EVA PATTIS ZOJA \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI<\/p>\n
<\/p>\n
Eva Pattis Zoja este un nume despre care s-a auzit de cur\u00e2nd, destul de sonor, \u015fi \u00een peisajul psihoterapeutic autohton. A fost eleva marii \u00eentemeietoare de curent terapeutic Dora Kalff, care, pornind de la concep\u0163iile lui Carl Gustav Jung, a creat \u00een anii \u201950 \u015fi \u201960, \u00een Elve\u0163ia, o orientare nou\u0103 numit\u0103 terapia prin jocul cu nisip, sandplay therapy. Dora Kalff studiase anterior cu Margaret Lowenfeld, creatoarea, \u00een Anglia, a unei tehnici de lucru cu copiii intitulate tehnica lumii.<\/strong><\/p>\n
Eva Pattis Zoja a creat la r\u00e2ndul s\u0103u tehnica numit\u0103 sandwork expresiv, mo\u015ftenitoare a celor dou\u0103 curente premerg\u0103toare. Spre deosebire \u00eens\u0103 de acestea, sandwork-ul expresiv nu este propriu-zis o terapie, c\u00e2t o modalitate de interven\u0163ie terapeutic\u0103 \u00een zonele traumatizate din lume, \u00een urma r\u0103zboaielor, a catastrofelor naturale ori a s\u0103r\u0103ciei. Copiii sunt, probabil, principalii beneficiari ai acestei tehnici. <\/strong>
\nI-am adresat Evei Pattis Zoja c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri \u015fi curiozit\u0103\u0163i la evenimentul lans\u0103rii versiunii rom\u00e2ne\u015fti a c\u0103r\u0163ii sale Sandwork<\/em> expresiv, realizat\u0103 \u00een toamn\u0103 de Editura Herald. \u00centre timp, cartea \u015fi-a urmat traseul \u00een lumea nu lipsit\u0103 de diversitate a psihoterapiilor locale. <\/strong><\/p><\/blockquote>\nEVA PATTIS ZOJA:<\/strong> Cartea mea se intituleaz\u0103 Sandwork expresiv, dup\u0103 numele unei orient\u0103ri \u00een psihoterapie. De fapt, la drept vorbind nu este psihoterapie, pentru c\u0103 se constituie ca o cale de interven\u0163ie \u00een situa\u0163ii care \u00een mod obi\u015fnuit nu sunt abordate de psihoterapie \u2013 \u00een zonele foarte s\u0103race ori foarte afectate ale lumii. Iar \u00een aceste zone colabor\u0103m cu voluntari, care au grij\u0103 de copii, folosind un instrument specific \u2013 m\u0103 refer la sandwork expresiv.<\/p>\n
DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI: \u015etiu c\u0103 a\u0163i studiat cu Dora Kalff, \u00eentemeietoarea terapiei prin jocul cu nisip, sandplay therapy. A\u0163i putea schi\u0163a un portret al acestei personalit\u0103\u0163i, ca urmare a \u00eent\u00e2lnirii cu ea?<\/em><\/strong>
\nEVA PATTIS ZOJA:<\/strong> Da. Dora Kalff este pentru mine o amintire foarte emo\u0163ionant\u0103, de\u015fi totodat\u0103 amintirea unei \u00eent\u00e2lniri petrecute cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103. Mi-o amintesc \u00eentr-o camer\u0103 plin\u0103 cu juc\u0103rii \u2013 \u015fi \u00eemi amintesc foarte viu atmosfera pe care o inspira. O atmosfer\u0103 \u00een care te sim\u0163eai complet liber. Pentru prima dat\u0103 \u00een via\u0163a mea am avut sentimentul c\u0103 pot face absolut tot ceea ce vreau. Acest sentiment i se datora ei \u015fi este cea mai puternic\u0103 impresie a mea despre Dora Kalff.
