{"id":18485,"date":"2014-04-03T08:42:32","date_gmt":"2014-04-03T06:42:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18485"},"modified":"2014-04-03T08:42:32","modified_gmt":"2014-04-03T06:42:32","slug":"europa-isi-recapata-greutatea-in-viata-internationala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/europa-isi-recapata-greutatea-in-viata-internationala\/","title":{"rendered":"Europa \u00ee\u015fi recap\u0103t\u0103 greutatea \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>A \u00eenceput turneul european al unuia dintre cei mai importan\u0163i lideri mondiali, pre\u015fedintele Chinei populare, Xi Jinping. \u00cen fa\u0163a impetuozit\u0103\u0163ii Kremlinului, militarii ucraineni au cedat for\u0163elor ruse, f\u0103r\u0103 lupt\u0103, bazele militare din Crimeea. Resemnarea pare s\u0103 devin\u0103 alternativa la escaladarea conflictului. Se vor resemna \u015fi francezii dup\u0103 victoria extremei drepte \u00een alegerile locale din martie-aprilie? Europa \u00ee\u015fi rec\u0103p\u0103t\u0103 brusc greutatea \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>O aniversare<\/strong><br \/>\nPre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande a folosit prilejul anivers\u0103rii a 50 de ani de la recunoa\u015fterea Chinei populare de c\u0103tre Fran\u0163a generalului de Gaulle \u015fi l-a invitat la Paris pe pre\u015fedintele Xi Jinping. \u00cenaltul oaspete a\u00a0 descins mai \u00eent\u00e2i la Haga, probabil pentru a lua anticipat pulsul tensiunilor provocate de criza ucrainean\u0103. La\u00a0 26 \u015fi 27 martie, pre\u015fedintele chinez a avut convorbiri la Paris cu oficialit\u0103\u0163ile franceze, a \u0163inut o conferin\u0163\u0103 la UNESCO, dup\u0103 care a vizitat Germania \u015fi Belgia. Contactele cu liderii europeni sunt de cea mai mare importan\u0163\u0103, de aceea vor face obiectul unei cronici separate. S\u0103 spunem, deocamdat\u0103, c\u0103 ele nu au ocolit criza ucrainean\u0103. The Guardian comenta, \u00een context, c\u0103 pre\u015fedintele Obama este tentat s\u0103-l c\u00e2\u015ftige pe omologul lui chinez pentru a izola Rusia lui Putin. Poate, cine \u015ftie? \u00cen considerarea acestei supozi\u0163ii ar merita s\u0103 se porneasc\u0103 de la faptul c\u0103\u00a0 Beijingul\u00a0 nu agreeaz\u0103 ofensiva european\u0103 \u00een Ucraina \u015fi nu are motive s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 pe umerii noilor autorit\u0103\u0163i de la Kiev. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 deslu\u015fim, pe c\u00e2t se va putea, noul interes al Beijingului pentru Europa \u00een condi\u0163iile \u00een care strategia de p\u00e2n\u0103 acum a Chinei a vizat \u00een exclusivitate Africa. De unde, a\u015fa cum se cunoa\u015fte, a avut mari beneficii economice \u015fi satisfac\u0163ii politice pe m\u0103sur\u0103.