{"id":18487,"date":"2014-04-03T08:43:33","date_gmt":"2014-04-03T06:43:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18487"},"modified":"2014-04-03T08:44:43","modified_gmt":"2014-04-03T06:44:43","slug":"huntington-amenintator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/huntington-amenintator\/","title":{"rendered":"Huntington, amenin\u0163\u0103tor"},"content":{"rendered":"

Nu mul\u0163i anali\u015fti politici sunt \u015fi profe\u0163i, \u00eens\u0103 Samuel P. Huntington ar avea \u015fanse, mai ales c\u0103 \u00een 2008 reputatul politolog a p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 lume. Se \u015ftie c\u0103 nu po\u0163i fi profet \u00een timpul vie\u0163ii tale, \u00eens\u0103, \u00een anumite cazuri, Huntington a cam fost. A\u015fa cum spune el \u00eensu\u015fi \u00eentr-o carte devenit\u0103 aproape legendar\u0103, Ciocnirea civiliza\u0163iilor \u015fi refacerea ordinii mondiale, uneori li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi politologilor: devin, m\u0103car pentru scurt timp, profe\u0163i contemporani.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Noua edi\u0163ie a c\u0103r\u0163ii, ap\u0103rut\u0103 la Editura Litera, \u00een 2012 (traducere de Liana Stan), devine \u015fi mai interesant\u0103 \u00een lumina ultimelor conflicte care au ca actor principal Rusia, inamicul public nr. 1 pentru Occident. \u015ei pentru Rom\u00e2nia, a\u015fadar.
\n\u00cen sum\u0103, cartea este aprofundarea sistemic\u0103 a unui articol ap\u0103rut \u00een 1993, \u00een revista de specialitate Forreign Affairs, \u00een care autorul anun\u0163a posibile ciocniri \u00eentre grupuri apar\u0163in\u00e2nd unor civiliza\u0163ii diferite. Profesor de \u015ftiin\u0163e politice la Universitatea Harvard \u015fi membru al echipei de la Casa Alb\u0103 care a evaluat strategic raporturile dintre SUA \u015fi URSS \u00een mandatul lui Ronald Reagan, Huntington enun\u0163\u0103 astfel temele c\u0103r\u0163ii sale: conceptul de civiliza\u0163ii, problema existen\u0163ei unei civiliza\u0163ii occidentale, rela\u0163ia dintre putere \u015fi cultur\u0103, schimbarea echilibrului de putere dintre civiliza\u0163ii, indigenizarea cultural\u0103 \u00een societ\u0103\u0163ile nonoccidentale, structura politic\u0103 a civiliza\u0163iilor, conflictele generate de universalismul occidental, militantismul musulman \u015fi afirmarea Chinei, reac\u0163iile de compensare \u015fi de raliere provocate de cre\u015fterea puterii Chinei, cauzele \u015fi dinamica r\u0103zboaielor de falie dintre civiliza\u0163ii, viitorul Occidentului \u015fi al lumii civiliza\u0163iilor. Teza principal\u0103 a c\u0103r\u0162ii este, \u00een viziunea autorului, astfel rezumabil\u0103: \u201ecultura \u015fi identit\u0103\u0162ile culturale, care, la nivelul cel mai larg, sunt identit\u0103\u0162i civiliza\u0162ionale, determin\u0103 modelele de coeziune, de dezintegrare \u015fi de conflict \u00een lumea de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece\u201d. Politica global\u0103, sus\u0162ine Huntington, urma s\u0103 fie, dup\u0103 1992, reconfigurat\u0103 pe baze culturale. Cele dou\u0103sprezece capitole ale c\u0103r\u0162ii \u00ee\u015fi propun s\u0103 anticipeze modul \u00een care preten\u0162iile universaliste ale Occidentului \u00eel determin\u0103 s\u0103 intre \u00een conflicte cu Islamul \u015fi cu China. Chiar dac\u0103 nu nume\u015fte Rusia \u00een cele cinci teze principale ale c\u0103r\u0162ii, Huntington dedic\u0103 numeroase pagini de analiz\u0103 rela\u0162iilor occidentale cu mo\u015ftenitoarea URSS, respectiv a \u0162\u0103rilor din aria ei de influen\u0162\u0103. La data la care ap\u0103rea cartea, Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 se zb\u0103tea \u00een plasa marelui atractor rus, \u00een ciuda eforturilor opozi\u0162iei democratice care \u00eencerca s\u0103 determine noul curs al \u0162\u0103rii \u00eempotriva intereselor conducerii postcomuniste, arondat\u0103 prin educa\u0162ie \u015fi rela\u0162ii subtile Moscovei. O confruntare de \u201epolitici culturale\u201d avea loc chiar \u00een Rom\u00e2nia \u015fi pentru prima oar\u0103 rom\u00e2nii \u015fi-au dat seama c\u0103 sunt diferi\u0162i \u00een interiorul acelora\u015fi grani\u0162e. Monolitul culturii comuniste disp\u0103ruse \u015fi altceva urma s\u0103-i ia locul. \u00cenc\u0103 ne g\u00e2ndim \u015fi ast\u0103zi ce anume.
