{"id":18375,"date":"2014-03-27T10:56:48","date_gmt":"2014-03-27T08:56:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18375"},"modified":"2014-03-27T10:56:48","modified_gmt":"2014-03-27T08:56:48","slug":"in-cautarea-lumii-pierdute","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-lumii-pierdute\/","title":{"rendered":"\u00cen c\u0103utarea lumii pierdute"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u201e\u0163ine minte un lucru simplu: <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>o s\u00e3 mori. Oric\u00e2t s-ar zbate, <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>to\u0162i mor p\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3\u201c<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Sigur c\u0103 o astfel de introducere \u00een film nu e dec\u00e2t o metod\u0103 eficient\u0103 de atragere a publicului-spectator. Dac\u0103 mai asociezi cuvintelor \u015fi r\u00e2uri de nori, muzic\u0103 clasic\u0103 \u015fi o voce masculin\u0103 grav\u0103, care-\u0163i d\u0103 impresia c\u0103 nimic nu mai e de f\u0103cut, atunci ob\u0163ii re\u0163eta perfect\u0103 de spargere a ghe\u0163ii \u015fi de captare vizual\u0103 \u015fi auditiv\u0103 complet\u0103 a spectatorului melodramatic. A\u015fa \u00eencepe The Book Thief, printr-un exerci\u0163iu tipic de captatio benevolentiae, care se repet\u0103 pe tot parcursul filmului prin vocea lui Roger Allam interpret\u00e2nd Moartea devenit\u0103 Narator. Se simte ceva miros de basm contemporan prin formulele folosite, lucru care, desigur, nu e de condamnat. O mare de nori prin care spectatorul \u00eenoat\u0103 \u015fi \u00een ad\u00e2ncul c\u0103reia ne \u00eent\u00e2lnim cu un\u2026 tren. Liesel Memimger c\u0103l\u0103tore\u015fte spre Germania nazist\u0103 a anilor 1938. Fratele s\u0103u nu rezist\u0103 voiajului, a\u015fa c\u0103 este \u00eengropat l\u00e2ng\u0103 drum. Singurul lucru pe care Liesel \u00eel p\u0103streaz\u0103 de la el este o carte, Manualul groparului, obiectul care va deveni un soi de punct de pornire \u00een cultivarea feti\u0163ei blonde buclate, neini\u0163iate \u00een scris \u015fi citit, care ne aminte\u015fte de protagonista din The Reader.<br \/>\nLiesel este adoptat\u0103 de Hubermanni \u015fi educat\u0103 par\u0163ial \u00een maniere naziste. Realitatea falsificat\u0103 a perioadei este resim\u0163it\u0103 \u015fi contracarat\u0103 \u00een universul interior al lui Liesel. R\u0103zvr\u0103tirea face parte din scenariu \u015fi din atitudinea cu care spectatorul va empatiza. De fapt, filmul urm\u0103re\u015fte apropierea mental\u0103 \u015fi sentimental\u0103 a publicului de con\u0163inutul audio-vizual. Povestea emo\u0163ioneaz\u0103 \u015fi suscit\u0103 st\u0103ri similare celor din film. Cel pu\u0163in asta pare c\u0103 s\u0103 fie inten\u0163ia regizorului Brian Percival. De aici decurg \u015fi motivele pentru care ecraniz\u0103rile au fost at\u00e2t de urm\u0103rite \u00een cinematografele din Capital\u0103.<br \/>\nO feti\u0163\u0103 cu chip angelic abandonat\u0103 de p\u0103rin\u0163ii comuni\u015fti \u015fi adoptat\u0103 de o familie de germani, care trece printr-o serie de vicisitudini, dar care se reg\u0103se\u015fte prin scris \u015fi citit &#8211; iat\u0103 re\u0163eta succesului.\u00a0 Scene lacrimogene, scene de beatificare derivate din exerci\u0163ii muzicale \u015fi<br \/>\nscripturale, scene dure care arat\u0103 putregaiul Germaniei naziste \u015fi st\u00e2rnesc dorin\u0163e ascunse de escapism.