Construc\u0163ia unde se \u0163ine T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Carte \u00een Leipzig este imens\u0103: al doilea t\u00e2rg german ca m\u0103rime a avut anul acesta 175000 de vizitatori \u00een patru zile de expozi\u0163ie. Cu tot cu evenimentele organizate \u00een alte spa\u0163ii, num\u0103rul total al vizitatorilor a ajuns la 237000. \u015ei, de fapt, eterogen \u015fi imens, t\u00e2rgul atrage prin diversitate: tematic\u0103 Manga, cele mai noi c\u0103r\u0163i ale literaturii germane \u015fi interna\u0163ionale, evenimente amplasate \u00een spa\u0163ii nonconformiste (din care cel mai interesant a fost pentru mine Balkan-Night). Asta peste un interes real public pentru ceea ce \u00eenseamn\u0103 literatur\u0103 (adic\u0103 public de carte \u2013 \u00eentr-un sens real al conceptului). Ministerul Culturii i-a invitat anul acesta \u00een Germania pe Ioan Gro\u015fan, Daniel B\u0103nulescu \u015fi subsemnatul.
\n\u00cen hala mare, imens\u0103, cupol\u0103 de sticl\u0103, \u00een zilele de t\u00e2rg a fost foarte aglomerat. Unul din cele mai interesante evenimente \u2013 cel pu\u0163in pentru literatura german\u0103 \u2013 cred c\u0103 a fost lansarea romanului Die L\u00fcge (\u201eMinciuna\u201c), scris de Uwe Kolbe. Ernest Wichner mi-a prezentat, pe scurt, subiectul: \u00een RDG, un t\u00e2n\u0103r este turnat la securitate de propriul s\u0103u tat\u0103. Cazul, inspirat chiar din biografia autorului, pare s\u0103 fi dat \u00een literatura german\u0103 a anului 2014 unul din cele mai importante romane. \u00cel cuno\u015fteam pe autor din poemele sale, traduse \u00een englez\u0103 sau rom\u00e2n\u0103. Aici a\u015ftept o traducere \u00een cur\u00e2nd pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de carte. La fel de interesant (de\u015fi ap\u0103rut acum \u015fase ani) \u00eemi pare cazul lui Uwe Tellkamp, cu romanul s\u0103u Turnul. Romanul de mai bine de o mie de pagini a luat \u00een 2008 cel mai important premiu german \u015fi, tradus la noi \u00een 2013, a cam luat fa\u0163a literaturii rom\u00e2ne care \u00eencearc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre istoria contemporan\u0103. Totu\u015fi, p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile, discu\u0163ia despre acest roman se duce \u00een dou\u0103 direc\u0163ii: una care spune c\u0103 e un mare roman (\u015fi, ce e drept, critica literar\u0103 german\u0103 a scris despre el \u2013 deloc precaut \u2013 c\u0103 ar fi o apari\u0163ie de talia unui Muntele vr\u0103jit), alta care propune o decen\u0163\u0103 a previziunii; adic\u0103 faptul c\u0103 Tellkamp \u015fi-a arogat misiunea de a vorbi despre timpurile sale (adic\u0103 de a scrie, cu dorin\u0163a exhaustiv\u0103, romanul timpurilor sale) este din start suspect\u0103. Important este \u00eens\u0103 faptul c\u0103, traduse \u00een rom\u00e2n\u0103, aceste c\u0103r\u0163i dau o dimensiune \u00een e\u015fantion a literaturii germane. Cred c\u0103, dup\u0103 traducerea romanului Singur \u00een Berlin (Fallada, tradus \u015fi Every man dies alone), Turnul lui Tellkamp \u015fi Minciuna lui Kolbe sunt buc\u0103\u0163i esen\u0163iale ale literaturii germane inspirate din istoria secolului XX (al Doilea R\u0103zboi Mondial, implozia RDG etc.). Ceva ce pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de carte aproape c\u0103 lipse\u015fte la nivel autohton \u00een ultimii ani.
\nUn alt eveniment despre care mi se pare esen\u0163ial s\u0103 se vorbeasc\u0103 \u00eentr-un articol despre Leipzig \u015fi T\u00e2rgul de Carte este Balkan-Night. Am fost seara la o lectur\u0103 \u00eentr-un vechi teatru german acompaniat\u0103 (sau, mai bine spus, conectat\u0103) cu muzic\u0103 live. Autorii din Balcani \u00ee\u015fi citeau textele (am asistat la lectura Danei Grigorcea, autoare elve\u0163ian\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Bucure\u015fti), iar \u00een spatele lor, uneori, ap\u0103reau imagini dintr-o Europ\u0103 estic\u0103 \u015fi s\u0103rac\u0103. Publicul german (s\u0103 fi fost 500-1.000 de oameni), extrem de interesat. Astfel, reprezentarea Rom\u00e2niei la t\u00e2rg este realizat\u0103 \u015fi prin c\u0103i auxiliare: dau aici exemplu (pe l\u00e2ng\u0103 Dana Grigorcea, a c\u0103rei literatur\u0103 \u00eemi este, din p\u0103cate, str\u0103in\u0103 \u2013 din cauz\u0103 c\u0103 nu \u015ftiu bine limba german\u0103) pe C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu. La lectura de la Universitatea din Leipzig (invita\u0163i de catedra de limbi romanice, de Sabine Krause \u015fi Heidi Flagner) l-am v\u0103zut discut\u00e2nd despre condi\u0163ia sa de autor: at\u00e2t de rare sunt \u00een Rom\u00e2nia persoanele care, cu o convingere categoric\u0103 asupra firescului de a fi scriitor, \u00ee\u0163i las\u0103 impresia c\u0103 literatura poate fi, mai mult dec\u00e2t o voca\u0163ie, o meserie. Interesante acolo discu\u0163iile despre condi\u0163ia unui t\u00e2n\u0103r autor \u00een Rom\u00e2nia (mai ales la nivel financiar \u015fi al statutului social). Re\u0163in o idee a lui Daniel B\u0103nulescu, faptul c\u0103 Germania \u2013 prin burse de crea\u0163ie \u2013 i-a oferit independen\u0163a financiar\u0103 pe care Rom\u00e2nia nu o poate garanta unui scriitor. Aici, publicul a fost mult mai interesat de situa\u0163ia scriitorului dec\u00e2t de literatur\u0103 \u00een sine.
