{"id":18343,"date":"2014-03-27T10:09:45","date_gmt":"2014-03-27T08:09:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18343"},"modified":"2014-03-27T10:09:45","modified_gmt":"2014-03-27T08:09:45","slug":"homo-religiosus-intre-credinta-si-neuroteologie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/homo-religiosus-intre-credinta-si-neuroteologie\/","title":{"rendered":"Homo religiosus \u00eentre credin\u0163\u0103 \u015fi neuroteologie"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>La slujba \u00cenvierii va merge la biseric\u0103 s\u0103 \u201eia lumin\u0103\u201c at\u00e2ta lume \u00eenc\u00e2t adesea nu va \u00eenc\u0103pea nici \u00een curte. Mai ales \u00een bisericile bucure\u015ftene pe care doar ascunderea printre blocuri le-a sc\u0103pat de buldozerul urbaniz\u0103rii nord-coreeanizante a energumenului \u201eConduc\u0103tor\u201c. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 va fi plin\u0103 \u015fi uria\u015fa catedral\u0103 Hramul M\u00e2ntuitorului din Moscova, dinamitat\u0103 de Stalin \u00een 1931 \u015fi reconstruit\u0103 cu fonduri \u00een mare m\u0103sur\u0103 donate de cet\u0103\u0163eni crescu\u0163i \u00eentr-un vehement ateism statal. La fel de ne\u00eendoielnic este faptul c\u0103 \u015fi \u00een acest an c\u00e2teva milioane de musulmani vor face Hajj la Mecca, \u00eenconjur\u00e2nd de \u015fapte ori Kaaba (Casa Sf\u00e2nt\u0103). Iar la Kotel, Zidul de Vest al Templului din Ierusalim, lui Yahveh \u00eei sunt adresate nu doar rug\u0103ciunile compulsive ale emblematicilor evrei ultra-ortodoc\u015fi, ci \u015fi g\u00e2ndurile profunde ale membrilor discre\u0163i ai poporului Torei, care a dat at\u00e2tea min\u0163i str\u0103lucite. C\u00e2t despre pelerinajul de mas\u0103 hinduist Kumbh, \u00een 2013 a atras la Allahabad \u00een jur de optzeci de milioane de credincio\u015fi veni\u0163i s\u0103 se purifice suflete\u015fte prin rug\u0103ciuni \u015fi baie ritual\u0103 \u00een apa (hiperpoluat\u0103!) a Gangelui. Omniprezen\u0163a comportamentului religios atest\u0103 c\u0103 el este specific uman, f\u0103r\u0103 echivalent la vreo specie animal\u0103, general uman, evident \u00een toate culturile moderne \u015fi \u00een urmele arheologice ale \u00eentregii istorii \u015fi preistorii omene\u015fti. \u00a0<\/strong><\/em><br \/>\nEvaluarea procentajului de popula\u0163ie religioas\u0103 variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de criteriile dup\u0103 care cineva este considerat credincios. Dar toate estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 aderen\u0163ii la o religie reprezint\u0103 o considerabil\u0103 majoritate a omenirii actuale \u2013 \u015fase din cele \u015fapte miliarde de p\u0103m\u00e2nteni \u2013 cea mai mare parte apar\u0163in\u00e2nd religiilor monoteiste: peste 2,3 miliarde de cre\u015ftini \u015fi peste 1,6 miliarde de musulmani. \u00centr-un sondaj de opinie din 2012, realizat \u00een 57 de \u0163\u0103ri de pe toate continentele, doar 23% dintre cei care au r\u0103spuns nu se consider\u0103 religio\u015fi, iar atei convin\u015fi se declar\u0103 numai 13%. Cei mai mul\u0163i atei sunt \u00een Europa occidental\u0103, Japonia \u015fi China. La \u00eentrebarea \u201ecrede\u0163i \u00een divinit\u0103\u0163i sau fiin\u0163e supreme?\u201c, 39% dintre francezi, 33% din japonezi \u015fi 31% dintre germani au r\u0103spuns \u201enu\u201c.