Maria Cog\u0103lniceanu<\/p>\n
Scriitor polivalent, \u201eprofesorul de poezie\u201c Mircea Petean ne ofer\u0103 alte desf\u0103t\u0103ri estetice public\u00e2nd un nou volum de versuri.<\/strong><\/em> Maria Cog\u0103lniceanu Scriitor polivalent, \u201eprofesorul de poezie\u201c Mircea Petean ne ofer\u0103 alte desf\u0103t\u0103ri estetice public\u00e2nd un nou volum de versuri. Familia (ascenden\u0163ii \u015fi descenden\u0163ii), universul casnic \u015fi natura sunt st\u00e2lpii de sus\u0163inere ai edificiului poetic din volumul Catedrala din auz (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012). \u00cemp\u0103rt\u0103\u015find sentimentul credin\u0163ei cu sfin\u0163enia iubirii niciodat\u0103 \u00eentinate, Mircea Petean roste\u015fte… Cite\u0219te mai mult »Despre voluptatea rostirii \u015fi scrierii poetice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[130,10721],"class_list":["post-18357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-mircea-petean","tag-volumul-catedrala-din-auz"],"views":1164,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18357"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18357\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nFamilia (ascenden\u0163ii \u015fi descenden\u0163ii), universul casnic \u015fi natura sunt st\u00e2lpii de sus\u0163inere ai edificiului poetic din volumul Catedrala din auz (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012). \u00cemp\u0103rt\u0103\u015find sentimentul credin\u0163ei cu sfin\u0163enia iubirii niciodat\u0103 \u00eentinate, Mircea Petean roste\u015fte cele mai simple poeme locuite de energii creatoare transmisibile. Poemele sale sunt imnuri \u00eenchinate vie\u0163ii. Pe c\u00e2nd \u201ecuv\u00e2ntul era unduire de sunete \u015fi t\u0103ceri\u201c, \u00een dimine\u0163ile lumii, pe axa ce leag\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de cer, ca-n scara lui Iacob coboar\u0103 \u015fi urc\u0103 sacrul \u00eenso\u0163it de teluric.
\nUn sentiment al necuprinderii frumuse\u0163ii aminte\u015fte de profe\u0163ii inspira\u0163i \u015fi de marii poe\u0163i care-\u015fi exersau geniul divin \u00een epopei nemuritoare.
\nSuprasaturat de cacofonia universal\u0103 \u015fi de abisurile \u00een care au c\u0103zut aezii contemporani (dar \u015fi omul rom\u00e2nesc), cu ad\u00e2nc disperata iubire de neam \u015fi dezgustul de ruina fiin\u0163ei, Mircea Petean intoneaz\u0103 homeric un c\u00e2nt de slav\u0103 omului, av\u00e2nd \u00eenaintea ochilor truda ligurului harnic: \u201ec\u00e2nt\u0103 zei\u0163\u0103 efortul civilizator al ligurului \/ care sap\u0103 \u00een piatr\u0103 seac\u0103 \/ \u00een vreme ce la noi p\u0103m\u00e2ntul m\u0103nos a ajuns p\u00e2rloag\u0103 \/ c\u00e2nt\u0103 zei\u0163\u0103 minunea apari\u0163iei teraselor \u015fi straturilor pline \/ de verde\u0163uri p\u0103tl\u0103gele vinete \u015fi ro\u015fii vi\u0163\u0103 de vie \/ rozmarin fave \u015fi bostani \/ \u00een vreme ce la noi \u00een cernoziom cresc doar buruieni \u015fi scaie\u0163i\u201c (p. 10)
\nPrimele c\u00e2nturi ale acestui amplu poem postmodern sunt \u015fi o definire de \u201epoeta faber\u201c care are \u00een s\u00e2nge onoarea dacilor liberi, v\u00e2njo\u015fi \u015fi netem\u0103tori de moarte. Voin\u0163a de recuperare a elanului creator str\u0103bate poem dup\u0103 poem; fiorul nelini\u015ftii \u00eei este dat de pierderea \u201evolupt\u0103\u0163ii scrisului\u201c, \u00eendeletnicire veche. Sub privirea cititorului se compune o saga de familie postmodern\u0103 \u00een care se distinge cu pregnan\u0163\u0103 egal\u0103 \u015fi tema autorului. El compune un amestec straniu de note particulare \u015fi culori din refuzul banalit\u0103\u0163ii, din ironie, autoironie \u015fi indignare. Uneori muza \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte, l\u0103s\u00e2ndu-i numai reflec\u0163ii amare pe motivul stagn\u0103rii \u015fi al nelucr\u0103rii: \u201edar pe tine te ostene\u015fte numai g\u00e2ndul scrierii \/ tu te-ai l\u0103sat sedus de voluptatea rostirii \/ tu ai trecut de mult pe literatur\u0103 oral\u0103 (p. 13).
