{"id":18351,"date":"2014-03-27T10:30:53","date_gmt":"2014-03-27T08:30:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18351"},"modified":"2014-03-27T10:30:53","modified_gmt":"2014-03-27T08:30:53","slug":"criticul-mihail-sebastian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/criticul-mihail-sebastian\/","title":{"rendered":"Criticul Mihail Sebastian"},"content":{"rendered":"

Dana P\u00eervan-Jenaru, Sebastian \u015fi lumea lui, Editura Art, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\n\u201eIar despre Mihail Sebastian?\u201d, se \u00eentreab\u0103 Mihai Zamfir \u00een \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d al recentei monografii Sebastian \u015fi lumea lui, semnate de t\u00e2n\u0103ra cercet\u0103toare Dana P\u00eervan-Jenaru. O \u00eentrebare c\u00e2t se poate de legitim\u0103, \u00een contextul \u00een care numai \u00een ultimii ani au ap\u0103rut c\u00e2teva c\u0103r\u0163i de mare rezonan\u0163\u0103 dedicate scriitorului interbelic. Diavolul \u015fi ucenicul s\u0103u (2009) de Marta Petreu sau Evreul improbabil al lui Mihai Iov\u0103nel (2012) au \u0163inut capul de afi\u015f al volumelor recente de critic\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 tipologiz\u0103m ni\u0163el, interesante sunt dou\u0103 lucruri: pe de o parte, niciuna dintre aceste c\u0103r\u0163i nu se apleac\u0103 asupra literaturii lui Sebastian, de\u015fi hermeneutica pe proza sau dramaturgia scriitorului e departe de a fi abundent\u0103. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aspectele de critic\u0103 sau de ideologie au trecut, \u00een cazul recept\u0103rii lui, \u00eenaintea produc\u0163iilor propriu-zis artistice. Oric\u00e2t am vrea s\u0103 evit\u0103m afirma\u0163ia abrupt\u0103 a lui Mihai Iov\u0103nel din primele r\u00e2nduri ale c\u0103r\u0163ii sale, \u201erealitatea\u201d de pe terenul recept\u0103rii o confirm\u0103: Sebastian e un prozator \u015fi un dramaturg de raftul doi, de\u015fi i se pot identifica, la o adic\u0103, \u015fi circumstan\u0163e atenuante. Scriitorul a avut ghinionul de a scrie literatur\u0103 \u2013 \u015fi, de multe ori, de a concura \u00een aceea\u015fi formul\u0103! \u2013 \u00een epoca lui Camil Petrescu, a lui Max Blecher sau Anton Holban.
\nReceptarea ideologic\u0103<\/strong>
\nPe de alt\u0103 parte, e interesant de observat diversitatea direc\u0163iilor (\u015fi, poate, chiar a atitudinilor) de revalorizare a operei lui Mihail Sebastian \u2013 prob\u0103, cred, \u00eendeajuns de conving\u0103toare c\u0103 importan\u0163a scriitorului trebuie judecat\u0103 nu pornind de la reu\u015fite individuale, ci lu\u00e2ndu-i \u00een calcul \u00eentreaga activitate. Cartea Martei Petreu decupeaz\u0103 din ea, pe un ton justi\u0163iar ridicat, doar rela\u0163ia sinuoas\u0103 a lui Sebastian cu magistrul Nae Ionescu, insist\u00e2nd asupra influen\u0163ei g\u00e2ndirii primului asupra celui de-al doilea. \u00cen schimb, monografia lui Mihai Iov\u0103nel, declarat\u0103 de pe coperta volumului drept \u201emonografie ideologic\u0103\u201d, \u00eel folose\u015fte pe Sebastian \u2013 \u00eentr-un ton de data aceasta glacial-documentat \u2013 drept turnesol al uneia dintre cele mai complexe epoci ale istoriei Rom\u00e2niei. Lentila Sebastian \u00eei serve\u015fte t\u00e2n\u0103rului critic pentru a reface \u015fi a evalua condi\u0163iile ascensiunii antisemitismului \u00een deceniile patru-cinci ale secolului trecut.