\nO alt\u0103 amintire… La un moment dat am luat pu\u0163in nisip \u015fi l-am l\u0103sat s\u0103 mi se prefire printre degete, \u00een t\u0103vi\u0163a cu nisip. Era ca o ploaie… \u015fti\u0163i, felul \u00een care curgea nisipul… \u015fi am tot f\u0103cut asta, iar apoi, dup\u0103 o perioad\u0103 de t\u0103cere, ea mi-a spus: \u015ei iat\u0103 cum fiecare mic gr\u0103unte de nisip \u015fi-a aflat acum locul… Acesta a fost comentariul ei.<\/p>\nD.L.B.: Am fost foarte interesat de vederile dv. despre psihoterapia social\u0103, a\u015fa cum le-a\u0163i expus \u00een cartea Sandwork expresiv. Capitolul introductiv trateaz\u0103 despre zorile psihanalizei, \u00een Viena, \u00een Budapesta \u015fi \u00een Berlin, din acest punct de vedere. Mi se pare o idee interesant\u0103, aceasta, a unei psihoterapii ca serviciu social \u2013 \u015fi \u015ftiu totodat\u0103 c\u0103 a\u0163i aplicat-o la jungianism \u015fi la terapia prin jocul cu nisip. <\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Da, \u00eentr-adev\u0103r. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial pionierii psihanalizei au avut o viziune social\u0103, nu lipsit\u0103 de m\u0103re\u0163ie, \u015fi au acordat tratamente gratuite \u00een clinici din Viena \u015fi din Berlin. Multor oameni. Dar apoi \u00eentregul experiment, care a avut mare succes, s-a blocat odat\u0103 cu instaurarea regimului nazist \u00een Germania \u015fi ulterior \u00een Austria. De atunci, acest experiment social nu a mai fost niciodat\u0103 reluat cu adev\u0103rat. Psihanaliza a devenit tot mai interesant\u0103 \u00een dimensiunea ei clinic\u0103, dar dimensiunea social\u0103 nu a mai ajuns niciodat\u0103 \u00een prim-plan.
\n\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i colegi (unul din China, altul din Africa de Sud) am \u00eencercat s\u0103 afl\u0103m ce poate \u00eensemna psihoterapia pentru copiii afla\u0163i \u00een situa\u0163ii \u00een care psihoterapia de obicei nu intervine.<\/p>\nD.L.B.: Ne-a\u0163i putea spune mai mult despre aceast\u0103 foarte interesant\u0103 experien\u0163\u0103 a dv., aceea de a c\u0103l\u0103tori \u00een zonele s\u0103race ale lumii \u015fi de a \u00eencerca s\u0103 aplica\u0163i acolo aceast\u0103 disciplin\u0103 considerat\u0103 de unii \u201eburghez\u0103\u201c, dintr-o Vien\u0103 fin-de-si\u00e8cle? <\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Nu a\u015f spune c\u0103 sandwork-ul expresiv, cel pu\u0163in, este o disciplin\u0103 burghez\u0103, \u00eentruc\u00e2t psihanaliza freudian\u0103 este, bine\u00een\u0163eles, verbal\u0103, se realizeaz\u0103 prin cuvinte, dar ceea ce facem noi se realizeaz\u0103 prin ac\u0163iune, prin joc \u015fi este o terapie non-verbal\u0103 \u015fi transcultural\u0103. Este diferit\u0103, a\u015fadar.