\nLecturile de la t\u00e2rg au fost bine primite: Jan Cornelius \u015fi Ernest Wichner au citit din textele invita\u0163ilor \u00een varianta german\u0103 \u015fi au prezentat publicului c\u00e2teva date despre autori. Treaba foarte bun\u0103 pe care reu\u015fesc s\u0103 o fac\u0103 oamenii tineri din Minister e dublat\u0103 de aten\u0163ia la traducere \u015fi eforturile acestor doi domni. Totu\u015fi, \u00een goana permanent\u0103 a celor din jur, \u00een mijlocul unei intersec\u0163ii de hal\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 era doar una din multe altele lucruri de v\u0103zut. Cosmopolit, aglomerat, multicultural, t\u00e2rgul taie orice preten\u0163ie de celebritate. Te g\u00e2nde\u015fti, de fapt, c\u0103 o scurt\u0103 revenire la realitate nu ar strica nim\u0103nui: suntem, la fel ca toate celelalte \u0163\u0103ri invitate, \u00eentr-o zbatere permanent\u0103 pentru a \u00eentre\u0163ine imaginea unei culturi competitive \u015fi originale. Dar nu mai mult: prezen\u0163a la un asemenea t\u00e2rg ofer\u0103 autorilor posibilitatea de a vorbi cu str\u0103ini despre literatura lor, \u00eens\u0103 nu este o lovitur\u0103 de pia\u0163\u0103 sau de imagine. \u00cen realitate, esen\u0163ial\u0103 pentru vizibilitatea \u0163\u0103rii este chiar participarea constant\u0103.
\nM-a impresionat situa\u0163ia unor mici edituri germane, at\u00e2t de asem\u0103n\u0103toare cu cele din Rom\u00e2nia \u2013 lecturi cu public inexistent, \u00een trecerea oamenilor.
\nDeci, profesionist\u0103 \u015fi solid\u0103, participarea Rom\u00e2niei a fost organizat\u0103 ca o expozi\u0163ie de carte cu puncte de lectur\u0103. Situa\u0163ie identic\u0103 oricum pentru celelalte \u0163\u0103ri. La standul Fran\u0163ei am c\u0103utat s\u0103 cump\u0103r romanul Moment d\u2019un couple (Gallimard, 2014) \u015fi nu am reu\u015fit. Oamenii \u00eentrebau mereu c\u00e2t am stat acolo de unde pot cump\u0103ra c\u0103r\u0163ile \u015fi erau \u00eendruma\u0163i c\u0103tre site-urile editurilor. Diversitatea, astfel, n\u0103ucitoare: pentru str\u0103ini \u00eens\u0103 aceste t\u00e2rguri sunt importante pentru c\u0103 aici publicul \u00ee\u015fi stabile\u015fte reperele \u00een lecturi. Totu\u015fi, produc\u0163ia de literatur\u0103 str\u0103in\u0103 este cople\u015fitoare \u015fi intimidant\u0103.
\n\u00cen tramvai, \u00eenapoi spre cazare, Ioan Gro\u015fan citea Dilema Veche, la \u201eDie Blaue Sofa\u201c (\u00een hala de sticl\u0103), Margaret Atwood \u0163inea un discurs, \u00een teatrul vechi din Leipzig se c\u00e2nta muzic\u0103 balcanic\u0103. \u015ei \u00een estul Germaniei tinerii beau pe strad\u0103, \u00een tramvai, oriunde.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Construc\u0163ia unde se \u0163ine T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Carte \u00een Leipzig este imens\u0103: al doilea t\u00e2rg german ca m\u0103rime a avut anul acesta 175000 de vizitatori \u00een patru zile de expozi\u0163ie. Cu tot cu evenimentele organizate \u00een alte spa\u0163ii, num\u0103rul total al vizitatorilor a ajuns la 237000. \u015ei, de fapt, eterogen \u015fi imens, t\u00e2rgul atrage prin… Cite\u0219te mai mult »Jurnal de t\u00e2rg: propor\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10710,1790,9914,10709],"class_list":["post-18347","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-daniel-banulescu","tag-ioan-grosan","tag-stefan-baghiu","tag-targul-interntional-de-carte-in-leipzig"],"views":1367,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18347","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18347"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18347\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}