<br \/>\n<strong>Declara\u0163ii<\/strong><br \/>\nTimpul scoate progresiv la iveal\u0103 dificult\u0103\u0163ile Uniunii Europene \u015fi ale Statelor Unite pentru imaginarea unei\u00a0 riposte adecvate la ac\u0163iunea militar\u0103 a Rusiei pentru anexarea Crimeii. S-a confirmat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103, oric\u00e2t de mari sunt interesele economice \u015fi strategice, NATO \u015fi Uniunea European\u0103 nu risc\u0103 s\u0103 intre \u00een conflict cu Moscova pentru salvarea unui stat aflat \u00een dificultate. Zbaterile pentru condamnarea lui Putin la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, din 19-21 martie) abia reu\u015feau s\u0103 mascheze divergen\u0163ele partenerilor pentru adoptarea unor sanc\u0163iuni c\u00e2t de c\u00e2t consistente. De interven\u0163ii \u00een for\u0163\u0103 nu poate fi vorba. \u00cen Europa de azi sunt cel pu\u0163in dou\u0103 bariere care taie orice poft\u0103 de confruntare: arsenalul nuclear \u015fi gradul ridicat de interdependen\u0163\u0103 economic\u0103 \u00een care au intrat statele continentului. De aceea, \u00een ciuda aparen\u0163elor, criza ucrainean\u0103 va intra treptat \u00een planul secund al vie\u0163ii interna\u0163ionale. Acesta este t\u00e2lcul acoladei pre\u015fedintelui Fran\u0163ei, Fran\u00e7ois Hollande, f\u0103cut\u0103 \u00een plin turnir declarativ la Bruxelles. \u201eL-am invitat pe pre\u015fedintele Putin la celebrarea a 70 de ani de la debarcarea, la 6 iunie, \u00een Normandia, \u015fi \u00eemi men\u0163in aceast\u0103 invita\u0163ie. \u00cempreun\u0103, avem milioane de mor\u0163i sau de victime \u00een acel conflict&#8230; Trebuie s\u0103 facem totul pentru ca spiritul de pace s\u0103 primeze\u201c. S\u0103 vedem dac\u0103, dup\u0103 at\u00e2tea acuza\u0163ii, invitatul va accepta s\u0103 debarce pe plajele franceze.<br \/>\n<strong>Credibilitatea \u00een politic\u0103<\/strong><br \/>\nPrin ianuarie, pe vremea c\u00e2nd \u00een Euromaidan demonstran\u0163ii tr\u0103iau iluzia democra\u0163iei, jandarmii ucraineni i-au readus cu b\u00e2tele pe p\u0103m\u00e2nt. Dup\u0103 metoda lui Pristanda: \u201ecurat violare de domiciliu! Da\u2019 umfl\u0103-l!\u201c. Atunci au ap\u0103rut \u00eengrijor\u0103rile privind direc\u0163ia evenimentelor de la Kiev. Mul\u0163i se \u00eentrebau dac\u0103 Moscova intervine s\u0103 potoleasc\u0103 zelul ucrainenilor proeuropeni. Purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al lui Putin a \u00eencercat s\u0103 adoarm\u0103 spiritele: \u201eNu consider\u0103m c\u0103 avem dreptul s\u0103 intervenim, \u00een nici un fel, \u00een afacerile interne ale Ucrainei\u201c. La mai pu\u0163in de o lun\u0103, Crimeea a fost alipit\u0103, iar declara\u0163ia mesagerului preziden\u0163ial s-a dovedit mai sub\u0163ire dec\u00e2t p\u00e2nza de p\u0103ianjen.<br \/>\nCredibilitatea \u00een politic\u0103 nu a fost niciodat\u0103 o virtute a marilor puteri. S\u0103 zicem c\u0103 cineva ar fi dispus s\u0103 accepte explica\u0163iile date de Kremlin \u00een privin\u0163a \u201edrepturilor istorice\u201c asupra Crimeii. Noi, rom\u00e2nii, p\u0103\u0163i\u0163i cu Basarabia, nu avem nici un motiv s\u0103 le lu\u0103m \u00een serios. Evenimentele demonstreaz\u0103 c\u0103 Moscova nu a renun\u0163at la practica de \u00eenc\u0103lcare a \u00een\u0163elegerilor \u015fi a acordurilor interna\u0163ionale. \u00cen aceste condi\u0163ii, drepturile istorice ruse\u015fti, dac\u0103 le-ar avea, \u015fi-au pierdut orice temei. Rusia a recucerit Crimeea cu \u00eenc\u0103lcarea normelor \u015fi principiilor de drept interna\u0163ional \u015fi a acordurilor pe care le semnase drept garan\u0163ie pentru respectarea integrit\u0103\u0163ii statului ucrainean.