{"id":18489,"date":"2014-04-03T08:47:37","date_gmt":"2014-04-03T06:47:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18489"},"modified":"2014-04-03T08:47:37","modified_gmt":"2014-04-03T06:47:37","slug":"intre-religie-si-stiinta-conflict-sau-filiatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-religie-si-stiinta-conflict-sau-filiatie\/","title":{"rendered":"\u00centre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. Conflict sau filia\u0163ie?"},"content":{"rendered":"

Raportul \u015ftiin\u0163ei cu religia poate p\u0103rea simplu doar dac\u0103 ne-am \u00eensu\u015fit cli\u015feul c\u0103 \u015ftiin\u0163a, produs al ra\u0163iunii, este \u00een opozi\u0163ie intrinsec\u0103 cu obscurantismul credin\u0163ei \u00een existen\u0163a unei for\u0163e supranaturale ce a creat totul. Sau opinia c\u0103 \u015ftiin\u0163a s-a dezvoltat prin eliberarea de domina\u0163ia bisericii (catolice), dup\u0103 ce Rena\u015fterea (sec. XIV\u2013XVI) \u015fi apoi Iluminismul (sec. XVII\u2013XIX) au \u00eenvins \u201e\u00eentunericul\u201c Evului Mediu. Aceste idei, cu care cei de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 am fost impregna\u0163i, nu au fost \u00eens\u0103 produse, ci doar propagate de ideologia marxist\u0103. Teza conflictului intrinsec dintre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 provine de la marii ilumini\u015fti atei, Voltaire, Diderot, Hobbes, Hume, Rousseau, care au conceput-o ca pe instrument polemic \u00een lupta contra institu\u0163iei bisericii. Ea este preluat\u0103 \u015fi \u00een c\u0103r\u0163ile unor autori americani cu notorietate de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, ca Istoria r\u0103zboiului \u015ftiin\u0163ei cu teologia \u00een cre\u015ftinism de A. White sau Istoria conflictului \u00eentre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 de J. Draper. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 afirma\u0163iile de mai sus reflect\u0103 realitatea este subiectul mai multor lucr\u0103ri relativ recente, deosebit de relevant\u0103 fiind For the Glory of God: How Monotheism Led to Reformations, Science, Witch-Hunts, and the End of Slavery (Princeton University Press, 2003) de reputatul sociolog american Rodney Stark. O discu\u0163ie filozofic\u0103 elevat\u0103 a raportului religie \u2013 \u015ftiin\u0163\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00een Stanford Encyclopedia of Philosophy.<\/strong><\/em>
\nPe plan personal, acest subiect \u00eemi reaminte\u015fte de bunicul meu patern, preot \u00eentr-un sat din sudul pr\u0103fos al Arge\u015fului, \u00een a c\u0103rui cas\u0103 mergeam c\u00e2te dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een vacan\u0163ele de var\u0103 din copil\u0103ria de acum mai bine de o jum\u0103tate de secol. \u00cen acel sat, pe atunci nu exista nimic din distrac\u0163iile de la ora\u015f, dar g\u0103sisem \u00een casa bunicilor dou\u0103 surse de permanent\u0103 fascina\u0163ie: colec\u0163ia pe mul\u0163i ani antebelici a Ziarului \u015ftiin\u0163elor \u015fi al c\u0103l\u0103toriilor \u015fi o masiv\u0103 Biblie bogat ilustrat\u0103. Acea superb\u0103 Biblie fusese cump\u0103rat\u0103 de bunicul din Ungaria, unde ajunsese ca preot militar \u00een 1919 (c\u00e2nd armata rom\u00e2n\u0103 i-a sc\u0103pat pe unguri de republica sovietic\u0103 a lui B\u00e9la Kun). Ea se prezint\u0103 ca un rafinat roman de benzi desenate, c\u0103ci fiecare grup de versete (scris pe pagina din st\u00e2nga \u00een multe limbi, de la ebraic\u0103 \u015fi greaca veche p\u00e2n\u0103 la croat\u0103 \u015fi maghiar\u0103, dar nu \u015fi rom\u00e2n\u0103) are pe contra-pagin\u0103 o gravur\u0103 ilustrativ\u0103, astfel c\u0103 puteam urm\u0103ri \u201eac\u0163iunea\u201c chiar aparte de textul care \u00eemi era \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 inaccesibil. Iar din Ziarul \u015ftiin\u0163elor \u015fi al c\u0103l\u0103toriilor nu m\u0103 s\u0103turam s\u0103 citesc descrierile