De\u015fi \u00een totalitatea ei lucrarea lui A.D. Xenopol Istoria rom\u00e2nilor din Dacia Traiana este prima istorie care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een cvasiintegralitatea ei via\u0163a poporului rom\u00e2n, contribu\u0163iile autorului sunt mai evidente, totu\u015fi, \u00een dou\u0103 sec\u0163iuni: \u00een \u00eenceputuri (epoca veche) \u015fi \u00een partea final\u0103 (epoca rom\u00e2nismului), unde chiar reprezint\u0103 prima incursiune \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een profunzimile evenimentelor publice ale revolu\u0163iei de la 1848 \u015fi ale Unirii de la 1859.
\nNe oprim deocamdat\u0103 asupra celei mai \u00eentunecate epoci \u2013 aceea a \u201eform\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u201c. Istoricul a fost criticat nu o dat\u0103 pentru c\u0103 a abordat \u00eenceputurile doar de la primele documente scrise \u015fi nu \u015fi-a extins privirea \u015fi mai departe, c\u0103tre zorile pre- \u015fi protoistorice ale vie\u0163ii umane la Carpa\u0163i. E drept c\u0103 arheologia nu intrase \u00een faza c\u00e2\u015ftigurilor \u015ftiin\u0163ifice certe, pe care avea s-o ating\u0103 abia \u00een epoca interbelic\u0103, prin cercet\u0103rile personale ale lui V. P\u00e2rvan \u015fi ale str\u0103lucitei sale \u015fcoli. Dar existau, totu\u015fi, cel pu\u0163in investiga\u0163iile \u015fi lucr\u0103rile lui Odobescu \u015fi Tocilescu, pe care-l \u015fi citeaz\u0103 cu Dacia \u00eenainte de romani (1880); precum \u015fi cercet\u0103rile savan\u0163ilor str\u0103ini, \u00een spe\u0163\u0103 germani, italieni \u015fi francezi, sau cele ale numero\u015filor colec\u0163ionari ai vremii, \u00eentre care nu trebuie uitat Cezar Bolliac, criticat aspru de Al. I. Odobescu.
\nXenopol apreciaz\u0103 valoarea documentar\u0103 a pieselor arheologice, dar nu sare peste pragul documentelor strict scriptice (chiar arheologice). A se vedea marele num\u0103r de citate epigrafice de pe monumentele romane, descoperite \u00een Dacia, sau romane de pe alte meleaguri, referitoare la daci \u015fi la cucerirea roman\u0103 \u00een \u0163inuturile carpato-dun\u0103rene, \u00een r\u00e2ndul c\u0103rora (de\u015fi doar figurativ\u0103) la loc de cinste este considerat\u0103 Columna lui Traian de la Roma, adev\u0103rat jurnal al r\u0103zboaielor daco-romane.
\nVenind la cele mai vechi \u015ftiri despre daco-ge\u0163i, prilej cu care e trasat spa\u0163iul de ob\u00e2r\u015fie al str\u0103mo\u015filor no\u015ftri,
\nA.D. Xenopol cerne \u00eendelung toate m\u0103rturiile antice, deta\u015f\u00e2ndu-se cu \u00eendrept\u0103\u0163ire de opiniile cu substrat politic despre originea slav\u0103, german\u0103 \u015fi celtic\u0103 a daco-ge\u0163ilor, de\u015fi \u00een tot Evul Mediu acestea s-au perpetuat \u00een forme mitologizante p\u00e2n\u0103 la a-i deruta p\u00e2n\u0103 \u015fi pe savan\u0163ii cei mai abstra\u015fi de problematica politic\u0103.
\nP\u0103rerea ferm\u0103 a autorului e c\u0103 ge\u0163ii \u015fi dacii, confunda\u0163i sau desemna\u0163i unii prin al\u0163ii, sunt fie dou\u0103 ramuri diferite (ge\u0163ii \u00een c\u00e2mpia dun\u0103rean\u0103; dacii, \u00een zona montan\u0103 a Carpa\u0163ilor), fie doar triburi diferite ale marelui trunchi tracic \u2013 cel de pe urm\u0103 popor indo-european sosit din Asia. \u201eCu toate c\u0103 dacii \u015fi ge\u0163ii au putut fi dou\u0103 triburi deosebite \u2013 scrie istoricul \u2013 ele erau at\u00e2t de asem\u0103n\u0103toare, \u00eenc\u00e2t erau \u00eendecomun amestecate unul cu cel\u0103lalt\u201c.
\nNi se pare \u00eens\u0103 \u00eendoielnic\u0103 opinia c\u0103 tracii ar fi venind neap\u0103rat dinspre sud \u015fi c\u0103 ar fi stat o vreme pe partea dreapt\u0103 a Dun\u0103rii, de unde ar fi migrat spre Nord \u2013 dup\u0103 cum rezult\u0103 din dovezile extrase din vechii autori, din secolele VI-V \u00eenainte de Hristos.