<br \/>\n<strong>Despre sanc\u0163iuni \u015fi eficien\u0163a lor<\/strong><br \/>\nDup\u0103 luarea \u00een calcul a propriilor interese, Statele Unite \u015fi Uniunea European\u0103 au adoptat unele m\u0103suri punitive \u00eempotriva Rusiei. Exper\u0163ii le consider\u0103 f\u0103r\u0103 greutate. Unele sunt ciudate, cazul celor privind privarea de vize a unor apropia\u0163i ai lui Putin. Dac\u0103 nu mai c\u0103l\u0103tore\u015fte Rogozin \u00een Occident, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Consemnat la Moscova, vice-prim-ministrul de azi va fi\u00a0 mai pu\u0163in ostil Occidentului dec\u00e2t pe vremea c\u00e2nd era ambasador al Rusiei la NATO? La fel se poate spune \u015fi despre m\u0103surile luate \u00een oglind\u0103 de Moscova privind interdic\u0163ia de intrare \u00een Rusia a unor demnitari occidentali. Potrivit exper\u0163ilor, o alt\u0103 categorie de sanc\u0163iuni, anume blocarea conturilor oligarhilor ru\u015fi din b\u0103ncile occidentale, va avea efecte de bumerang pentru c\u0103 acestea provin din credite str\u0103ine, nu din averi ruse\u015fti. Discutabile sunt \u015fi ideile ceva mai \u201emilit\u0103re\u015fti\u201c cum ar fi trimiterea de avioane de lupt\u0103 \u00een Statele Baltice \u015fi \u00een Polonia. Pe aceast\u0103 cale, conflictul din jurul Crimeii ar intra \u00eentr-o faz\u0103 militar\u0103 incompatibil\u0103 cu pacea \u00een Europa. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u015fi dac\u0103 excluderea Rusiei din G-8 \u015fi anularea summit-ului Rusia-Uniunea European\u0103 vor afecta Moscova.<br \/>\nSanc\u0163iunile economice \u015fi partea cea mai delicat\u0103 a acestora, \u00eenghe\u0163area cooper\u0103rii militare, sunt de luat \u00een calcul pentru a vedea cine \u015fi c\u00e2t pierde. Un cercet\u0103tor de la Institutul francez de rela\u0163ii interna\u0163ionale consider\u0103 c\u0103 \u201eceea ce ar conta pentru Moscova ar fi \u00eenghe\u0163area cooper\u0103rii militare. Germania a angajat demersuri pentru suspendarea v\u00e2nz\u0103rii unui simulator de lupt\u0103, Marea Britanie are \u00een vedere m\u0103suri similare. Dac\u0103 Fran\u0163a nu ac\u0163ioneaz\u0103, se va izola. Ac\u0163ion\u00e2nd, ea va fi st\u00e2njenit\u0103, desigur, dar nu \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 ca Germania, a c\u0103rei economie depinde considerabil de sursele energetice ruse\u015fti. Sunt mai pu\u0163ini bani ruse\u015fti \u00een b\u0103ncile din Paris dec\u00e2t \u00een cele de la Londra. Dependen\u0163a noastr\u0103 energetic\u0103 este mai slab\u0103 dec\u00e2t cea a \u0163\u0103rilor est-europene. \u00cen schimb, este adev\u0103rat c\u0103 noi suntem expu\u015fi cu afacerea Mistral\u201c.\u00a0 Adic\u0103, explic\u0103 chiar respectivul cercet\u0103tor: \u201e\u00een caz de conflict militar, cele dou\u0103 nave Mistral v\u00e2ndute Rusiei vor fi \u00een situa\u0163ia de a lupta \u00eempotriva propriilor no\u015ftri alia\u0163i\u201c.<br \/>\n<strong>Dac\u0103 nu ar fi bazele militare&#8230;<\/strong><br \/>\nSenatorul republican John McCain a declarat: \u201eSunt m\u00e2ndru de sanc\u0163ionarea lui Putin; nu voi \u00eenceta niciodat\u0103 eforturile mele \u00een favoarea libert\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei Ucrainei din care face parte Crimeea\u201c.