{"id":18478,"date":"2014-04-03T08:33:26","date_gmt":"2014-04-03T06:33:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18478"},"modified":"2014-04-03T08:33:26","modified_gmt":"2014-04-03T06:33:26","slug":"deontologia-in-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/deontologia-in-politica\/","title":{"rendered":"Deontologia \u00een politic\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Oamenii politici \u015fi mai ales cei care pot fi defini\u0163i drept b\u0103rba\u0163i de stat au devenit rari \u015fi mai ales \u00eensu\u015firile care se cuvin unui astfel de om le constat\u0103m din ce \u00een ce mai pu\u0163in. O na\u0163iune este ca un organism. Importan\u0163a primordial\u0103 o au cet\u0103\u0163enii care o compun, de atitudinea lor depinde sensul de evolu\u0163ie al \u201ecorabiei neamului\u201c, dar la c\u00e2rm\u0103 se afl\u0103 cei care sunt ale\u015fii celor dint\u00e2i \u015fi care se cuvine s\u0103 fie cei mai buni, cei mai \u00eenzestra\u0163i, cei mai dezinteresa\u0163i, cei mai d\u0103rui\u0163i \u0163\u0103rii lor.<\/strong> <\/em><br \/>\nEste \u00eens\u0103 a\u015fa? \u00cen c\u00e2te cazuri parametrii ale\u015filor corespund \u00eensu\u015firilor necesare? R\u0103spunsul nu ne satisface, deoarece, din p\u0103cate, cu c\u00e2\u0163iva ghiocei nu se face prim\u0103var\u0103!<br \/>\nOdat\u0103 cu perioada modern\u0103 au ap\u0103rut \u00een societatea noastr\u0103 cei c\u0103rora le-a revenit s\u0103-i \u00eendrume mersul \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 a istoriei omenirii \u015fi nu \u00een pu\u0163ine cazuri s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor probleme aparent insolubile \u00eentr-o \u0163ar\u0103 captiv\u0103, \u00eentr-o zon\u0103 dominat\u0103 de marile puteri ale vremii, nes\u0103\u0163ioase \u00een dorin\u0163a lor de domina\u0163ie \u015fi de exploatare. Totodat\u0103, ace\u015fti \u201e\u00eendrum\u0103tori\u201c nu puteau apar\u0163ine lung\u0103 vreme dec\u00e2t unei singure categorii sociale privilegiate, doar boierimii. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u015fi atunci, ca \u015fi acum, existau destui preocupa\u0163i \u00een primul r\u00e2nd de ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi de bun\u0103starea lor, dar, cu toate acestea, din r\u00e2ndurile lor s-au ridicat \u015fi oameni deosebi\u0163i, d\u0103rui\u0163i neamului lor \u015fi dorindu-i afirmarea. \u00cen nu pu\u0163ine r\u00e2nduri, tocmai ace\u015ftia au reu\u015fit s\u0103 de\u0163in\u0103 p\u00e2rghii esen\u0163iale \u015fi s\u0103 se impun\u0103, devenind, chiar pentru cei din aceia\u015fi categorie, ei \u00een\u015fi\u015fi modele.<br \/>\nTineri boieri aveau s\u0103 devin\u0103 tineri \u201ebonjuri\u015fti\u201c, novatori ai statutului modern, \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00een l\u0103ca\u015furile de lumin\u0103 ale Europei apusene. Lor aveau s\u0103 li se al\u0103ture din ce \u00een ce mai numero\u015fi reprezentan\u0163i ai clasei de mijloc \u015fi chiar ai \u0163\u0103r\u0103nimii. Au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi unii de la ceilal\u0163i \u015fi, \u00een orice caz, i-a unit o dorin\u0163\u0103 ardent\u0103 de a imita eficient st\u0103rile de lucruri din alte p\u0103r\u0163i mai fericite ale lumii. Patriotismul \u015fi o viziune umanitar\u0103 a destinelor umanit\u0103\u0163ii i-a unit pe cei mai buni \u015fi s-au dovedit adev\u0103ra\u0163i ziditori, ridic\u00e2nd edificiul unei Rom\u00e2nii, f\u0103c\u00e2nd fa\u0163\u0103 lipsei de bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi nu rareori ostilit\u0103\u0163ii unor puteri, \u015ftiind s\u0103 \u00eenfrunte crizele \u015fi momentele grele \u015fi de asemenea s\u0103 imite ca rom\u00e2ni reformele necesare mersului \u00eenainte, dar cu grija unei drepte m\u0103suri \u015fi a respectului cuvenit fa\u0163\u0103 de r\u00e2nduielile \u0163\u0103rii lor.