<br \/>\n\u00centr-un trecut din ce \u00een ce mai \u00eendep\u0103rtat, cvasi-totalitatea oamenilor credeau \u00een fiin\u0163e \u015fi for\u0163e supranaturale \u015fi \u00eentr-o existen\u0163\u0103 activ\u0103 dup\u0103 moarte. O atest\u0103 cu impresionant\u0103 pregnan\u0163\u0103 m\u0103re\u0163ele catedrale din Europa occidental\u0103 (acum r\u0103mase mai ales ca atrac\u0163ii turistice!), templele grece\u015fti din tot spa\u0163iul mediteranean, piramidele maia\u015fe \u015fi aztece din America Central\u0103, miile de statui ale armatei de teracot\u0103 din mausoleul primului \u00eemp\u0103rat Qin (\u00een Xi\u2019an, China), piramidele egiptene etc. etc. Cobor\u00e2nd \u00een proto-istoria omenirii at\u00e2t de ad\u00e2nc c\u00e2t permit descoperirile arheologice, g\u0103sim urme neolitice de cult, precum megali\u0163ii de la Stonehenge (Anglia) de acum cinci milenii, necropola de la Cernavod\u0103 a culturii Hamangia de acum \u015fapte milenii, monumentele de la G\u00f6bekli Tepe (Turcia) de peste zece milenii sau arta figurativ\u0103 paleolitic\u0103 a picturilor rupestre din pe\u015fterile din Dordogne (Fran\u0163a) \u015fi Cantabria (Spania) de acum dou\u0103zeci\u2013treizeci de mii de ani.<br \/>\nPermanen\u0163a religiozit\u0103\u0163ii a f\u0103cut ca, printre numeroase etichete atribuite speciei umane dup\u0103 modelul denumirii binare homo sapiens (omul \u201e\u015ftiutor\u201c), s\u0103 fie \u015fi aceea de homo religiosus. Mircea Eliade, \u00een Sacrul \u015fi profanul, dezvolt\u0103 ideea c\u0103 omul societ\u0103\u0163ilor tradi\u0163ionale era evident un homo religiosus, pentru care sacrul era o prezen\u0163\u0103 permanent\u0103. Dar nici omul modern nu \u00ee\u015fi poate \u015fterge istoria descenden\u0163ei din str\u0103mo\u015fii religio\u015fi, \u00eenscris\u0103 \u00een subcon\u015ftientul s\u0103u. Defil\u0103rile cu portrete ale \u201ezeit\u0103\u0163ilor\u201c politice fondatoare \u015fi ale sfin\u0163i\u015forilor politici locali, idolatria mausoleelor (lui Lenin, Mao etc.) \u015fi ritualurile impuse sau cultivate \u00een societ\u0103\u0163i ce se proclam\u0103 laice ilustreaz\u0103 remarca lui Eliade c\u0103 majoritatea celor care se consider\u0103 f\u0103r\u0103 religie practic\u0103 pseudo-religii \u015fi cultiv\u0103 mitologii degenerate. Omniprezen\u0163a religiei face fireasc\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva g\u00e2ndirea \u015fi comportamentul religios rezult\u0103 din \u00eensu\u015fi procesul evolutiv al hominiz\u0103rii, religiozitatea put\u00e2nd fi o component\u0103 natural\u0103 a func\u0163ionalit\u0103\u0163ii creierului uman. Eforturile de cercetare care caut\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la diferitele aspecte ale acestei \u00eentreb\u0103ri au dus la constituirea unui domeniu particular al neuro\u015ftiin\u0163elor, neuroteologia, care studiaz\u0103 corela\u0163iile dintre tr\u0103irile subiective ale spiritualit\u0103\u0163ii religioase, procesele cognitive \u015fi fenomenele cerebrale. O astfel de preocupare \u015ftiin\u0163ific\u0103 nu le place nici credincio\u015filor tradi\u0163ionali\u015fti, care v\u0103d \u00een ea subminarea credin\u0163ei autentice, ce nu are nevoie de justific\u0103rile \u015ftiin\u0163ei, nici ateilor militan\u0163i, care se tem c\u0103 o eventual\u0103 demonstra\u0163ie c\u0103 religia este intrinsec\u0103 evolu\u0163iei speciei noastre ar justifica-o \u015fi ar duce la acceptarea ei. Titluri de genul \u201eEste creierul nostru structurat pentru a produce Dumnezeu ori pentru perceperea lui Dumnezeu?\u201c sau \u201eBazele cognitive \u015fi neuronale ale credin\u0163ei religioase\u201c pot \u015foca diverse sensibilit\u0103\u0163i, dar primul este dintr-o revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 sobr\u0103 (Cognitive Processing, vol. 10, 2009, p. 293), iar cel de-al doilea este din prestigioasa Proceedings of the National Academy of Sciences of USA (vol. 106, 2009, p. 4876).