<br \/>\nReplica ministrului rus de Externe, Lavrov, a venit imediat: \u201eS\u0103 nu se \u00eendoiasc\u0103 cineva: oric\u0103rui act ostil \u00eei vom r\u0103spunde de o manier\u0103 adecvat\u0103\u201c. S\u0103 pornim de la aceste declara\u0163ii \u015fi s\u0103 c\u00e2nt\u0103rim eventualitatea unui \u201eact ostil\u201c. Rusia are baze militare \u00een statele ex-sovietice, cu excep\u0163ia \u0162\u0103rilor Baltice. Dup\u0103 anexarea Crimeii, chiar \u015fi slaba\u00a0 rezisten\u0163\u0103 a militarilor ucraineni afla\u0163i la Sevastopol a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 \u00een for\u0163\u0103. Ce puteau face ucrainenii \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een Crimeea exist\u0103 25.000 de militari ru\u015fi, artilerie de mare calibru, 132 de blindate \u015fi 22 de avioane? Apoi, \u00een apropiere, \u00een Azerbaidjan, la Gabala, se afl\u0103 o alt\u0103 baz\u0103 militar\u0103 ruseasc\u0103 specializat\u0103 pe sisteme anti-rachete, \u00een Armenia, la Giumri, sunt sta\u0163ionate cca. 100 de tancuri, 300 de blindate, avioane de lupt\u0103 Mig-29 \u015fi, ca \u015fi \u00een Abhazia \u015fi Osetia, rachete S-300.<br \/>\nDin toat\u0103 aceast\u0103 v\u00e2ltoare, Kievul s-a ales cu o singur\u0103 satisfac\u0163ie: semnarea, \u00een sf\u00e2r\u015fit, a acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea European\u0103. \u00cen ciuda opiniei cercet\u0103torului francez citat mai sus, suspendarea cooper\u0103rii militare ruso-franceze nu pic\u0103 bine la Paris iar sanc\u0163iunile economice sunt privite cu mari rezerve la Berlin. De c\u00e2nd Napoleon a dat foc Moscovei f\u0103r\u0103 nici un folos iar armata lui Hitler a capotat la Cotul Donului, rela\u0163iile Fran\u0163ei \u015fi Germaniei cu Rusia nu \u0163in cont de opinii, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd ele vin de la exper\u0163i. Interesele politice \u015fi rela\u0163iile economice ale Germaniei \u015fi Fran\u0163ei cu Rusia \u00eenc\u0103 mai \u0163in Europa \u00een echilibru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A \u00eenceput turneul european al unuia dintre cei mai importan\u0163i lideri mondiali, pre\u015fedintele Chinei populare, Xi Jinping. \u00cen fa\u0163a impetuozit\u0103\u0163ii Kremlinului, militarii ucraineni au cedat for\u0163elor ruse, f\u0103r\u0103 lupt\u0103, bazele militare din Crimeea. Resemnarea pare s\u0103 devin\u0103 alternativa la escaladarea conflictului. Se vor resemna \u015fi francezii dup\u0103 victoria extremei drepte \u00een alegerile locale din martie-aprilie?&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/europa-isi-recapata-greutatea-in-viata-internationala\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Europa \u00ee\u015fi recap\u0103t\u0103 greutatea \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10816,10814,10817,10815,10813],"class_list":["post-18485","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-ucraineana","tag-interese-sua","tag-putin-la-reuniunea-consiliului-european","tag-the-guardian","tag-turneu-european-xi-jinping"],"views":1014,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18485"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18485\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}