\nA\u015f spune c\u0103, merg\u00e2nd \u00een diferite locuri din China, din Africa, \u00eenv\u0103\u0163 de la cei pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnesc acolo. La \u00eenceput am ascultat \u015fi am aflat f\u0103r\u0103 \u00eencetare informa\u0163ii despre ceea ce fac, despre ce au nevoie… Nu am aplicat un model, s\u0103 \u015fti\u0163i. Poate c\u0103 singurul lucru pe care l-am adus cu noi este acesta: s\u0103 le cre\u00e3m un spa\u0163iu liber \u015fi protector. \u00centr-un sens \u015fi practic, \u015fi simbolic, pentru fiecare copil…<\/p>\nD.L.B.: C\u00e2t de dificil a fost s\u0103 lucra\u0163i acolo?<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> A fost dificil, dar din diferite motive de la loc la loc. De exemplu, \u00een Africa nu exist\u0103 spa\u0163ii private, deoarece acolo este o mare \u00eenghesuial\u0103. \u00cen China este complet diferit: po\u0163i g\u0103si un spa\u0163iu privat, dar cea care se opune acestui lucru este chiar cultura chinez\u0103, care este una a colectivit\u0103\u0163ii. Prin urmare, din varii motive, te po\u0163i \u00eent\u00e2lni cu aceea\u015fi problem\u0103.<\/p>\nD.L.B.: Dar po\u0163i oare s\u0103 faci uz de anumite concepte, europene, cum sunt cele jungiene ori cele freudiene, la culturi \u015fi realit\u0103\u0163i geografice diverse?<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Iat\u0103 o \u00eentrebare interesant\u0103, pentru care v\u0103 mul\u0163umesc. Este interesant\u0103 pentru c\u0103 specificul g\u00e2ndirii \u015fi al ideilor jungiene este cel al relativit\u0103\u0163ii culturale. Jung a spus c\u0103 nevroza unui vechi aztec din America Latin\u0103 nu este la fel cu nevroza unui pacient al lui Freud \u015fi nu se aseam\u0103n\u0103 nici cu nevroza unui pacient din zilele noastre. \u00centotdeauna trebuie s\u0103 vedem contextul. Iar ceea ce aplic\u0103m nu este, vede\u0163i, o tehnic\u0103. Ci \u00eencerc\u0103m numai s\u0103 cre\u00e3m un spa\u0163iu liber \u015fi protector, pentru a l\u0103sa astfel s\u0103 se exprime ceea ce se poate exprima \u00eentr-o cultur\u0103 sau alta.<\/p>\nD.L.B.: Pentru ce persoane este potrivit\u0103 terapia prin jocul cu nisip?<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Terapia prin jocul cu nisip poate fi individual\u0103, \u015fi clinic\u0103, precum la Dora Kalff, \u015fi poate fi \u015fi o terapie de grup, precum proiectele de sandwork therapy pe care le realiz\u0103m. Sunt dou\u0103 ramuri diferite ale terapiei, sandplay \u015fi sandwork. La fiecare apeleaz\u0103 tot felul de persoane. Oameni, de pild\u0103, care vor s\u0103 se exprime mai mult, s\u0103-\u015fi descopere creativitatea, trecutul, amintirile, dorin\u0163ele, imagini… tot ceea ce \u00een general nu sim\u0163i, nu g\u00e2nde\u015fti sau nu percepi \u2013 ar putea s\u0103 apar\u0103 la suprafa\u0163\u0103 prin sandwork. Andrew Samuels spunea despre sandwork: \u201eProbabil c\u0103 Jung \u00eensu\u015fi ar fi fost foarte bucuros s\u0103 descopere sandwork. Cele trei dimensiuni ale sandwork \u2013 \u015fi anume: aten\u0163ia pentru exprimarea simbolic\u0103, setting-ul de grup \u015fi munca voluntar\u0103 \u2013 fac din sandwork nu doar un instrument psihologic, ci \u015fi unul politic.\u201c<\/p>\nD.L.B.: A\u0163i pus un accent pe sandwork therapy ca terapie pentru situa\u0163ii de criz\u0103.