\nNe \u00eentreb\u0103m cum vor fi trecut tracii peste grecii a\u015feza\u0163i \u00een sudul Peninsulei Balcanice \u00eenc\u0103 de la mijlocul mileniului al II-lea \u00eenainte de Hristos, care se pare c\u0103 au venit sigur dinspre nord? De aceea, cel pu\u0163in \u00een privin\u0163a locului de origine al daco-ge\u0163ilor \u015fi, mai larg, al tracilor, ni se pare mai sigur punctul de vedere al lui V. P\u00e2rvan, care \u00eei considera pe geto-daci a\u015feza\u0163i aici \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul mileniului I \u00eenainte de Hristos, \u015fi chiar mai devreme, \u00een spa\u0163iul m\u0103rginit de triunghiul r\u00e2urilor Nistru-Dun\u0103re-Tisa, la nord \u015fi chiar la sud de Dun\u0103re.
\nOricum, opinia sosirii a\u015fa de t\u00e2rzii a tracilor (\u00een care se \u00eencadrau \u015fi daco-ge\u0163ii), chiar dup\u0103 sci\u0163i, e exclus\u0103, fie \u015fi numai din punct de vedere logic. \u015ei apoi, cum se mai justific\u0103 afinit\u0103\u0163ile a\u015fa de mari \u00eentre daco-ge\u0163i \u015fi lituanieni, popoare \u00eenvecinate, p\u00e2n\u0103 \u00een Evul Mediu, sosite \u00een acela\u015fi val (ultimul) dup\u0103 B.P. Hasdeu, dinspre r\u0103s\u0103ritul asiatic? Suntem de acord, \u00eens\u0103, cu autorul, c\u0103 nu se poate pune prea mare temei pe \u201eni\u015fte noti\u0163e <antice> at\u00e2t de s\u0103race \u015fi \u00een aparen\u0163\u0103 chiar
\ncontrazic\u0103toare\u201c \u015fi c\u0103 aflarea adev\u0103rului at\u00e2rn\u0103 \u00eenc\u0103 de cercet\u0103rile arheologice. Totu\u015fi, critica at\u00e2t de profund\u0103 a izvoarelor istorice prin comparare cu cele contemporane lor \u015fi cu altele mai recente \u015fi \u00een perspectiva numelor p\u0103strate \u00een toponime \u015fi onomastic\u0103 au impus o nou\u0103 \u015fi viguroas\u0103 metodologie \u00een istoria na\u0163ional\u0103.
\nDac\u0103 istoricul g\u0103se\u015fte cu greu un fir al Ariadnei printre documentele \u015fi m\u0103rturiile perioadei anteromane l\u0103s\u00e2nd \u00eenc\u0103 viitorului \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns definitiv, perioada roman\u0103 \u2013 abundent\u0103 \u00een vestigii \u015fi izvoare certe, despre cele dou\u0103 r\u0103zboaie ale cuceririi Daciei, despre colonizarea \u015fi romanizarea ei, la cap\u0103tul c\u0103reia a luat fiin\u0163\u0103 poporul rom\u00e2n \u2013, \u00eei d\u0103 posibilitatea autorului s\u0103 realizeze, poate, cea mai solid\u0103 sec\u0163iune a primului volum.
\nDe la desf\u0103\u015furarea propriu-zis\u0103 a luptelor daco-romane la \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea tehnicilor militare, a cet\u0103\u0163ilor \u015fi a conduc\u0103torilor (Traian \u015fi Decebal), la prezentarea \u00een detaliu a administra\u0163iei romane \u00een Dacia, a institu\u0163iilor centrale \u015fi locale, a economiei \u015fi construc\u0163iilor, a popula\u0163iilor de diverse origini aduse spre a fi topite \u00een aluatul noului popor, la metodele de romanizare, prin armat\u0103, prin \u015fcoli, prin comer\u0163, prin presiunea ora\u015felor populate cu coloni\u015fti veni\u0163i direct din Italia \u015fi Roma, prin \u00eenlesnirile f\u0103cute municipiilor \u015fi veteranilor etc., avem cuprinse \u00een pagini nu numai o istorie propriu-zis\u0103, ci \u015fi o istorie a civiliza\u0163iei \u015fi a diverselor aspecte ale ei, cum autorul nu va mai realiza alta, \u00een tot restul panoramei sale.
\nSubliniind deopotriv\u0103 cu bog\u0103\u0163ia con\u0163inutului \u015fi frumuse\u0163ea formei, turnat\u0103 sub impulsul arderilor suflete\u015fti ale istoricului, nu putem trece cu vederea o opinie care l-a dus la creionarea unei concluzii \u00een contradic\u0163ie cu realitatea.
