Mergem?, \u00eemi \u00eentreb prietenii la telefon. Se anun\u0163\u0103 o conferin\u0163\u0103 la unul dintre marile centre culturale ale Atenei, se pun \u00een discu\u0163ie principiile politice ale lumii contemporane, sosesc c\u00e2\u0163iva vorbitori cu renume \u00een politologia contemporan\u0103.
\nAr fi bine s\u0103 mergem, sose\u015fte r\u0103spunsul. De\u015fi, remarc\u0103 cineva, m\u0103 tem c\u0103 o s\u0103 fie iar\u0103\u015fi \u00eembulzeal\u0103, din nou se vor c\u0103lca pe picioare cei cu pantofii de peste o sut\u00e3 de euro.
\n\u015ei uite deci cum apar zicalele. Pentru noi to\u0163i, \u201ecei cu pantofii de peste o sut\u0103 de euro\u201d sunt o categorie, \u201ecei cu pantofii de peste o sut\u00e3 de euro\u201d \u00eenseamn\u0103 ceva. O \u00eent\u00e2mplare tr\u0103it\u0103, d\u0103 sens unei expresii.<\/p>\n
Ne-am repezit \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva luni s\u0103 ascult\u0103m un vorbitor francez, invitat la Atena de partidul nostru de st\u00e2nga cu pozi\u0163ie tare \u00een guvernul elen. Omul, devenit un fel de guru ideologic, a \u0163inut o cuv\u00e2ntare la una dintre marile noastre institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een centrul Atenei. Ne-am dus, cei interesa\u0163i de mersul lumii. \u015ei de felul cum o s-o scoat\u0103 la cap\u0103t Ellada. \u015ei de viitorul copiilor no\u015ftri, \u015fcoli\u0163i, erudi\u0163i, poliglo\u0163i \u015fi \u00een majoritate \u015fomeri. Am vrut s\u0103 fim al\u0103turi de ei, cei deveni\u0163i, din cauza acestei nenorociri care s-a ab\u0103tut asupra Greciei, \u00een majoritate simpatizan\u0163i de st\u00e2nga. Am vrut s\u0103 auzim \u015fi noi ce aud ei, ca s\u0103-i ajut\u0103m, s\u0103 le fim al\u0103turi. Fiindc\u0103 \u00een mod cert lumea asta trebuie schimbat\u0103, a\u015fa nu se mai poate, dar cum s\u0103 ajungem la acest \u201ealtfel\u201d nu \u015ftim nici noi, nu \u015ftiu nici ei. Poate \u015ftie atunci altcineva \u015fi ne va spune \u015fi nou\u0103, celor m\u0103cina\u0163i de o realitate c\u0103reia nu mai avem resurse s\u0103-i mai rezist\u0103m.<\/p>\n
Omul era b\u0103tr\u00e2n, cu o g\u00e2ndire pr\u00e3fuit\u00e3. Ne spunea ceea ce vedea oricine, chiar f\u0103r\u0103 ochelari. C\u0103, nu-i a\u015fa, capitalismul, c\u0103 America\u2026
\nNoi, cei din Grecia, rup\u0163i de aproape cinci ani de criz\u0103 \u015fi obosi\u0163i de luarea conceptelor pe-o parte \u015fi pe alta \u015fi de analizarea unei situa\u0163ii care a dus popula\u0163ia unei \u0163\u0103ri la \u00eenfometare \u015fi institu\u0163iile la o total\u0103 paralizie, nu aveam ce s\u0103 auzim de la maestrul discu\u0163iilor de acum cincizeci de ani. A\u015fa c\u0103 mul\u0163i dintre noi ne-am f\u0103cut loc prin mul\u0163ime \u015fi ne-am v\u0103zut de drum.
\nP\u00e2n\u0103 la acest moment eliberator, \u00eens\u0103, am fost str\u00e2n\u015fi ca \u00eentr-o menghin\u0103 de mul\u0163ime. Partidul de st\u00e2nga f\u0103cuse o mobilizare pe m\u0103sura numelui celui invitat. Probabil c\u0103 pentru cei declara\u0163i, prezen\u0163a era un must, fiindc\u0103 a\u015fa se face politica.
\n\u00centr-un amfiteatru de c\u00e2teva zeci de locuri, se \u00eenghesuiser\u0103 c\u00e2teva sute de oameni. \u015ei, de afar\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceperea conferin\u0163ei, tot veneau \u015fi veneau. Angaja\u0163ii ideologic. Simpatizan\u0163ii. G\u00e2ndul te ducea f\u0103r\u0103 voie la imagini alarmante. Oare exist\u0103 un sistem de evacuare \u00een caz de incendiu? Oare exist\u0103 un sistem de aerisire \u00een cazul \u00een care cineva se sufoc\u0103?
\nLocurile \u00een amfiteatru fuseser\u0103 ocupate cu mult timp \u00eenainte de ora anun\u0163at\u0103. Mult\u0103 lume se a\u015fezase pe jos, pe spa\u0163iile dintre scaune.