\nMai modest ca miz\u0103 speculativ\u0103, dar \u015fi ca investi\u0163ie auctorial\u0103 (Danei P\u00eervan-Jenaru nu-i plac afirma\u0163iile \u201etari\u201d, nici ipotezele riscante), Mihail Sebastian \u015fi lumea lui prefer\u0103 restr\u00e2ngerea domeniului de interes la opera propriu-zis\u0103 a scriitorului \u2013 ba mai mult, re\u0163ine din ea numai activitatea de critic literar. Un demers c\u00e2t se poate de binevenit, de vreme ce, \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului, diversele segmente ale operei lui Sebastian au p\u0103rut, \u00een context diferite, s\u0103 se inoportuneze reciproc. \u00cen interbelic, statura romancierului\/ a dramaturgului a pus \u00een umbr\u0103 \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 figura criticului, iar dup\u0103 publicarea Jurnalului, memorialistul a trecut \u00een prim-plan. De aceea, cartea Danei P\u00eervan-Jenaru \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze stratul cel mai necunoscut al operei lui Sebastian \u015fi totodat\u0103 dimensiunea ei cea mai intim\u0103, dac\u0103 ar fi s\u0103 lu\u0103m \u00een serios observa\u0163ia lui Cioculescu c\u0103 voca\u0163ia prim\u0103 a autorului Accidentului e cea de critic. Fraza scandaloas\u0103 a lui G. C\u0103linescu din Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent (\u201eEstetica sa nu e dec\u00e2t aceea tipic\u0103 la criticii evrei \u015fi anume: iubirea. Criticul este sau prea generic amical sau incredul \u015fi ceremonios\u201d) nu trebuie luat\u0103 mai mult dec\u00e2t e, \u00een fond: o reglare de conturi drapat\u0103 \u00een aluzii antisemite. F\u0103r\u0103 a polemiza niciodat\u0103 deschis, Dana P\u00eervan-Jenaru se angajeaz\u0103 \u00eentr-un demers justi\u0163iar absolut necesar, \u00een \u00eencercarea de recuperare a criticului Mihail Sebastian. Un critic deloc lipsit de relevan\u0163\u0103, din moment ce s-a aflat, prin foiletonistic\u0103 \u015fi printr-un studiu despre coresponden\u0163a lui Proust, \u00een aten\u0163ia publicului un deceniu \u015fi jum\u0103tate. Orice cercet\u0103tor atent al interbelicului va trebui s\u0103 recunoasc\u0103 deschis c\u0103, al\u0103turi de cele ale lui Lovinescu, C\u0103linescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, \u015eerban Cioculescu sau Vladimir Streinu, scrierile critice ale lui Mihail Sebastian au contribuit la edificarea prestigiosului canon al literaturii moderne.