\n\u00cen sprijinul tezelor \u015fi demonstra\u0162iilor sale, Huntington convoac\u0103 autori de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 care s-au preocupat de istoria civiliza\u0163iilor, de la istorici \u015fi sociologi ca Spengler, Toynbee, Weber, Wallerstein, Thomas Kuhn, Braudel p\u00e2n\u0103 la nume care nu spun mare lucru rom\u00e2nilor: Fukuyama (tradus totu\u015fi la noi), Mearsheimer, Bozeman, Dawson, Melko, Lipset etc. Un, ca s\u0103 zic a\u015fa, punct de atrac\u0163ie pentru cititorul rom\u00e2n \u00eel constituie referin\u0163a la ceea ce constituie falia istoric\u0103 dintre Occident \u015fi restul Europei, stabilit\u0103 de la crearea Imperiului Roman, \u00een secolul al X-lea. \u00cen falie se afla, la data public\u0103rii c\u0103r\u0162ii, \u015fi Rom\u00e2nia. Reamintesc, articolul a ap\u0103rut \u00een 1993, iar cartea \u00een 1996, cu un an \u00eenainte ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie acceptat\u0103\u00a0 \u00een NATO. Mi-amintesc \u015fi acum ce vesel era Ion Iliescu la ceremonia de primire \u00een clubul militar nord-atlantic, de\u015fi partidul lui criticase dur decizia fostului pre\u015fedinte Emil Constantinescu de a l\u0103sa avioanele NATO s\u0103 survoleze teritoriul \u0162\u0103rii \u00een drum spre Belgrad. Unii, cu decizia, al\u0162ii, cu \u015fampania.
\nHuntington se \u00eentreab\u0103 la un moment dat ce este Europa, pentru ca tot el s\u0103 r\u0103spund\u0103: pentru vechii ei locuitori din zona occidental\u0103, \u00eencep\u00e2nd din nord, \u201eea se \u00eentinde de-a lungul grani\u0163elor actuale dintre Finlanda \u015fi Rusia \u015fi dintre statele baltice \u015fi Rusia, trece prin vestul Belarusului, prin Ucraina, separ\u00e2nd vestul uniat de estul ortodox, prin Rom\u00e2nia, \u00eentre Transilvania cu popula\u0163ia ei maghiar\u0103 catolic\u0103 \u015fi restul \u0163\u0103rii \u015fi prin fosta Iugoslavie, separ\u00e2nd Slovenia \u015fi Croa\u0163ia \u015fi celelalte republici\u201d. \u00cen carte e publicat\u0103 o hart\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-o lucrare a unui anume W. Wallace, The Transformation of Western Europe, Londra, 1990. Privit\u0103 rapid, harta d\u0103dea fiori rom\u00e2nilor: Transilvania intra \u00een Occident, iar Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2nea fain-frumos \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Moscovei, cu preten\u0163iile ei panslaviste de urma\u015f\u0103 a Bizan\u0163ului. \u00cemi amintesc c\u0103 au fost reac\u0163ii furibunde la adresa c\u0103r\u0162ii, mai mult sau mai pu\u0162in profesioniste, dar \u201eprofe\u0163ia\u201d nu s-a \u00eendeplinit: Rom\u00e2nia a intrat \u00een NATO \u015fi, sfid\u00e2nd anumite predic\u0163ii \u015fi \u00eempotriviri, chiar \u00een UE. \u00cens\u0103, noua reluare a temei \u00een varianta propus\u0103 de extremi\u015ftii maghiari din \u0163inutul Secuiesc men\u0163ine subiectul fierbinte…