\nObsesia scrisului (\u201ecartea din vis\u201c) intersecteaz\u0103 realul; co\u015fmarul al\u0103tur\u0103 zile de smoal\u0103 \u015fi s\u00e2nge cu reveniri ale \u201ecaracati\u0163ei totalitare\u201c. Semnul trecutului secol este prezen\u0163a \u201ehermeneutului mitolog\u201c preocupat de \u201eParcursul poeziei rom\u00e2ne de la originile sale obscure\/ la obscuritatea lui Mircea Petean\u201c (p. 15).
\nExponent de v\u00e2rf al poeziei optzeciste \u015fi al revistei \u201eEchinox\u201c, poetul creeaz\u0103 \u00een spa\u0163iul liricii sale un loc aparte, cu paradoxuri, jocuri inteligente, contraste \u015fi epifanii. Acestea roiesc \u00een jurul lui Nicanor, \u201enomina odiosa\u201c. Poemele au limpezimea izvoarelor de munte; gloseaz\u0103 \u015fi definesc infamiile actuale: \u201eminte cu aerul c\u0103 spune adev\u0103rul \/ \u015fi spune adev\u0103rul ca \u015fi cum ar min\u0163i \/\/ e un generos sg\u00e2rcit \/ \u015fi un sg\u00e2rcit generos \/\/ umilin\u0163a sa e roas\u0103 de orgoliu \/ \u015fi orgoliul s\u0103u e plin de umilin\u0163\u0103 \/\/ iube\u015fte cu du\u015fm\u0103nie \/ \u015fi ur\u0103\u015fte cu tandre\u0163e \/ de altfel ura e o form\u0103 disperat\u0103 de iubire \/ \u015fi iubirea o form\u0103 acceptat\u0103 de ur\u0103-zice \/\/ scrie f\u0103c\u00e2nd apologia rostirii \/ \u015fi vorbe\u015fte de parc-ar citi \/\/ascult\u0103 ca un duhovnic \u015fi vorbe\u015fte ca un parlagiu \/ duhovnic \u015fi povesta\u015f ne\u00eentrecut deopotriv\u0103. \/\/ Ce mai \u2013 e defini\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a ambiguit\u0103\u0163ii\u201c(p. 18).
\n\u00cenve\u015fm\u00e2ntat \u00een \u201efaldurile t\u0103cerii\u201c \u015fi \u00een ipostaza aedului dac, Mircea Petean reface, dar \u00een sens invers, traseul exilatului de la Tomis, tr\u0103ind \u00een austeritate \u015fi izolare ca un alt p\u0103stor din Carpa\u0163i, Apenini \u015fi Pirinei.
\nIndignarea autoexilatului din Liguria taie ca briciul, iar versul arde putreziciunea materiei nedemne. Numai lumina rugului p\u0103m\u00e2ntesc este purificatoare \u015fi salvatoare; ea cap\u0103t\u0103 for\u0163a \u015fi misterul apusului de soare mediteranean. Numai poetul adev\u0103rat poate st\u00e2rni armonii comparabile cu cele marine la atingerea luminii increate. Poetul \u00eendr\u0103gostit de vastitatea \u015fi c\u00e2ntecul apelor ne sugereaz\u0103 o fastuoas\u0103 imagine polifonic\u0103: \u201elumina love\u015fte clapele m\u0103rii \/ \u015fi lumea se umple de acordurile \/ Preludiilor \u015fi Baladelor \/ care acompaniaz\u0103 reveria (p.27).
\nDiferen\u0163a dintre arta poeziei \u015fi grafomania inept\u0103 este ca opozi\u0163ia subtil\u0103 dintre \u201ela parole\u201c \u015fi \u201ele mot\u201c.
\nCeea ce era prefigurat doar \u00een Nea\u0163a ca sunet m\u00e2nios scos din harp\u0103, iese \u00een prim-plan \u00een Sear\u0103 bun\u0103. Acestea sunt cele dou\u0103 sec\u0163iuni ale volumului. Realul concureaz\u0103\u00a0 imaginarul dep\u0103\u015findu-l prin hido\u015fenie. Tablourile sugereaz\u0103 lumea co\u015fmarurilor spaniolului Francesco Goya; morg\u0103, camere de tortur\u0103, execu\u0163ii publice, spitale sunt vocabulele esen\u0163iale, fix\u00e2nd \u00eens\u0103 realit\u0103\u0163i tr\u0103ite la noi, cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103. Pentru a ilustra diabolica fa\u0163\u0103 a Trimisului \u015fi metamorfozele celui ales pentru a reprezenta mul\u0163imile pe care le va tr\u0103da cur\u00e2nd, poetul scrie despre \u201eho\u0163ii de vise\u201c care-\u015fi pun m\u0103\u015fti noi pe chipuri vechi. Caricatura \u015fi pamfletul vizeaz\u0103 o lume dement\u0103, criminal\u0103, antropofag\u0103: \u201eHo\u0163ii de vise exist\u0103 \/ ei se afl\u0103 printre noi \/ au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare onorabil\u0103 \/ sunt reci aulici titra\u0163i \/ \u015fi de\u0163in pozi\u0163ii de putere \/ dar mai ales obi\u015fnuiesc s\u0103 se piteasc\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul Legii \/ at\u00e2t doar c\u0103 noi nu ne l\u0103s\u0103m pr\u0103da\u0163i cu una cu dou\u0103\u201c (p. 39).