inven\u0163iilor \u015fi vie\u0163ile marilor creatori (ca Edison sau Tesla) \u015fi povestirile c\u0103l\u0103torilor-exploratori (ca Mihai Tican Rumano). C\u0103 acel preot de \u0163ar\u0103 se abonase la ziarul \u015ftiin\u0163elor deja spune ceva, dar popa M\u0103rgineanu din G\u0103ujani avea, \u00een plus, o calitate sui generis ce \u00eel plaseaz\u0103 exact \u00een subiectul acestor r\u00e2nduri. \u00cen anii de studen\u0163ie la Teologie, audiase cu interes \u015fi cursuri de la Medicin\u0103, iar atunci c\u00e2nd era chemat s\u0103-i fac\u0103 vreunui bolnav slujba de maslu, aparte de acea sf\u00e2nt\u0103 tain\u0103, el \u00eel consulta \u015fi \u00eel trimitea la c\u00e2te un doctor de \u201ela ora\u015f\u201c sau chiar \u00eei sugera ce s\u0103 cear\u0103 la farmacie (tot \u201ela ora\u015f\u201c). A\u015fa c\u0103, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd acolo medicii erau rari, el devenise pentru \u0163\u0103rani \u201edoctora\u015ful nostru\u201c. Ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi c\u0103 ironiza f\u0103r\u0103 re\u0163inere bigotismul, te po\u0163i \u00eentreba dac\u0103 nu \u00ee\u015fi gre\u015fise cumva \u00eendeletnicirea de preot. Desigur, nu, c\u0103ci la \u00eentrebarea mea copil\u0103reasc\u0103 dac\u0103 nu crede c\u0103 persecu\u0163ia de c\u0103tre regimul comunist (care se declara ve\u015fnic!) \u015fi educa\u0163ia ateist\u0103 vor lichida religia, el mi-a r\u0103spuns c\u0103 asta nu se poate, c\u0103ci omul are nevoie s\u0103 cread\u0103 \u00een Dumnezeu, iar persecu\u0163iile doar \u00eent\u0103resc religia. Ceea ce confirm\u0103 bisericile pline de enoria\u015fi din toate \u0163\u0103rile europene care au trecut prin prigoana comunist\u0103, \u00een timp ce Occidentul s-a descre\u015ftinat \u00een considerabi\u0103 m\u0103sur\u0103.
\nRevenind la problema general\u0103 a raportului \u00eentre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, se cuvine v\u0103zut dac\u0103 efortul uman de a descoperi \u015fi \u00een\u0163elege natura \u00eenconjur\u0103toare este compatibil cu credin\u0163a \u00een Creatorul Suprem al lumii. Definirea precis\u0103 a \u015ftiin\u0163ei, sub\u00een\u0163eleg\u00e2nd \u015ftiin\u0163ele naturii, este subiect de multiple formul\u0103ri nuan\u0163ate. \u00cens\u0103 consensul general ne spune c\u0103 \u015ftiin\u0163a nu se reduce la capacitatea de a face obiecte, fie ele oric\u00e2t de elaborate. Inova\u0163ii tehnice majore (roata, extrac\u0163ia \u015fi prelucrarea metalelor etc.) au fost f\u0103cute \u00een toate epocile \u015fi \u00een toate marile civiliza\u0163ii, din Egipt \u015fi Mesopotamia, la Antichitatea greco-roman\u0103, China imperial\u0103, Islam etc. \u015ei progrese notabile \u00een cunoa\u015fterea naturii (observa\u0163ii astronomice, cuno\u015ftin\u0163e despre animale, plante \u015fi minerale, cuno\u015ftin\u0163e medicale) au fost realizate \u00een diferite locuri \u015fi perioade, remarcabile fiind cele din Grecia antic\u0103. Dar, oric\u00e2t ne uime\u015fte universalitatea preocup\u0103rilor lui Aristotel sau clarviziunea \u015fcolilor atomiste indiene \u015fi grece\u015fti, \u015ftiin\u0163a ca efort structurat \u015fi cumulativ de a \u00een\u0163elege natura, prin formularea sistematic\u0103 de explica\u0163ii mereu perfectibile, bazate pe experien\u0163e \u015fi ra\u0163ionamente a ap\u0103rut doar \u00een zona occidental\u0103 a Europei cre\u015ftine, \u00een secolul al XIV-lea. Aceast\u0103 evolu\u0163ie a devenit posibil\u0103 \u00een cadrul universit\u0103\u0163ilor, unde savan\u0163ii au putut duce o via\u0163\u0103 consacrat\u0103 cunoa\u015fterii, \u00een condi\u0163ii de autonomie academic\u0103. Iar universitatea este o institu\u0163ie ce a ap\u0103rut \u015fi a \u00eenflorit mult timp numai \u00een spa\u0163iul cultural al cre\u015ftinismului (catolic) din Europa occidental\u0103, de unde s-a propagat \u00een tot restul lumii, \u00een multe cazuri cu o \u00eent\u00e2rziere de secole.