\nA.D. Xenopol credea c\u0103 trecerea Dun\u0103rii a constituit, din punct de vedere militar, o gre\u015feal\u0103 a lui Traian, \u00eentruc\u00e2t prin aceasta se renun\u0163a la grani\u0163a sigur\u0103 a fluviului, u\u015for de ap\u0103rat \u00eempotriva barbarilor, \u00een favoarea unui vast spa\u0163iu greu de ap\u0103rat. Ceea ce a \u015fi dus la nenum\u0103rate r\u0103zboaie sf\u00e2r\u015fite cu retragerea aurelian\u0103 a legiunilor \u015fi a administra\u0163iei din Dacia la anul 271.
\n\u00cen virtutea acestei convingeri, el avea s\u0103 afirme: \u201eDep\u0103\u015firea Imperiului Roman peste linia sa fireasc\u0103 de ap\u0103rare era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o gre\u015feal\u0103 politic\u0103, \u015fi Traian comise aceast\u0103 gre\u015feal\u0103\u2026 Z\u0103mislit dintr-o gre\u015feal\u0103 politic\u0103, poporul rom\u00e2n trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u015fi ast\u0103zi cu cele mai mari jertfe, existen\u0163a lui, aruncat aici, \u00een p\u0103r\u0163ile r\u0103s\u0103ritului, departe de trunchiul cel mare al rasei latine \u015fi \u00eenconjurat de elementele str\u0103ine\u201c.
\nIstoricul gre\u015fe\u015fte de mai multe ori. O dat\u0103, pentru c\u0103 miza r\u0103zboaielor nu o constituia consolidarea ap\u0103r\u0103rii romane pe Dun\u0103re, ci ie\u015firea din criza economic\u0103 a momentului prin r\u0103pirea \u015fi apoi prin exploatarea sistematic\u0103 a aurului Daciei \u015fi a celorlalte bog\u0103\u0163ii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 Traian nu a fondat \u00een Dacia un stat (o provincie) insular(\u0103) fa\u0163\u0103 de imperiu, separat de trunchiul latin apusean, ci o prelungire a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei, care era un totum de la marginile oceanului p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103. Insularitatea s-a produs de-abia dup\u0103 c\u0103derea Imperiului Roman de Apus \u015fi prin topirea treptat\u0103 a romanit\u0103\u0163ii Imperiului Bizantin.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, tot \u00een aceast\u0103 sec\u0163iune, A.D. Xenopol, care respingea tipul de previziuni fanteziste despre cum ar fi putut ar\u0103ta istoria dac\u0103 nu s-ar fi petrecut a\u015fa, afirm\u0103 la un moment dat riscant: \u201eAstfel era acest popor geto-dacii. Plini de energia barbar\u0103 a rasei lor, o\u0163eli\u0163i prin credin\u0163a \u00een nemurire, uni\u0163i \u00eentr-un corp mare \u015fi compact, \u00eentr-o pozi\u0163iune din cele mai tari, at\u00e2t pentru atac, c\u00e2t \u015fi pentru ap\u0103rare, cu mintea lor ager\u0103, predispus\u0103 pentru primirea civiliza\u0163iei, pe care \u00een\u015fi\u015fi du\u015fmanii lor fire\u015fti se \u00eens\u0103rcinau s\u0103 le-o comunice, ei devenise pentru st\u0103p\u00e2nii lumii o primejdie din cele mai mari, \u015fi dac\u0103 nu ar fi luat un Traian \u00een m\u00e2n\u0103 conducerea destinelor poporului roman, apoi este de crezut c\u0103 \u00een loc de a vedea pe romani merg\u00e2nd asupra Sarmizegetusei, am fi aflat pe daci apuc\u00e2nd drumul c\u0103tre cetatea etern\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De\u015fi \u00een totalitatea ei lucrarea lui A.D. Xenopol Istoria rom\u00e2nilor din Dacia Traiana este prima istorie care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een cvasiintegralitatea ei via\u0163a poporului rom\u00e2n, contribu\u0163iile autorului sunt mai evidente, totu\u015fi, \u00een dou\u0103 sec\u0163iuni: \u00een \u00eenceputuri (epoca veche) \u015fi \u00een partea final\u0103 (epoca rom\u00e2nismului), unde chiar reprezint\u0103 prima incursiune \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een profunzimile evenimentelor publice ale revolu\u0163iei… Cite\u0219te mai mult »Xenopol \u015fi \u201eformarea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10622,10623],"class_list":["post-18363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-a-d-xenopol","tag-istoria-romanilor-din-dacia-traiana"],"views":1378,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18363"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18363\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}