<br \/>\nProiectul lor de \u0163ar\u0103 n-a fost improvizat \u015fi nici f\u0103cut de m\u00e2ntuial\u0103, ci a fost rodul a st\u0103ruin\u0163e \u00eendelungate \u015fi a d\u0103ruirii mai multor genera\u0163ii. Au fost depuse silin\u0163e, au fost f\u0103cute jertfe, inclusiv de s\u00e2nge, a fost folosit\u0103 inteligen\u0163a spre binele comun \u015fi rezultatul \u2013 trebuie m\u0103rturisit \u2013 a fost pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor. \u00centr-un r\u0103stimp istoric foarte scurt, construc\u0163ia a fost realizat\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, a existat st\u0103ruin\u0163a unit\u0103\u0163ii, a str\u00e2ngerii laolalt\u0103 a \u0163inuturilor rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-un cadru propriu, na\u0163ional; la aceasta s-a ad\u0103ugat metoda de construire a \u0163\u0103rii celei noi. N-a fost vorba de o simpl\u0103 al\u0103turare a unor fra\u0163i cu ceilal\u0163i, ci, \u00een acela\u015fi timp, s-a c\u0103utat st\u0103ruitor s\u0103 se realizeze o modernizare, adic\u0103 o aliniere la \u0163\u0103rile c\u0103rora \u00eemprejur\u0103rile le fuseser\u0103 mai favorabile de timpuriu \u015fi care ajunseser\u0103 s\u0103 reprezinte modele. Acestei entit\u0103\u0163i s-a c\u0103utat s\u0103 i se asigure condi\u0163iile existen\u0163ei libere, \u015fi nu regimul unei colonii. I s-a ap\u0103rat, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 cu fermitate, autonomia, iar \u00een a doua, s-a dob\u00e2ndit statutul de independen\u0163\u0103. \u00cen c\u00e2teva decenii, Rom\u00e2nia s-a ridicat \u015fi s-a afirmat \u00een zon\u0103, iar \u00eentre unirea cea mic\u0103 din 1859 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea ei \u00een 1918, \u00een ceva mai mult de o jum\u0103tate de veac, ea fost capabil\u0103 de a trece la o via\u0163\u0103 social-politic\u0103 la nivelul Europei acelei vremi.<br \/>\nProcesul des\u0103v\u00e2r\u015firii unirii dup\u0103 1918 a fost deosebit de complicat, \u00een compara\u0163ie cu ceea ce avusese loc c\u00e2nd se uniser\u0103 cele dou\u0103 principate. De data aceasta, p\u0103str\u00e2ndu-se caracterul unitar, care reprezenta un ax de existen\u0163\u0103 al statului, a trebuit s\u0103 se procedeze la o unificare bine g\u00e2ndit\u0103, unitar\u0103, dar \u015fi echilibrat\u0103, \u00een care s\u0103 fie avute \u00een vedere tr\u0103s\u0103turile specifice fiec\u0103rui \u0163inut. Caracterul organic al construc\u0163iei a trebuit neap\u0103rat realizat, tocmai pentru a se asigura func\u0163ionalitatea ei, fra\u0163ii desp\u0103r\u0163i\u0163i de at\u00e2ta vreme au \u00eenv\u0103\u0163at astfel s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een casa cea nou\u0103. Fire\u015fte, au existat contradic\u0163ii, de asemenea numeroase erori, dar, \u00een ansamblu, \u00een cursul a mai pu\u0163in de dou\u0103 decenii, Rom\u00e2nia a fost reconstruit\u0103 \u00een noul ei cadru, f\u0103c\u00e2ndu-se fa\u0163\u0103 numeroaselor complica\u0163ii. Au fost reparate grelele pierderi ale r\u0103zboiului, s-a construit pe plan administrativ-institu\u0163ional \u0163ara, s-a f\u0103cut fa\u0163\u0103 crizelor \u015fi s-a dezvoltat economic noua entitate statal\u0103. F\u0103r\u0103 a mai vorbi de continuarea procesului de aliniere la \u0163\u0103rile mai \u00eenaintate \u015fi de afirmare cultural\u0103. \u00centregul edificiu care se \u00een\u0103l\u0163ase a fost din nefericire distrus \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een momentul \u00een care for\u0163ele malefice extremiste au luat \u00een st\u0103p\u00e2nire o mare parte a continentului, eliberat abia \u00een ultimele decenii ale veacului al XX-lea.