Unul dintre motivele pentru care Nebraska e un feelgood movie bine camuflat, dar nu mai pu\u0163in eficient este acela c\u0103 toate personajele lui mai importante locuiesc departe de marile ora\u015fe, popul\u00e2nd un limb economic american care precede cu mult ultima mare criz\u0103, ceea ce face ca ele s\u0103 aib\u0103 nevoie de extrem de pu\u0163in pentru a fi m\u0103car mul\u0163umite, dac\u0103 nu fericite. Protagonist e un b\u0103tr\u00e2n cel mai probabil bolnav, dar \u00eenc\u0103 nediagnosticat de boala Alzheimer; fiul s\u0103u mai t\u00e2n\u0103r (dar care la r\u00e2ndul lui nu prea mai e t\u00e2n\u0103r de ceva vreme) lucreaz\u0103 ca v\u00e2nz\u0103tor \u00eentr-un magazin de echipamente audio \u015fi tocmai a fost p\u0103r\u0103sit de prietena lui supraponderal\u0103. Familia tipic\u0103 de indie american e completat\u0103 de o mam\u0103 cu limba ascu\u0163it\u0103, care arat\u0103 ceva ce ar putea trece drept afec\u0163iune doar pentru so\u0163ul s\u0103u, atunci c\u00e2nd acesta se afl\u0103 pe un pat de spital \u015fi doar pre\u0163 de c\u00e2teva secunde, \u015fi de cel\u0103lalt fiu al familiei, care vrea s\u0103-\u015fi interneze tat\u0103l \u00eentr-un azil \u015fi cel mai probabil e pe cale s\u0103 divor\u0163eze. Acesta e \u015fi cel mai realizat dintre membrii familiei, dac\u0103 nu din \u00eentreg filmul: profit\u00e2nd de \u00eemboln\u0103virea subit\u0103 a unei colege, Ross (Bob Odenkirk) devine prezentatorul jurnalului de \u015ftiri al unei televiziuni locale. C\u00e2t timp \u00ee\u015fi va p\u0103stra acest statut, asta depinde doar de metabolismul celei pe care o \u00eenlocuie\u015fte.
\nWoody Grant, b\u0103tr\u00e2nul alcoolic interpretat de Bruce Dern (cel mai bun actor la Cannes 2013), insist\u0103 s\u0103 traverseze dou\u0103 state pentru a-\u015fi primi un premiu \u00een care numai el crede: un milion de dolari c\u00e2\u015ftiga\u0163i la un concurs la care n-a participat. Dup\u0103 mai multe tentative e\u015fuate, acesta \u00eei propune lui David (Will Forte) s\u0103-l ajute. De\u015fi n-are niciun motiv s-o fac\u0103 (nu doar \u00eentreg planul e o insanitate, dar e destul de clar c\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care dragostea patern\u0103 exist\u0103, Woody n-a \u00eencurajat-o niciodat\u0103 cu vreun gest), fiul s\u0103u accept\u0103, \u015fi asta extrem de repede, adic\u0103 s\u0103rind peste etapele de care am fi avut \u00een mod normal parte \u2013 \u00eempotrivirile obi\u015fnuite, \u00eencerc\u0103rile din ce \u00een ce mai disperate de convingere \u015fi decizia final\u0103, care de obicei e singura op\u0163iune r\u0103mas\u0103: \u00eentr-un cadru, Woody \u00eel roag\u0103 s\u0103-l conduc\u0103 \u00een ora\u015ful Lincoln din statul Nebraska, \u00een urm\u0103torul, cei doi se a\u015ftern la drum. Nu c\u0103 ar fi ceva \u00een neregul\u0103 cu asta: f\u0103r\u0103 acest prim act de cumsec\u0103denie (care e \u015fi tr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a lui David), acest film f\u0103r\u0103 prea mari preten\u0163ii de verosimilitate n-ar mai fi existat.
\nLa insisten\u0163ele lui David, cei doi ajung la muntele Rushmore, \u00eens\u0103 Woody nu e impresionat c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in de priveli\u015fte \u2013 \u00eentreaga scena dureaz\u0103 cel mult un minut. De fapt, Payne nu pare preocupat de genul \u0103sta de atrac\u0163ii turistice, astfel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 acest road movie al lui se constituie totu\u015fi \u00eentr-un portret al statelor prin care cei doi trec (\u015fi implicit al Americii), el e un portret al spa\u0163iilor mari dintre or\u0103\u015fele mici \u015fi al oamenilor (la r\u00e2ndul lor cumsecade, cel pu\u0163in o parte din ei), care \u00eei populeaz\u0103. Ace\u015fti oameni mici au de fiecare dat\u0103 rolul de a-i pune \u00een lumin\u0103 pe cei doi. David, de pild\u0103, e ceea ce se cheam\u0103 un om la locul lui (\u00een felul \u00een care unii din eroii vechiului Hollywood erau la locul lor), adic\u0103 un b\u0103rbat c\u00e2t se poate de normal, \u00eens\u0103 normalitatea lui devine excep\u0163ional\u0103 pus\u0103 \u00een cump\u0103n\u0103 cu idio\u0163enia cvasi-absolut\u0103 a verilor lui.
