1895. Fra\u0163ii Lumi\u00e8re inventez\u0103 cinematograful, primul film al omenirii are doar 46 de secunde. Unii istorici \u00eemping na\u015fterea filmului cu c\u00e2\u0163iva ani mai \u00eenainte, 1890 e anul \u00een care Edison inventase deja kinetoscopul. Oricare ar fi data de na\u015ftere a filmului, o \u00eentrebare interesant\u0103 e care ar fi cea mai veche dat\u0103 de na\u015ftere a unui om filmat.
\nEnciclopediile au citat, continu\u0103 s\u0103 citeze, numele papei Leon al XIII-lea. E filmat \u00een 1898, la v\u00e2rsta de 88 de ani, de William Kennedy Dickson, angajat al lui Edison. Era cumva \u015fi firesc, tehnica nou inventat\u0103 e scump\u0103 \u015fi primii filma\u0163i nu sunt oamenii de r\u00e2nd, ci regii, papii, somit\u0103\u0163ile momentului. Aparatul de filmat e binecuv\u00e2ntat de pap\u0103, primul pap\u0103 din istorie a c\u0103rui imagine e p\u0103strat\u0103 \u00een mi\u015fcare.
\n\u00cen 1912, c\u00e2nd e filmat\u0103 cu o camer\u0103 Kinora (varianta comercializat\u0103 a celei inventate de fra\u0163ii Lumi\u00e8re), Rebeca Klarke atr\u0103sese aten\u0163ia \u00een Marea Britanie prin longevitate. Se n\u0103scuse \u00een 1804, \u015fase ani \u00eenaintea papei, \u015fi avea s\u0103 moar\u0103 \u00een 1914. Imaginile o \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een timp ce se joac\u0103, lini\u015ftit\u0103, cu pisica ei. Rebeca Klarke and kitten e numele filmului. Majoritatea speciali\u015ftilor ignor\u0103 \u00eens\u0103 acest film.
\nOricum, nu \u015ftiu pe cineva s\u00e3 fi pomenit la acest capitol de bunica Despa din Avdela, filmat\u0103 \u00een 1907 de fra\u0163ii Milton \u015fi Ianaki Manakia. Ea e, sunt sigur, cel mai \u201evechi\u201c om surprins de o camer\u0103 de filmat.
\nSocoti\u0163i pionierii cinematografiei balcanice, fra\u0163ii Manakia, despre a c\u0103ror istorie fabuloas\u0103 se \u015ftie prea pu\u0163in \u00een Rom\u00e2nia, sunt arom\u00e2ni \u015fi se nasc \u00een Pind, la Avdela \u2013 sat izolat, la peste 1200 de metri, unde am poposit de cur\u00e2nd. Azi \u00een Grecia, dar pe vremea aceea \u00eenc\u0103 \u00een Imperiul Otoman. \u00ce\u015fi vor deschide un atelier fotografic la Bitolia\/Monastir \u015fi, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care conflictele na\u0163ionale erau \u00een toi, ei realizeaz\u0103 portrete extraordinare,\u00a0 chipuri de arom\u00e2ni, bulgari, greci, turci, slavi macedoneni… \u00cen 1906 c\u0103l\u0103toresc la Bucure\u015fti, primesc titlul de fotografi ai Cur\u0163ii Regale Rom\u00e2ne \u015fi aici v\u0103d pentru prima oar\u0103 o proiec\u0163ie de film, a\u015fa c\u0103 tot \u00een 1906 Ianaki merge la Londra \u015fi cump\u0103r\u0103 camera de filmat Bioscope cu num\u0103rul 300 din lume. \u00centr-o vreme \u00een care se filmau cu prec\u0103dere noile cuceriri ale tehnicii, zg\u00e2rienori \u015fi transoceanice, cei doi fra\u0163i urc\u0103 \u00een satul lor de munte \u015fi, \u00een 1907, realizeaz\u0103 un documentar etnografic. Primul din Balcani \u015fi unul dintre primele din lume. Subiectul? Torsul l\u00e2nii. Grupuri de femei \u00een costume tradi\u0163ionale. Printre acestea, \u00een centru, secunde bune \u00een prim plan, maia Despa, bunica fra\u0163ilor, care avea 114 ani, dup\u0103 m\u0103rturia lui Milton. Oric\u00e2t de \u00eenaintat\u0103 ar p\u0103rea v\u00e2rsta, ea nu e chiar neobi\u015fnuit\u0103 la arom\u00e2nii din Pind. \u00cen Rom\u00e2nia, cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 locuitor a fost, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, T\u0103nase T\u0103nase, un arom\u00e2n stabilit \u00een Dobrogea, ajuns exact la 114 ani, v\u00e2rst\u0103 la care d\u0103dea interviuri c\u00e2t se poate de coerente.
\nCu alte cuvinte, bunica Despa s-a n\u0103scut \u00een 1793, 221 de ani \u00een urm\u0103, adic\u0103 \u00een veacul al XVIII-lea. Incredibil de veche dat\u0103 pentru un om pe care azi putem s\u0103 \u00eel vedem \u00een mi\u015fcare, \u00eentr-un film!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1895. Fra\u0163ii Lumi\u00e8re inventez\u0103 cinematograful, primul film al omenirii are doar 46 de secunde. Unii istorici \u00eemping na\u015fterea filmului cu c\u00e2\u0163iva ani mai \u00eenainte, 1890 e anul \u00een care Edison inventase deja kinetoscopul. Oricare ar fi data de na\u015ftere a filmului, o \u00eentrebare interesant\u0103 e care ar fi cea mai veche dat\u0103 de na\u015ftere a… Cite\u0219te mai mult »Bunica Despa din Avdela. Cel mai \u201evechi\u201c om filmat vreodat\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10745,10746,10747],"class_list":["post-18389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-despa-din-avdela","tag-filmare-in-1907","tag-fratii-milton-si-ianaki-manakia"],"views":1927,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18389"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18389\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}