<br \/>\nDup\u0103 decembrie 1989 clasa politic\u0103 s-a reconstruit, dar f\u0103r\u0103 a mai fi rezultatul unei dezvolt\u0103ri organice. Leg\u0103turile \u201ecu trecutul\u201c au fost \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 improvizate \u015fi lipsite de continuitate. Dup\u0103 o jum\u0103tate de veac a fost deosebit de greu s\u0103 se reia un ritm de cre\u015ftere firesc. S\u0103 ne g\u00e2ndim numai c\u00e2\u0163i dintre oamenii politici au reu\u015fit s\u0103 str\u0103bat\u0103 ultimul sfert de veac \u015fi c\u00e2\u0163i s-au pierdut pe parcurs, s\u0103 nu uit\u0103m c\u00e2te ciudate improviza\u0163ii au avut loc. \u00cenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, numele tuturor celor care ocupau scaune ministeriale \u00eensemnau ceva, rezultau dintr-un proces evolutiv, dintr-o treptat\u0103 afirmare a lor pe scena public\u0103. Ast\u0103zi, \u00een marea lor majoritate, ei reprezint\u0103 pentru cet\u0103\u0163enii \u0163\u0103rii imaginea unor profitori, \u015fi nu pe cea a unor constructori de \u0163ar\u0103. Omul politic de ast\u0103zi rareori apare ca produsul unei evolu\u0163ii, ca ocup\u00e2nd pozi\u0163ia sa \u00een urma realiz\u0103rii unei serii de \u00eenf\u0103ptuiri, c\u0103 este un \u00eenainte merg\u0103tor \u00een profesia sa \u2013 \u015fi mai ales c\u0103 este prezent \u00een via\u0163a public\u0103 pentru a-\u015fi sluji \u0163ara.<br \/>\nMecanismele de promovare \u00een via\u0163a social\u0103 sunt departe de a sprijini o ridicare corect\u0103, \u00een primele r\u00e2nduri, a celor mai buni. Comportarea nepotrivit\u0103 \u00eencepe de la cei care ar trebui firesc s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii, de la p\u0103rin\u0163i \u015fi familie. C\u00e2nd se recurge la metode \u201ecolaterale\u201c pentru a se asigura un \u201erost\u201c c\u00e2t mai bun unui t\u00e2n\u0103r, se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o ac\u0163iune nepotrivit\u0103, mai \u00eent\u00e2i fa\u0163\u0103 de cel \u00een cauz\u0103, \u015fi apoi o ac\u0163iune injust\u0103 fa\u0163\u0103 de comunitatea social\u0103, c\u0103ci promovarea nedreapt\u0103 lezeaz\u0103 drepturile fire\u015fti ale altor tineri \u015fi r\u0103ne\u015fte \u00eensu\u015fi trupul societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu.<br \/>\nToate m\u0103surile care se iau ast\u0103zi pentru a se ap\u0103ra corectitudinea desf\u0103\u015fur\u0103rii examenelor sunt umilitoare pentru ansamblul procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Corup\u0163ia care s-a instalat, cump\u0103r\u00e2ndu-se diplome \u015fi examene, recrutarea \u201epartinic\u0103\u201c a unor cadre didactice ne dezv\u0103luie racile extrem de grave, la care societatea \u00een totalitatea ei nu reac\u0163ioneaz\u0103 pe m\u0103sura cuvenit\u0103; dimpotriv\u0103, caut\u0103 s\u0103 se \u00eencadreze acestui \u201enefiresc\u201c! Sanc\u0163iunile sunt departe de a fi categorice, cum s-ar cuveni. Un act de corup\u0163ie dovedit ar trebui urmat de eliminarea definitiv\u0103 f\u0103r\u0103 drept de apel din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a celui vinovat. De asemenea, ar trebui g\u0103sit\u0103 calea sanc\u0163ion\u0103rii rapide \u015fi pentru a nu se \u00eeng\u0103dui tergivers\u0103ri f\u0103r\u0103 num\u0103r, c\u00e2nd vina este limpede \u015fi de nediscutat.