\n\u00cen fa\u0163\u0103, pe primul prag al amfiteatrului, ne-am a\u015fezat \u015fi noi. Chiar dac\u0103 \u015fedeam incomod, cu genunchii la gur\u0103, speram s\u0103-l vedem pe vorbitor \u015fi s\u0103-l auzim. N-a fost \u00eens\u0103 chip s\u0103-l vedem, iar de auzit, ne-a ajutat sistemul de microfoane. Pe u\u015file deschise ale amfiteatrului n\u0103v\u0103lea tineretul cu orientare politic\u0103, aspitan\u0163ii la putere, convocat ca la o manifesta\u0163ie. \u00cen fa\u0163a mea s-a format o mas\u0103 compact\u0103, tineri care au dat din coate, s-au \u00eembr\u00e2ncit, au \u00eenaintat un pas \u015fi \u00eenc\u0103 un pas. Dar nici s\u0103 m\u0103 ridic \u00een picioare nu m\u0103 l\u0103sa inima. Locu\u015forul meu, pe pragul amfiteatrului, mi se p\u0103rea sf\u00e2nt. \u015ei din ocheadele celor din jur, \u00eemi d\u0103deam seama c\u00e2t era de r\u00e2vnit.
\nNici vorb\u0103, \u00eens\u0103, s\u0103 mai v\u0103d catedra, nici vorb\u0103 s\u0103 mai v\u0103d prezidiul, nici vorb\u0103 s\u0103 mai z\u0103resc chipul vorbitorului. Ca o p\u0103dure, se \u00een\u015firau \u00een raza privirii mele sute de picioare. Vedeam sute de pantofi. Era o mas\u0103 compact\u0103 de tineri, copiii no\u015ftri, ai grecilor, care c\u0103utau solu\u0163ia \u00eentr-o guvernare al\u0103turi de cei de st\u00e2nga. Era dreptul lor. Era ceea ce s-ar putea s\u0103 ne aduc\u0103 ziua de m\u00e2ine. Era poate o speran\u0163\u0103, \u00een negura \u00een care s-a scufundat de cinci ani una dintre cele mai ademenitoare \u0163\u0103ri ale Europei. Exista a\u015fadar o solu\u0163ie? Puteau fi considera\u0163i liderii acestui partid o solu\u0163ie? E cazul s\u0103 plec\u0103m urechea la lozincile st\u00e2ngii radicale? Va putea ea s\u0103 scoat\u0103 \u0163ara din ruin\u0103? \u00cen\u0163eleg tinerii \u0103\u015ftia at\u00e2t de porni\u0163i despre ce este vorba?<\/p>\n
Cum vorbitorul mi se p\u0103rea dep\u0103\u015fit \u015fi conferin\u0163a pierdere de vreme, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u0163 la locu\u015forul meu favorit, pe un prag al amfiteatrului, cu genunchii la gur\u0103, sufocat\u0103 de lipsa de aer \u015fi cu un sentiment de claustrare din cauza sutelor de picioare care formau o p\u0103dure \u00een fa\u0163a mea. Mi-am \u00eemboldit \u00eenso\u0163itorii, care mi-au r\u0103spuns u\u015fura\u0163i, fiindc\u0103 \u015fi ei \u00ee\u015fi doreau s\u0103 se ridice, dar nu \u00eendr\u0103zneau.
\nNe-a luat mult timp s\u0103 str\u0103batem mul\u0163imea p\u00e2n\u0103 la ie\u015fire. Dar, la un moment dat, ne-am v\u0103zut \u00een strad\u0103. Pe o arter\u0103 principal\u0103 a frumoasei Atene. Acum \u00een \u00eentuneric, din cauza austerit\u0103\u0163ii. Pe o parte \u015fi pe alta cu vitrinele oarbe ale magazinelor, \u00eenchise de faliment.
\nO vreme am str\u0103b\u0103tut bulevardul f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbim.
\n\u015eti\u0163i, le-am spus totu\u015fi la un moment dat, to\u0163i b\u0103ie\u0163ii aceia veni\u0163i la comand\u0103, to\u0163i cei adu\u015fi pentru atmosfer\u0103, toat\u0103 st\u00e2nga noastr\u0103 militant\u0103\u2026 Din locul pe care-l ocupam eu, le vedeam doar picioarele\u2026 \u015ei nu exista unul care s\u0103 nu fie \u00eenc\u0103l\u0163at cu pantofi scumpi, de marc\u0103\u2026 Pantofi ultimul r\u0103cnet, de peste o sut\u00e3 de euro\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mergem?, \u00eemi \u00eentreb prietenii la telefon. Se anun\u0163\u0103 o conferin\u0163\u0103 la unul dintre marile centre culturale ale Atenei, se pun \u00een discu\u0163ie principiile politice ale lumii contemporane, sosesc c\u00e2\u0163iva vorbitori cu renume \u00een politologia contemporan\u0103. Ar fi bine s\u0103 mergem, sose\u015fte r\u0103spunsul. De\u015fi, remarc\u0103 cineva, m\u0103 tem c\u0103 o s\u0103 fie iar\u0103\u015fi \u00eembulzeal\u0103, din nou… Cite\u0219te mai mult »St\u00e2nga, privit\u0103 de la pre\u0163ul pantofilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2194,2386,1699],"class_list":["post-18383","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-comportamente-sociale","tag-emigranti-romani","tag-societatea-romaneasca"],"views":1330,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18383","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18383"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18383\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18383"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18383"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18383"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}