\nVizionar \u015fi logic Mircea Petean \u015ftie c\u0103 totul va fi neant. \u00cen stilul biblic scrie c\u0103 se va \u00eemplini sorocul dispari\u0163iei lor (\u201eadev\u0103r gr\u0103iesc vou\u0103\u2026\u201c).
\nCiclul Poemele Anei\u00a0 are menirea s\u0103 ne vindece de ur\u00e2t, de exoduri colective \u015fi de umilin\u0163e. \u00cen ele sunt na\u015fterea \u015fi rena\u015fterea demnit\u0103\u0163ii. Citim aici ode concentrate \u00eenchinate femeii iubite, jum\u0103tatea ideal\u0103 din mitul lui Platon, bucuria f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit a b\u0103rbatului. Un alt elogiu g\u0103sim \u015fi \u00een Lovituri de nisip \u015fi alte poeme\/Coups de sable et autres poemes. Traduction du roumain par Leti\u0163ia Ilea, Tudor Ionescu et Mircea & Yvonne Goga (Editura Limes, 2013): \u201esunt femei \u015fi femei\/ probabil c\u0103 sunt femei \/ mai frumoase ca tine\u00a0 \/\/ poate c\u0103 sunt femei \u015fi\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 mai distinse ca tine \/\/ vor fi fiind unele chiar \/ mai inteligente \/ multe mult mai elegante\u00a0 \/ mai \u015fic mai sexy mai \u201ecomlexe\u201c \/ tu \/ pentru mine \/ \u00eens\u0103 \/ Ana \/ e\u015fti des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. (vol. Citat, p. 42)
\nPoezia \u00eenseamn\u0103 revela\u0163ie. Mai v\u0103dit\u0103 prezen\u0163a spiritului este \u00een ceasul realei na\u015fteri a unui copil; el este \u00eengerul trimis ca s\u0103 \u00eenl\u0103ture moartea; \u201elumineaz\u0103 casa \u015fi nelini\u015fte\u015fte inimile\u201c. Ca factur\u0103, textul poetic se apropie de intona\u0163iile vechilor acatiste \u00een care versetul \u201ebucur\u0103-te, suflete, bucur\u0103-te\u201c este ferecat \u015fi reluat la \u00eenceputul, \u00een mijlocul \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul poemului.
\nDac\u0103 tac clopotele \u00een turla bisericii, se aude vocea poetului ca \u00een acest text pe care \u00eel cit\u0103m integral pentru valoarea lui filosofic\u0103 \u015fi testamentar\u0103: \u201eLa R\u0103s\u0103rit tremurul \/ la\u00a0 Apus cutremurul \/ la \u00eenceput verbul divin \/ la sf\u00e2r\u015fit vaer \u015fi suspin \/ negre amare \u015fi nenum\u0103rate postiri \/ dulci str\u0103vechi \u015fi enigmatice rostiri \/\/ c\u0103derile mele-n abis au devenit \u2013 zice estetul \u2013 \/ fastuoase c\u0103l\u0103torii \u00een cer \u00eencetul cu \u00eencetul \/ iar c\u00e2nd femeia zilelor \u015fi nop\u0163ilor \/ mele m-a p\u0103r\u0103sit caut preajma drep\u0163ilor \/\/ muta\u0163i de mult \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 \u015fi uitare \/ vai nimeni \u015ftire-n lume de mine nu are \/ rostirea numai rostirea e panaceu \u015fi alean \/ precum apusul de soare mediteranean \/\/ iar atunci c\u00e2nd nu am cu cine m\u0103 convorbi \/ m\u0103 adresez l\u0103m\u00e2iului de vizavi \/\/ la \u00eenceput de drum viva la vida \/ la sf\u00e2r\u015fit de drum sortida sordida\u201c (p. 22).
\nPelerin, cor\u0103bier, st\u0103p\u00e2n un timp peste \u0163inutul m\u0103slinilor \u015fi al vi\u0163ei de vie, contempl\u00e2nd misterele lumii \u015fi ale cerului, poetul particip\u0103 spornic la crea\u0163ia universal\u0103 cu acea parte indicibil\u0103 ce \u0163ine de har \u015fi de p\u0103m\u00e2ntul na\u015fterii sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"