<br \/>\nEliberarea de mizeria intelectual\u0103 prin arderea c\u0103r\u0163ilor constituie o tragedie pentru Liesel \u015fi un \u00eendemn pentru salvarea acestora prin furt. Protagonista \u201c\u00eemprumut\u0103\u201c c\u0103r\u0163i de oriunde \u015fi le memoreaz\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t beneficiaz\u0103 \u015fi de un ascult\u0103tor: Max, evreul ascuns de Hubermani \u00een pivni\u0163a-dic\u0163ionar a casei. Liesel \u00eei cite\u015fte lui Max a\u015fa cum Michael \u00eei cite\u015fte Hannei \u00een The Reader. Problematica \u015fi atmosfera par similare \u00een cele dou\u0103 filme, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este evocat\u0103 aceea\u015fi Germanie a celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Poate doar ideea furtului de c\u0103r\u0163i, care de altfel a \u015fi dat titlul filmului, este cea care traseaz\u0103 o grani\u0163\u0103 ferm\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 ecraniz\u0103ri.<br \/>\nFurtul reprezint\u0103 modalitatea de salvare a obiectelor pre\u0163ioase. Furtul sau \u00eemprumutul de c\u0103r\u0163i este metoda de hr\u0103nire a min\u0163ii \u015fi sufletului tinerei, dar \u015fi debutul investirii imaginative. Hitler este \u015fters din c\u0103r\u0163i, iar paginile devin albe pentru Liesel. Dup\u0103 ce totul se termin\u0103, iar Liesel este salvat\u0103 de la moarte de c\u0103tre actul scrierii, paginile albe sunt umplute, iar via\u0163a prinde o alt\u0103 turnur\u0103. Liesel este liantul dintre cele dou\u0103 perioade: c\u0103r\u0163ile ei stau m\u0103rturie pentru tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat.<br \/>\nMoartea apare din nou \u00een peisaj abia dup\u0103 cei nou\u0103zeci de ani de via\u0163\u0103 ai protagonistei, m\u0103rturisind c\u0103 a fost singurul suflet care i-a st\u00e2rnit curiozitatea de a afla cum se tr\u0103ie\u015fte. Filmul se \u00eencheie cu o aplecare imagistic\u0103 asupra fotografiei \u00eenr\u0103mate a feti\u0163ei blonde buclate, sentimentul generat fiind acela al ciclicit\u0103\u0163ii: vor exista \u00eentotdeauna suflete noi care s\u0103 schimbe o epoc\u0103.<br \/>\nThe Book Thief este adaptat dup\u0103 romanul cu acela\u015fi nume al scriitorului Markus Zusak,\u00a0 publicat \u00een Australia \u00een 2005 \u015fi \u00een restul lumii un an mai t\u00e2rziu. \u00cen 2011 ap\u0103rea \u015fi la noi, sub auspiciile editurii RAO. Ecranizarea din 2013 determin\u0103 explozia v\u00e2nz\u0103rilor c\u0103r\u0163ii \u015fi devine sursa principal\u0103 de promovare a acesteia.<br \/>\nFilmul a fost turnat \u00een G\u00f6rlitz, Germania, iar Sophie N\u00e9lisse a interpretat impecabil rolul lui Liesel, al\u0103turi de Geoffrey Rush (Hans) \u015fi Emily Watson (Rosa), Nico Liersch (Rudy) \u015fi Ben Schnetzer (Max). Muzica lui John Williams lustruie\u015fte \u015fi rafineaz\u0103 \u00eentregul film.<br \/>\nThe Book Thief este o dram\u0103 a existen\u0163elor captive \u00een sistem \u015fi, totodat\u0103, un bildungsfilm, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd traseul sinuos al devenirii prin scris. Transformarea la nivel individual devine, astfel, prima pies\u0103 de puzzle, de la care se porne\u015fte construc\u0163ia unei societ\u0103\u0163i germane complet diferite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201e\u0163ine minte un lucru simplu: o s\u00e3 mori. Oric\u00e2t s-ar zbate, to\u0162i mor p\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3\u201c Sigur c\u0103 o astfel de introducere \u00een film nu e dec\u00e2t o metod\u0103 eficient\u0103 de atragere a publicului-spectator. Dac\u0103 mai asociezi cuvintelor \u015fi r\u00e2uri de nori, muzic\u0103 clasic\u0103 \u015fi o voce masculin\u0103 grav\u0103, care-\u0163i d\u0103 impresia c\u0103 nimic nu&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-lumii-pierdute\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen c\u0103utarea lumii pierdute<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[150,83,10735,10734],"class_list":["post-18375","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cinema","tag-film","tag-film-hotul-de-carti","tag-the-book-thief"],"views":1893,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18375"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18375\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}