\nRestituirea \u201evocii\u201d critice<\/strong>
\nStructura clasic\u0103 a monografiei Danei P\u00eervan Jenaru, sus\u0163inut\u0103 de o retoric\u0103 sobr\u0103 \u015fi discret\u0103, dar \u00eend\u0103r\u0103tul c\u0103reia se poate ghici o simpatie statornic\u0103 fa\u0163\u0103 de subiect, reu\u015fe\u015fte s\u0103 acopere convenabil interoga\u0163ia cu privire la amplitudinea criticului Sebastian. E drept c\u0103 o mai bun\u0103 contextualizare a discursului critic interbelic (monografia lui Andrei Terian despre C\u0103linescu con\u0163ine multe pasaje de sintez\u0103 cu privire la formulele critice ale perioadei) i-ar fi fost util\u0103 autoarei \u00een degajarea originalit\u0103\u0163ii sau m\u0103car a specificit\u0103\u0163ii discursului practicat de Sebastian, mai ales c\u0103 acesta s-a delimitat constant \u2013 uneori violent! \u2013 de practicile colegilor de breasl\u0103. Pe de alt\u0103 parte, chiar f\u0103r\u0103 un aport interpretativ \u00een for\u0163\u0103 al cercet\u0103toarei, figura criticului iese la suprafa\u0163\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m \u00een carte. Meritul prim al Danei P\u00eervan-Jenaru e acela de a pune cap la cap ipostazele activit\u0103\u0163ii critice a lui Sebastian (nu pu\u0163ine \u015fi deloc u\u015for de gestionat) \u015fi de a-i ceda, generos, microfonul ori de c\u00e2te ori metadiscursul amenin\u0163\u0103 s\u0103 alunece \u00een generalit\u0103\u0163i. Din acest punct de vedere, Sebastian \u015fi lumea lui este o actualizare monografic\u0103 \u00een cel mai strict sens al cuv\u00e2ntului: prea pu\u0163in preocupat\u0103 de context (afirma\u0163ia lui Mihai Zamfir c\u0103 volumul \u201epleac\u0103 de la Sebastian pentru a suprinde profilul unei epoci\u201d e amendabil\u0103) \u015fi de complica\u0163iile lui ideologice, Dana P\u00eervan-Jenaru construie\u015fte toate premisele restituirii \u201evocii critice\u201d a lui Sebastian, a\u015fa cum a fost ea.
\nLa mijloc e, probabil, \u015fi o calibrare a discursului cercet\u0103toarei conform practicilor critice ale subiectului. C\u0103ci grija lui Sebastian, de-a lungul \u00eentregii cariere de comentator de c\u0103r\u0163i, a reprezentat-o respectul aproape mistic pentru \u201eviu\u201d, pentru pentru nefalsificarea \u201etr\u0103irii\u201d din spatele literaturii. \u201eLiteratura, oric\u00e2t de bun\u0103 ar fi, simuleaz\u0103\u201d sau \u201e\u00eenvinuiesc literatura de a face via\u0163a monoton\u0103\u201d sunt doar c\u00e2teva citate ce depun m\u0103rturie asupra profesiunii de credin\u0163\u0103 \u201eautenticiste\u201d ale unui spirit inovator \u015fi curajos, gata s\u0103 se ia la tr\u00e2nt\u0103 cu toate ideile primite de-a gata ale epocii. O inteligen\u0163\u0103 \u00eendreptat\u0103 spre concret, care apropie demersul critic al lui Sebastian de ideologia \u201etr\u0103irist\u0103\u201d a epocii, a\u015fa cum bine observ\u0103 Dana P\u00eervan-Jenaru, e cenzurat\u0103 de o luciditate susceptibil\u0103 la adresa absolutiz\u0103rilor de orice fel. E ceea ce-l p\u0103streaz\u0103, \u00een fond, pe Sebastian la distan\u0163\u0103 de \u00eenrol\u0103ri definitive, dar \u015fi ceea ce-l face greu \u00eencadrabil \u00eentr-o formula critic\u0103. Totu\u015fi, n-a\u015f zice c\u0103 autoarea nu se descurc\u0103, de vreme ce apropie stilul critic al lui Sebastian de g\u00e2ndirea a\u015fa-numitei \u201e\u015ecoli de la Geneva\u201d. Aproprierea cvasi-senzorial\u0103 a textului \u00een maniera lui Jean-Pierre Richard e dublat\u0103 de interesul pentru \u201eeul profund al autorului\u201d \u00e0 la mani\u00e8re de Georges Poulet. Toate simptomele discursului critic al lui Sebastian (amestec specific de eseu, confesiune \u015fi reflec\u0163ie teoretic\u0103) converg \u00eenspre o critic\u0103 \u201ede identificare\u201d, empatic\u0103, sau, cum o nume\u015fte mai prudent prudent autoarea, \u201ede participare\u201d: \u201ePractic\u00e2nd o critic\u0103 de participare, Sebastian \u00eencearc\u0103 mereu s\u0103 treac\u0103 dincolo de text, pentru a c\u0103uta adev\u0103rul despre autor, identific\u00e2ndu-se subtil cu acesta, prin transla\u0163ii din planul propriei personalit\u0103\u0163i \u00eenspre cea a autorului analizat\u201d.