\nConform lui Huntington, \u201eciocnirile civiliza\u0163iilor reprezint\u0103 cea mai mare amenin\u0163are pentru pacea mondial\u0103, iar o ordine interna\u0163ional\u0103 bazat\u0103 pe civiliza\u0163ii este cea mai sigur\u0103 pav\u0103z\u0103 \u00eempotriva unui nou r\u0103zboi mondial\u201d. Cartea sa a ap\u0103rut acum optsprezece ani, iar de atunci mai multe r\u0103zboaie locale, de mai mare sau mai mic\u0103 anvergur\u0103, au avut loc pe glob. Cele mai importante au fost \u00een Afganistan, Irak \u015fi Cecenia, dar poate c\u0103 uit eu ceva. Legat de asta, statele care au dus acele r\u0103zboaie sunt SUA \u015fi Rusia. Ambele sus\u0163in c\u0103 protejeaz\u0103 pacea lumii, dar popoarele invadate afirm\u0103 contrariul: sunt r\u0103zboaie de agresiune \u015fi ocupare, unde nu doar politicul prevaleaz\u0103, c\u00e2t mai ales economicul. Nu v\u0103d unde ar putea juca religiosul un rol important, de\u015fi e sus\u0162inut\u0103 inclusiv teza cruciadelor moderne. S\u0103 fie cre\u015ftinii seto\u015fi de bani, la fel ca acum o mie de ani? \u00cen anumite clipe, aceste dou\u0103 mari puteri divergente par c\u0103 se \u00een\u0163eleg \u00eentre ele, \u00eenchid ochii la respectarea legisla\u0163iei interna\u0163ionale, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd le sunt fracturate interesele. Ambele par a avea un du\u015fman comun: musulmanii. Pe seama acestuia \u00ee\u015fi fac agenda zilnic\u0103 \u015fi \u0162in treaz\u0103 aten\u0162ia lumii, de o manier\u0103 care ascunde falsul cu o anume m\u0103iestrie teatral\u0103 (vezi cazurile Djohar Dudaev sau Ossama ben Laden).
\nNu voi face o analiz\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Huntington, nu a\u015fa ceva e miza articolului meu, pentru asta avem anali\u015fti mai mult sau mai pu\u0163in califica\u0163i (vorbitori ieftini la televiziuni, destui), dar plec\u00e2nd de aici am s\u0103 dezvolt pu\u0163in ceea ce se profileaz\u0103 a fi urm\u0103toarea \u201eciocnire a civiliza\u0163iilor\u201d, dac\u0103 a\u015fa ceva se va produce: aceea dintre SUA, campionul democra\u0163iei occidentale \u2013 \u015fi \u201ejandarmul planetar\u201d, dup\u0103 expresia detractorilor s\u0103i \u2013 \u015fi Rusia, \u0163ara-continent care a mo\u015ftenit URSS-ul (\u201e\u00eenchisoarea popoarelor\u201d) cu tot cu angoasele \u015fi foloasele cuvenite. Plec\u00e2nd de la teza lui Huntington, \u201eputerea Occidentului \u00een raport cu a altor civiliza\u0163ii e \u00een declin\u201c, vom constata c\u0103 provoc\u0103rile vin nu doar din Asia, acolo unde China se ridic\u0103 ne\u00eencetat, sau din zona arab\u0103, plin\u0103 de capcane pentru armatele intrate acolo, ci, mai ales, din partea Rusiei. Ea este principalul contestatar militar al puterii occidentale. Reprezent\u00e2nd epicentrul lumii ortodoxe (unde, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd intr\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia), Rusia nu a p\u0103r\u0103sit ambi\u0163iile sale politice \u015fi civiliza\u0163ionale, \u00een numele