<br \/>\nInteresul pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi carier\u0103 a sc\u0103zut \u00eengrijor\u0103tor. Pasiunea pentru o profesie, implic\u00e2nd uneori \u015fi renun\u0163\u0103ri \u015fi sacrificii, nu prea mai este \u00eent\u00e2lnit\u0103. Ne g\u0103sim sub st\u0103p\u00e2nirea banului, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 necesar \u00een existen\u0163a fiec\u0103ruia, dar pentru mul\u0163i a ajuns criteriul fundamental al vie\u0163ii. Interesul pentru un domeniu sau altul este subsumat c\u00e2\u015ftigului \u015fi, prin aceasta, chiar via\u0163a \u015fi sensul ei cap\u0103t\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri nepotrivite. Aceast\u0103 mentalitate are tendin\u0163a de a deveni dominant\u0103 \u015fi \u00een domenul politic, acolo unde am avea nevoie \u00eenainte de toate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u2013 \u00een \u00een\u0163elesul cel mai \u00eenalt al cuv\u00e2ntului \u2013 \u015fi de apostoli. Nivelul profesional al celor \u00een cauz\u0103 este \u00een sc\u0103dere \u015fi se motiveaz\u0103 mai ales pecuniar, ceea ce se reflect\u0103 \u015fi \u00een \u00eentreaga lor activitate.<br \/>\nMai trist este c\u0103 s-a ajuns ca mul\u0163i s\u0103 doreasc\u0103 \u2013 \u015fi efectiv s\u0103 \u015fi fac\u0103 apoi acest lucru \u2013 s\u0103 se implice \u00een politic\u0103 nu dintr-o orientare \u015fi un interes speciale, ci mai ales dintr-o motiva\u0163ie de interes pecuniar. Politica a ajuns \u00een primul r\u00e2nd o surs\u0103 de venituri \u015fi, din p\u0103cate, nu \u00een pu\u0163ine cazuri apar \u015fi \u00eendep\u0103rt\u0103ri de la o comportare corect\u0103.<br \/>\nCe am putea face pentru ca \u00een r\u00e2ndurile clasei politice s\u0103 fie \u00eentr-adev\u0103r cuprin\u015fi cei mai buni? C\u00e2t ar fi de necesar ca morala public\u0103 s\u0103 se pronun\u0163e f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire pentru o condi\u0163ionare a promov\u0103rii politice numai pe criteriile valorii \u015fi ale corectitudinii! C\u00e2nd o s\u0103 ajungem ca fiecare dintre cei implica\u0163i \u00een via\u0163a politic\u0103 \u015fi \u00een primul r\u00e2nd membrii Parlamentului s\u0103 \u00eensemne pentru noi un model profesional \u015fi moral?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oamenii politici \u015fi mai ales cei care pot fi defini\u0163i drept b\u0103rba\u0163i de stat au devenit rari \u015fi mai ales \u00eensu\u015firile care se cuvin unui astfel de om le constat\u0103m din ce \u00een ce mai pu\u0163in. O na\u0163iune este ca un organism. Importan\u0163a primordial\u0103 o au cet\u0103\u0163enii care o compun, de atitudinea lor depinde sensul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/deontologia-in-politica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Deontologia \u00een politic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10808],"class_list":["post-18478","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-deontologia-in-politica"],"views":1032,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18478","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18478"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18478\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}