\nRealitatea c\u0103 \u015ftiin\u0163a a luat na\u015ftere \u015fi a \u00eenflorit \u00eentr-o civiliza\u0163ie care era aproape exclusiv cre\u015ftin\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ci o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a imaginii iudeo-cre\u015ftine a lumii create de un Dumnezeu unic, ra\u0163ional \u015fi atotputernic. C\u0103ci, fiind crea\u0163ia unei astfel de divinit\u0103\u0163i, Universul este \u015fi el ra\u0163ional, guvernat de principii fundamentale, pe care omul are posibilitatea s\u0103 le cunoasc\u0103 \u015fi \u00eendatorirea s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 spre a se apropia de Dumnezeu. Un univers ap\u0103rut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi existent ca atare dintotdeauna sau un univers guvernat de o multitudine de zeit\u0103\u0163i capricioase (ca \u00een mitologia greac\u0103 \u015fi \u00een religiile politeiste) nu sugereaz\u0103 c\u0103 ar avea legit\u0103\u0163i fundamentale care s\u0103 poat\u0103 fi descoperite. Iar premisa religiilor asiatice conform c\u0103reia \u00een\u0163elepciunea se atinge prin medita\u0163ie \u015fi introspec\u0163ie mistic\u0103 nu valorizeaz\u0103 ra\u0163iunea \u015fi nu incit\u0103 la c\u0103utarea legit\u0103\u0163ilor din natur\u0103. \u00cen contrast cu acestea, mari teologi cre\u015ftini, \u00eenc\u0103 din primele secole, au atribuit un rol esen\u0163ial ra\u0163iunii. Astfel, Tertullian (160\u2013220) afirma c\u0103 Dumnezeu vrea ca lumea pe care a creat-o s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103 prin ra\u0163iune \u015fi Sf\u00e2ntul Augustin (354-430) insista c\u0103 ra\u0163iunea este indispensabil\u0103 credin\u0163ei. Metoda experimental\u0103, ce constituie \u00eens\u0103\u015fi baza \u015ftiin\u0163ei, a fost impus\u0103 aten\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor de c\u0103lug\u0103rul franciscan Roger Bacon (1214-1294), care a scris c\u0103 nimic despre natur\u0103 nu poate fi cu adev\u0103rat cunoscut f\u0103r\u0103 a fi g\u0103sit prin experien\u0163e.
\nFaptul c\u0103 teologia cre\u015ftin\u0103 a fost determinant\u0103 pentru na\u015fterea \u015ftiin\u0163ei ca preocupare sistematic\u0103 se reflect\u0103 \u015fi \u00een aceea c\u0103 a\u015fa-numita \u201erevolu\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201c din secolele al XVI-lea \u015fi al XVII-lea are ca principali reprezentan\u0163i exclusiv savan\u0163i profund religio\u015fi. Kepler (1571-1630), Galilei (1564-1642), Descartes (1596-1650) \u015fi Pascal (1623-1662) au avut motiva\u0163ii explicit religioase de a face \u015ftiin\u0163\u0103 \u201espre a-L sl\u0103vi pe Creator prin \u00een\u0163elegerea lucr\u0103rii Lui divine care e Universul\u201c. Autorul teoriei heliocentrice, Nicolaus Copernic (1473-1543), a fost chiar prelat \u015fi a scris c\u0103 \u201e\u00een\u0163elegerea \u00een\u0163elepciunii lui Dumnezeu prin aprecierea legilor Lui este o pl\u0103cut\u0103 form\u0103 de a-L sl\u0103vi\u201c, iar at\u00e2t Newton (1643-1727), c\u00e2t \u015fi Leibniz (1646-1716) au elaborat numeroase scrieri teologice. Despre mult tr\u00e2mbi\u0163atul proces al lui Galilei putem vedea, din documentata analiz\u0103 pe care i-a consacrat-o Arthur Koestler (ce n-a fost nici cre\u015ftin, nici religios) \u00een superbul eseu Lunaticii (tradus \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte), c\u0103 institu\u0163ia catolic\u0103 i-a cerut marelui savant \u2013 pe care efectiv l-a protejat! \u2013, doar s\u0103 nu fac\u0103 afirma\u0163ii teologice \u015fi s\u0103 aduc\u0103 dovezi \u00een sprijinul oric\u0103rei ipoteze spre a o putea accepta.