\n\u00cen privin\u0163a lui Woody, acest procedeu prin care inac\u0163iunea nu d\u0103 \u00een mod necesar un non-personaj devine \u015fi mai evident. \u00cen afara \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103rii pe care o arat\u0103 c\u00e2nd o \u0163ine langa cu drumul lui la Lincoln (\u015fi despre care so\u0163ia lui sus\u0163ine c\u0103 \u00eei e specific\u0103) \u015fi cu excep\u0163ia a dou\u0103 be\u0163ii (iar\u0103\u015fi o activitate specific\u0103 lui, realitate pe care nimeni de-a lungul filmului nu o contest\u0103), Woody nu spune \u015fi nu face aproape nimic. Confruntat cu rapacitatea rudelor lui, cu mitoc\u0103nia fostului s\u0103u partener de afaceri, cu ostilitatea aproape permanent\u0103 a so\u0163iei lui, acesta devine, \u00eens\u0103, un sf\u00e2nt.
\nAflat \u00een ora\u015ful natal al tat\u0103lui s\u0103u, David afl\u0103 o serie de detalii biografice pentru noi mai degrab\u0103 dec\u00e2t pentru el, adic\u0103 e improbabil s\u0103 nu fi aflat p\u00e2n\u0103 atunci nimic despre bunicii s\u0103i pe linie partern\u0103, pe care mama lui \u00eei porc\u0103ie\u015fte cu mult aplomb chiar \u00een cimitir, ori despre unchiul sau m\u0103tu\u015fa lui. Mai important, lui David i se descriu realit\u0103\u0163i locale \u015fi evenimente din trecut care \u00eel fac s\u0103-\u015fi priveasc\u0103 p\u0103rintele cu al\u0163i ochi: pe vremuri, ca \u015fi acum, nu doar tat\u0103l s\u0103u, ci toat\u0103 lumea are drept hobby b\u0103utul \u00een ora\u015ful natal al lui Woody. Acestea sunt limitele cultural-economice de prin p\u0103r\u0163ile locului. Doar c\u0103 Woody a avut de suferit \u015fi din pricina unor limit\u0103ri care nu au nimic de-a face cu s\u0103r\u0103cia ori cu lipsa de orizonturi pe plan local. Woody a acceptat s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 deoarece viitoarea lui so\u0163ie (mama lui David) era mai \u00eeng\u0103duitoare cu st\u0103ruin\u0163ele lui dec\u00e2t contracandidata ei. Atunci c\u00e2nd David \u00ee\u015fi \u00eentreab\u0103 tat\u0103l de ce au mai f\u0103cut totu\u015fi copii, acesta \u00eei r\u0103spunde direct \u201ePentru c\u0103 \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 mi-o trag\u201c. De altfel, Payne \u015fi scenaristul s\u0103u, Bob Nelson, nu insist\u0103 cine \u015ftie ce asupra acestor teme, dar dac\u0103 filmul lor func\u0163ioneaz\u0103, e \u015fi datorit\u0103 acestor observa\u0163ii de ordin pur biologic. \u00cenconjurat de zevzeci, m\u0103cinat de propriile nevoi, Woody e un alcoolic dezagreabil \u015fi totodat\u0103 o victim\u0103. O victim\u0103 care merit\u0103 o ultim\u0103 bucurie, oricare ar fi aceea. Una care s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 se simt\u0103 bine (feel good) pe el, dar \u015fi pe noi, cu trupurile noastre cu tot.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Unul dintre motivele pentru care Nebraska e un feelgood movie bine camuflat, dar nu mai pu\u0163in eficient este acela c\u0103 toate personajele lui mai importante locuiesc departe de marile ora\u015fe, popul\u00e2nd un limb economic american care precede cu mult ultima mare criz\u0103, ceea ce face ca ele s\u0103 aib\u0103 nevoie de extrem de pu\u0163in pentru… Cite\u0219te mai mult »Limitele corpului: \u201eNebraska\u201c de Alexander Payne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[150,83,10744,10743],"class_list":["post-18387","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cinema","tag-film","tag-filme-de-oscar","tag-nebraska"],"views":2101,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18387","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18387"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18387\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18387"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18387"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18387"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}