\nAten\u0163ia \u00eencordat\u0103 la individualit\u0103\u0163i a f\u0103cut din Mihail Sebastian criticul cu cea mai ampl\u0103 gam\u0103 de receptivitate din \u00eentreaga critic\u0103 interbelic\u0103. De\u015fi n-a avut for\u0163a modelatoare a lui Lovinescu sau C\u0103linescu, sunt absente la el spiritul exclusivist al primului \u00een raport cu operele tradi\u0163ionale \u015fi gustul capricios al celui de-al doilea fa\u0163\u0103 de scrierile moderne \u2013 f\u0103r\u0103 a aluneca, \u00een acela\u015fi timp, \u00een atitudinea concesiv\u0103 a unui Perpessicius. Sebastian e un critic al timpului s\u0103u, teoretician, al\u0103turi de Camil Petrescu, al proustianismului, sus\u0163in\u0103tor al literaturii feminine, fin comentator al Hortensiei Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Max Blecher, C. F\u00e2nt\u00e2neru sau Anton Holban, capabil s\u0103 se aplece \u00een acela\u015fi timp \u015fi asupra lui Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Rebreanu, Pavel Dan \u015fi al\u0163ii. De unde mai pui c\u0103 abilit\u0103\u0163ile lui dep\u0103\u015feau mult sfera literaturii rom\u00e2ne \u015fi c\u0103 modelele de formare, inventariate cu acribie de autoare, cuprind nume precum Montaigne, Stendhal, Ibsen, Flaubert, Oscar Wilde, Proust, Joyce \u015f.a.m.d. Sau c\u0103 avea \u00een plan monografii despre Balzac, Shakespeare, Eliade sau sinteze despre romanul rom\u00e2nesc.
\nSimpla panoramare a teritoriului accesat \u00eentr-un fel sau altul de critica lui Sebastian d\u0103 seama de meritul c\u0103r\u0163ii Danei P\u00eervan-Jenaru: acela de a pune sub reflector o personalitate critic\u0103 complex\u0103, care, dac\u0103 n-a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 definitiv pe niciun culoar al criticii interbelice (e \u00eentrecut \u00een \u201evizionarism\u201d de E. Lovinescu, \u00een inteligen\u0163\u0103 critic\u0103 de G. C\u0103linescu, \u00een capacitate de teoretizare de Camil Petrescu, \u00een erudi\u0163ie de Tudor Vianu, \u00een spirit polemic de \u015eerban Cioculescu \u015f.a.m.d.), r\u0103m\u00e2ne impresionant\u0103 prin intensitatea asum\u0103rii tuturor acestor calit\u0103\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dana P\u00eervan-Jenaru, Sebastian \u015fi lumea lui, Editura Art, Bucure\u015fti, 2013   \u201eIar despre Mihail Sebastian?\u201d, se \u00eentreab\u0103 Mihai Zamfir \u00een \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d al recentei monografii Sebastian \u015fi lumea lui, semnate de t\u00e2n\u0103ra cercet\u0103toare Dana P\u00eervan-Jenaru. O \u00eentrebare c\u00e2t se poate de legitim\u0103, \u00een contextul \u00een care numai \u00een ultimii ani au ap\u0103rut c\u00e2teva c\u0103r\u0163i de… Cite\u0219te mai mult »Criticul Mihail Sebastian<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10713,10717,10715,3494,10716,10714],"class_list":["post-18351","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dana-pirvan-jenaru","tag-despre-mihail-sebastian","tag-editura-art","tag-mihai-iovanel","tag-receptarea-ideologica","tag-sebastian-si-lumea-lui"],"views":1779,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18351\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}