acelei \u201eA Treia Rome\u201d la care au visat oameni politici, dar \u015fi scriitori sau g\u00e2nditori slavofili. Din cadrul acelor a\u015fa-numite \u201er\u0103zboaie de falie\u201d tinde s\u0103 fac\u0103 parte inclusiv conflictul recent provocat de ru\u015fi \u00een Ucraina. Totu\u015fi, s\u0103 nu uit\u0103m, Ucraina a dat prima tonul, debaras\u00e2ndu-se de pre\u015fedintele prorus. Moscova a reac\u0162ionat dur. Ru\u015fii au un bogat istoric \u00een acest tip de r\u0103zboaie (episodul Nagorno-Karabah e proasp\u0103t \u00een memoria lumii occidentale, ca \u015fi invazia scurt\u0103 a Georgiei, la care s-a asistat ca la un film produs de \u201eMosfilm\u201d, situa\u0162ie care pare s\u0103 se repete din nou). Huntington ne reaminte\u015fte c\u0103, \u00een 1993, John Mearsheimer a prezis, \u00een cadrul a ceea ce s-a numit \u201eparadigma etatist\u0103\u201d, faptul c\u0103 \u201esitua\u0163ia dintre Ucraina \u015fi Rusia este propice izbucnirii unei competi\u0163ii \u00eentre marile puteri\u201d. Acestea, desp\u0103r\u0163ite de o frontier\u0103 \u201elung\u0103 \u015fi neprotejat\u0103, ca aceea dintre Rusia \u015fi Ucraina, intr\u0103 adesea \u00eentr-o competi\u0163ie alimentat\u0103 de temeri pentru propria securitate. Rusia \u015fi Ucraina ar putea dep\u0103\u015fi aceast\u0103 dinamic\u0103 \u015fi ar putea \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 convie\u0163uiasc\u0103 \u00een armonie, dar ar fi cu totul neobi\u015fnuit s\u0103 reu\u015feasc\u0103 acest lucru\u201d. Mai nimerit spus nu se putea \u2013 \u015fi a nimerit-o! Mai mereu anexate Lituaniei, Poloniei sau Rusiei, \u0163inuturile Ucrainei de azi au beneficiat de o scurt\u0103 perioad\u0103 de independen\u0163\u0103 (1917-1920). \u00cen rest, Ucraina a fost divizat\u0103 dup\u0103 bunul plac al puterilor vecine. Nu insist asupra istoricului. \u00centr-un articol ap\u0103rut recent \u00een Cultura, George Apostoiu puncteaz\u0103: \u201e\u2026diavolul nu ar fi putut g\u0103si o combina\u0162ie mai veninoas\u0103 dec\u00e2t cele g\u00e2ndite de georgianul Stalin \u015fi ucraineanul Hru\u015fciov pe vremea c\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0103\u0162eau la Kremlin. Ucraina, stat slav cu un sentiment rusofob vechi, a fost divizat\u0103 \u015fi peticit\u0103 cum nu se putea mai r\u0103u. Scopul? Erodarea identit\u0103\u0162ii istorice, atenuarea for\u0162ei na\u0162ionalismului ucrainean \u015fi diluarea rusofobiei. Kievului i-au fost f\u0103cute cadouri nemeritate: i s-a \u00abdat\u00bb o provincie rus\u0103, Crimeea, i s-a \u00eenlesnit accesul pe cau\u0162iune la Gurile Dun\u0103rii prin rapt teritorial \u00een defavoarea Rom\u00e2niei, controlul efectiv r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la Moscova, i s-au \u00eentins frontierele p\u00e2n\u0103 la Ungaria \u015fi Slovacia\u201d. Ce este, de fapt, Ucraina? O \u0162ar\u0103 f\u0103cut\u0103 de Moscova? Atunci, tot ea o desface, chiar dac\u0103 se sup\u0103r\u0103 americanii.