<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Deoarece \u00eentr-o situa\u0163ie de criz\u0103, cu deosebire \u00een traume, oamenii nu se pot exprima de obicei prin cuvinte. \u015etim c\u0103 trauma afecteaz\u0103 o zon\u0103 a creierului, unde vorbirea este inhibat\u0103. Prin urmare, dac\u0103 ai un asemenea mediu, unde po\u0163i lucra cu m\u00e2inile, unde po\u0163i doar s\u0103 manipulezi nisipul \u015fi miniaturile, micile juc\u0103rii, atunci po\u0163i exprima ceva ce nu po\u0163i exprima altfel, cu cuvinte. \u00cen situa\u0163iile de criz\u0103, aceste nivele psihice sunt cele care pot fi accesate.<\/p>\nD.L.B.: Ne-a\u0163i putea spune c\u00e2teva cuvinte despre lansarea c\u0103r\u0163ii dv. \u00een Rom\u00e2nia?<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Sunt foarte bucuroas\u0103 c\u0103 pot prezenta cartea Sandwork expresiv, \u015fi totodat\u0103 c\u0103 pot prezenta proiectul la care am lucrat aici, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een dou\u0103 orfelinate. Sunt foarte \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de felul \u00een care lucreaz\u0103 voluntarii aici, \u00eentr-un fel foarte cald, foarte angajat \u015fi foarte motivat. Sunt foarte m\u00e2ndr\u0103 de ceea ce facem aici, \u00een Rom\u00e2nia. E un bun \u00eenceput.<\/p>\nD.L.B.: M\u0103 g\u00e2ndesc la o remarc\u0103 recent\u0103 a lui Andrew Samuels, dintr-un interviu pentru The Guardian, care spunea c\u0103, a\u015fa cum secolul al XX-lea a fost freudian, secolul al XXI-lea va fi jungian. Ce crede\u0163i despre o declara\u0163ie at\u00e2t de temerar\u0103?<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Este pu\u0163in cam optimist\u0103. \u015ei interesant\u0103, totodat\u0103. Desigur, psihanaliza a avut o influen\u0163\u0103 cultural\u0103 asupra ultimului secol, dar ast\u0103zi ne ax\u0103m mult pe medica\u0163ie \u015fi pe interven\u0163ii foarte orientate.
\nDar… v\u0103 pot povesti un mic episod, care \u00eemi d\u0103 speran\u0163\u0103. Psihanaliza nu \u015fi-a f\u0103cut intrarea, p\u00e2n\u0103 acum, \u00een economie \u015fi \u00een politic\u0103. Faimosul economist Allan Greenspan a scris \u00eens\u0103 de cur\u00e2nd o carte unde se justific\u0103 pentru faptul c\u0103 nu a prezis criza economic\u0103 mondial\u0103. \u00cen aceast\u0103 carte el spune: Nu m-am g\u00e2ndit niciodat\u0103 la faptul c\u0103 o criz\u0103 economic\u0103 poate avea cauze psihologice. Iat\u0103 ce \u00eemi d\u0103 o speran\u0163\u0103 c\u0103 psihologia, psihologia jungian\u0103 \u00eendeosebi \u2013 care este o psihologie foarte cultural\u0103 \u2013 poate s\u0103 se implice \u00een societate. Poate chiar \u00een acest veac. Dar… nu sunt sigur\u0103 c\u0103 a\u015fa se va \u00eent\u00e2mpla.<\/p>\nD.L.B.: Prin urmare, \u00een orice criz\u0103 exist\u0103 speran\u0163\u0103?<\/em><\/strong>
\nE.P.Z.:<\/strong> Da, de acord.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"EVA PATTIS ZOJA \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI Eva Pattis Zoja este un nume despre care s-a auzit de cur\u00e2nd, destul de sonor, \u015fi \u00een peisajul psihoterapeutic autohton. A fost eleva marii \u00eentemeietoare de curent terapeutic Dora Kalff, care, pornind de la concep\u0163iile lui Carl Gustav Jung, a creat \u00een anii \u201950 \u015fi \u201960,… Cite\u0219te mai mult »Se poate implica psihologia \u00een societate?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[10705,10707,10708,10706],"class_list":["post-18345","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-eva-pattis-zoja","tag-sandplay-therapy","tag-sandwork","tag-terapia-prin-jocul-cu-nisip"],"views":1688,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18345","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18345"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18345\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}