectu\u0163ii leag\u0103 o rela\u0163ie cu fiica primei lui iubiri, imagin\u00e2ndu-\u015fi c\u0103 o \u00eempu\u015fc\u0103 atunci c\u00e2nd t\u00e2n\u0103ra \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte. Una dintre cele mai bune povestiri este O c\u0103l\u0103torie \u00een Orient: un arheolog \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een trenul spre Constan\u0163a, unde se va \u00eembarca pentru Orient, o ispititoare femeie care \u00eel invit\u0103 s\u0103 i se al\u0103ture \u00eentr-o expedi\u0163ie de v\u00e2n\u0103toare la mo\u015fia ei. Scindat \u00eentre dorin\u0163a de a-\u015fi continua c\u0103l\u0103toria \u015fi de a o \u00eentrerupe, eul arheologului se scindeaz\u0103 la propriu, particip\u00e2nd simultan la ambele scenarii.
\nMorala acestei triple reedit\u0103ri \u015fi a acestui articol e mai cur\u00e2nd una negativ\u0103. Da, Ottescu e un scriitor bun (\u00een special \u00een nuvele, memorii \u015fi \u00een Nunta de aur), dar \u015fansele lui de a fi reevaluat real \u2013 adic\u0103 citit \u2013 sunt mici. Da, i-au fost reeditate trei volume, dar niciunul nu se g\u0103se\u015fte \u00een marile biblioteci (Academie, Na\u0163ional\u0103, BCU). \u015eansa cea mai bun\u0103 la care poate spera postum este s\u0103 prind\u0103 un loc \u00eentr-unul dintre viitoarele dic\u0163ionare (nici vorb\u0103 de istorii literare) \u2013 \u00een condi\u0163iile \u00een care, la o socoteal\u0103 oric\u00e2t de optimist\u0103, scriitorii care vor r\u0103m\u00e2ne pe afar\u0103 sunt de ordinul miilor (e drept c\u0103 majoritatea minori sau veleitari).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae I. Ottescu, Nicolae Titulescu \u2013 o statuie f\u0103r\u0103 piedestal. Amintiri. Studiu introductiv de Constantin Ottescu, Muzeul Br\u0103ilei, Editura Istros, Br\u0103ila, 2009 Nicolae I. Ottescu, Nunta de aur, Muzeul Br\u0103ilei, Editura Istros, Br\u0103ila, 2012 Nicolae I. Ottescu, Nuvele, Muzeul Br\u0103ilei, Editura Istros, Br\u0103ila, 2012   Se tot discut\u0103 despre un presupus dezinteres al criticilor dou\u0103mii\u015fti… Cite\u0219te mai mult »Lupta postum\u0103 pentru existen\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5828,8610,10825,10827,10826,5602],"class_list":["post-18496","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-bogdan-lefter","tag-ion-simut","tag-nicolae-i-ottescu","tag-nicolae-titulescu-o-statuie-fara-piedestal-amintiri","tag-nunta-de-aur","tag-nuvele"],"views":1300,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18496","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18496"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18496\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18496"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18496"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18496"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}