\n\u015ei a\u015fa am ajuns la subiectul zilei. Crimeea, a\u015fa cum ne spunea la o televiziune Mircea Druc, cu mil\u0103, ca pentru priceperea noastr\u0103, este a Rusiei. A fost dat\u0103 \u00een 1954 de Hru\u015fciov, dintr-un soi de magnanimitate care ascundea un interes politic. Atunci c\u00e2nd ru\u015fii \u015fi-au sim\u0162it amenin\u0162ate interesele, \u015fi-au cerut \u201ejuc\u0103ria\u201d \u00eenapoi. Nu doar Druc spune c\u0103 peninsula e a Rusiei de drept, dar \u015fi Huntington: \u201eMulte foste republici sovietice sunt traversate de linii de falie civiliza\u0163ional\u0103, \u00een parte pentru c\u0103 guvernul sovietic a trasat grani\u0163ele special pentru a crea republici divizate, \u00eenglob\u00e2nd Crimeea \u00een Ucraina…\u201d. Faptul este bine cunoscut, nu este un secret pentru nimeni, poate doar pentru televiziunile noastre pl\u0103tite s\u0103 fie \u201eproaste\u201d. Conflictul iscat poate fi plasat \u00een zodia acelor probleme care intr\u0103 \u00een sfera acestei apoftegme huntingtoniene: \u201e\u00eentr-o \u0163ar\u0103 divizat\u0103, grupurile mari care apar\u0163in unor civiliza\u0163ii diferite afirm\u0103: suntem popoare diferite \u015fi apar\u0163inem unor zone diferite\u201d. A\u015fadar, pericolul care poate veni din zona de conflict de ast\u0103zi nu este dat doar de raptul rusesc al unei p\u0103r\u0162i din Ucraina (ru\u015fii au luat ce era al lor, chiar dac\u0103 \u00een dispre\u0163ul legilor interna\u0163ionale), ci de posibila secesiune a Ucrainei. Anali\u015fti ca Mearsheimer au prev\u0103zut asta \u00eenc\u0103 de acum dou\u0103zeci \u015fi unu de ani. C\u00e2nd ceva se rupe \u00een echilibrul artificial ob\u0163inut, intervine un anume drept istoric de preeminen\u0163\u0103: rudele culturale, dup\u0103 expresia aceluia\u015fi Huntington, \u00ee\u015fi impun punctul de vedere \u015fi \u00ee\u015fi arondeaz\u0103 zonele considerate a fi natural sub protectoratul lor. \u00cen acest moment, Rusia conduce \u00een jocul de \u015fah cu Occidentul. Faptul c\u0103, totu\u015fi, religia define\u015fte o civiliza\u0163ie pare hot\u0103r\u00e2tor \u00een deciziile pe care politicienii le iau \u00een momente-cheie. Poate p\u0103rea surprinz\u0103tor c\u0103 vorbim despre religii \u00een era postreligiei \u015fi a muzeific\u0103rii acesteia (\u00een Occident, \u00een special), \u00eens\u0103 \u00een zona despre care vorbim laten\u0163ele ei nu \u015fi-au consumat poten\u0163ialul \u015fi pot fi oric\u00e2nd reactivate. Vorbim despre o cupol\u0103 statal\u0103 de tip comunist, panslavist, dar \u015fi de ortodoxia ca arm\u0103 politic\u0103 ce ar putea fr\u00e2nge Ucraina \u00een dou\u0103 \u00een scurt timp. Nu v\u0103d puterea de la Kiev capabil\u0103 s\u0103 men\u0162in\u0103 unitatea \u0162\u0103rii \u2013 nu cu declara\u0162ii sfor\u0103itoare, \u00een orice caz.
\n\u00centrebarea care se pune acum, cu acest exemplu \u00een fa\u0163\u0103, este: ce va face Rom\u00e2nia? \u015ei nu m\u0103 refer la ce va \u00eentreprinde \u00een chestiunea de mai sus (a face nu e treaba noastr\u0103, ci a Occidentului), ci \u00een chestiunea care este agitat\u0103 \u00een Transilvania. Cum vom r\u0103spunde provoc\u0103rii prin care extremi\u015ftii maghiari cer autonomia \u00eentr-o zon\u0103 dominat\u0103 de furie \u015fi resentiment, dar aglutinat\u0103 dup\u0103 reguli, norme \u015fi principii precum cele enun\u0163ate de Huntington? Provocarea este major\u0103 \u015fi sunt curios cum va r\u0103spunde famelica noastr\u0103 clas\u0103 politic\u0103 unei provoc\u0103ri pe care, sunt sigur, a\u015fteapt\u0103 ca scutul american de la Deveselu s-o rezolve. Adic\u0103, ceva venit de sus, ca ploaia de stele\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu mul\u0163i anali\u015fti politici sunt \u015fi profe\u0163i, \u00eens\u0103 Samuel P. Huntington ar avea \u015fanse, mai ales c\u0103 \u00een 2008 reputatul politolog a p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 lume. Se \u015ftie c\u0103 nu po\u0163i fi profet \u00een timpul vie\u0163ii tale, \u00eens\u0103, \u00een anumite cazuri, Huntington a cam fost. A\u015fa cum spune el \u00eensu\u015fi \u00eentr-o carte devenit\u0103 aproape legendar\u0103, Ciocnirea… Cite\u0219te mai mult »Huntington, amenin\u0163\u0103tor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10819,10818],"class_list":["post-18487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-editura-litera-ciocnirea-civilizatiilor-si-refacerea-ordinii-mondiale","tag-teorii-samuel-p-huntington"],"views":1594,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18487"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18487\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}