\nNu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 marii savan\u0163i religio\u015fi care au \u00eenf\u0103ptuit revolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 au fost astronomi, matematicieni \u015fi fizicieni, \u00een timp ce marii ilumini\u015fti atei au fost activi \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale \u015fi literatur\u0103. Repetate anchete sociologice au relevat c\u0103 savan\u0163ii din \u015ftiin\u0163ele naturii au un nivel de religiozitate similar cu al \u00eentregii popula\u0163ii \u015fi net superior fa\u0163\u0103 de al celor din \u015ftiin\u0163ele sociale. Iar \u00een r\u00e2ndul oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 religiozitatea este corelat\u0103 cu \u201eduritatea\u201c \u015ftiin\u0163ei profesate, cei mai religio\u015fi fiind matematicienii \u015fi fizicienii. C\u0103 efortul de \u00een\u0163elegere a alc\u0103tuirii Universului este nu doar compatibil cu ideea unei crea\u0163ii ra\u0163ionale, ci chiar \u00eendeamn\u0103 la \u00eensu\u015firea ei, ne-o sugereaz\u0103 \u015fi aser\u0163iunea lui Einstein: \u201e\u015ftiin\u0163a f\u0103r\u0103 religie este \u015fchioap\u0103, religia f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 este oarb\u0103\u201c. Evident \u00eens\u0103 c\u0103 Spiritul Creator al Universului acceptat de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 care nu sunt atei nu este personajul antropomorfizat al icoanelor, iar Cartea Facerii este considerat\u0103 nu \u00een sens literal, ci ca o descriere alegoric\u0103.
\nSemnalez c\u0103 interac\u0163iunile dintre \u015ftiin\u0163e \u015fi diferitele convingeri religioase fac obiectul revistei Zygon: Journal of Religion and Science, iar cercet\u0103ri la interfa\u0163a dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi spiritualitate sunt sus\u0163inute de Funda\u0163ia \u201eJohn Templeton\u201c. Mi se pare potrivit s\u0103 \u00eenchei aceste r\u00e2nduri cu o afirma\u0163ie care incit\u0103 la reflec\u0163ie a lui Francis Bacon (1561-1626), str\u0103lucit fondator al metodologiei \u015fiin\u0163ifice: pu\u0163in\u0103 filozofie \u00eenclin\u0103 mintea omeneasc\u0103 la ateism, dar p\u0103trunderea ad\u00e2nc\u0103 \u00een filozofie aduce mintea omeneasc\u0103 aproape de religie!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Raportul \u015ftiin\u0163ei cu religia poate p\u0103rea simplu doar dac\u0103 ne-am \u00eensu\u015fit cli\u015feul c\u0103 \u015ftiin\u0163a, produs al ra\u0163iunii, este \u00een opozi\u0163ie intrinsec\u0103 cu obscurantismul credin\u0163ei \u00een existen\u0163a unei for\u0163e supranaturale ce a creat totul. Sau opinia c\u0103 \u015ftiin\u0163a s-a dezvoltat prin eliberarea de domina\u0163ia bisericii (catolice), dup\u0103 ce Rena\u015fterea (sec. XIV\u2013XVI) \u015fi apoi Iluminismul (sec. XVII\u2013XIX)… Cite\u0219te mai mult »\u00centre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. Conflict sau filia\u0163ie?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10821,10822,10820,10823],"class_list":["post-18489","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-ganditori-atei","tag-lupta-impotriva-bisericii","tag-raportul-stiintei-cu-religia","tag-rayboiul-stiitei-cu-teologia"],"views":1523,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18489"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18489\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}