<br \/>\nIdeea c\u0103 religia apare \u00een mod natural din func\u0163ionarea normal\u0103 a g\u00e2ndirii umane s-a concretizat \u00eentr-un model cognitiv al religiei. Acesta arat\u0103 c\u0103 sensibilitatea omului de a percepe inten\u0163iile \u015fi dorin\u0163ele altor indivizi umani antreneaz\u0103 tendin\u0163a de a atribui chiar fenomenelor naturale (v\u00e2ntul, fulgerul etc.) \u015fi obiectelor ne\u00eensufle\u0163ite (ape, nori, st\u00e2nci) modul de operare al fiin\u0163elor omene\u015fti. Tendin\u0163a de antropomorfizare face c\u0103 atunci c\u00e2nd auzim un fo\u015fnet \u00een \u00eentuneric ne punem \u00eentrebarea \u201ecine e\u201c, nu \u201ece se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201c acolo. Ea a fost favorizat\u0103 de selec\u0163ia natural\u0103, c\u0103ci dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r este un t\u00e2lhar sau un animal de prad\u0103 suntem \u00een primejdie, \u00een timp ce dac\u0103 nu e dec\u00e2t v\u00e2ntul, grija inutil\u0103 nu ne primejduie\u015fte existen\u0163a. La fel, modelul cognitiv al religiei vede \u00een capacitatea uman\u0103 de a men\u0163ine rela\u0163ii de ierarhie social\u0103 sau de coali\u0163ie cu parteneri absen\u0163i sau chiar imaginari dovada c\u0103 imaginea umanizat\u0103 a unor for\u0163e supranaturale deriv\u0103 din capacit\u0103\u0163ile cognitive naturale ale speciei umane. Este remarcabil \u015fi faptul c\u0103 religiile evoluate prescriu precepte morale accentu\u00e2nd importan\u0163a propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u00eentre faptele bune \u015fi r\u0103splata divin\u0103, ca \u015fi \u00eentre p\u0103cate \u015fi peniten\u0163\u0103, plus regula c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eei tratezi pe ceilal\u0163i a\u015fa cum ai vrea s\u0103 fii tratat \u015fi tu de ei. Preferin\u0163a pentru interac\u0163iuni bazate pe propor\u0163ionalitate poate fi decelat\u0103 deja la copiii de trei ani, \u015fi cercet\u0103ri de psihologia cunoa\u015fterii tot la copiii mici \u2013 ale c\u0103ror caracteristici mentale sunt \u00eenn\u0103scute, nu induse prin educa\u0163ie \u2013 au ar\u0103tat preferin\u0163a fa\u0163\u0103 de explica\u0163ii finaliste, nu mecanistice. La \u00eentrebarea de ce sunt st\u00e2ncile ascu\u0163ite, copiii au preferat r\u0103spunsul \u201eca s\u0103 nu lase animalele s\u0103 stea pe ele\u201c, nu acela \u201efiindc\u0103 sunt alc\u0103tuite din mici buc\u0103\u0163i de material\u201c (Kelemen D., DiYanni C., Journal of\u00a0 Cognition &amp; Development vol. 6, 2005, p. 3). Astfel, studiile de psihologie impun concluzia c\u0103 religia deriv\u0103 din func\u0163ii cognitive pre-existente ale creierului uman \u015fi c\u0103 a fost favorizat\u0103 \u00een selec\u0163ia evolutiv\u0103 deoarece creeaz\u0103 un cadru adaptat cooper\u0103rii. Altfel spus, credin\u0163a religioas\u0103 nu este un \u201esomn al ra\u0163iunii \u015fi e\u015fuare \u00een ira\u0163ional\u201c, cum le place ateilor militan\u0163i s\u0103 o considere, ci o construc\u0163ie natural\u0103 a g\u00e2ndirii umane, \u00een timp ce ateismul apare numai ca rezultat al unui efort deliberat, opus predispozi\u0163iilor cognitive ale speciei noastre&#8230; care e \u015fi sapiens \u015fi religiosus!<br \/>\nSe \u015ftie de mult timp c\u0103 tr\u0103iri religioase deosebite (trans\u0103 meditativ\u0103, viziuni) apar \u00een mod natural la persoane s\u0103n\u0103toase, dar pot \u015fi s\u0103 fie induse de substan\u0163e psihotrope (LSD, psilocybin, mescalin\u0103 etc.) sau prin stimulare cerebral\u0103. Viziuni cu caracter religios au fost descrise \u015fi ca parte a simptomelor \u00een cazuri de epilepsie de lob temporal, schizofrenie, tulburare afectiv\u0103 bipolar\u0103 \u015fi tulburare obsesiv-compulsiv\u0103. Este \u00eens\u0103 ferm stabilit\u0103 experimental o distinc\u0163ie net\u0103 \u00eentre spiritualitatea patologic\u0103, aceea indus\u0103 farmacologic \u015fi experien\u0163a religioas\u0103 natural\u0103. La aceast\u0103 concluzie au ajuns numeroase studii experimentale, printre care cele care au eviden\u0163iat activitatea cerebral\u0103 asociat\u0103 specific cu medita\u0163ia la c\u0103lug\u0103ri budi\u015fti tibetani \u015fi cu rug\u0103ciunea la c\u0103lug\u0103ri\u0163e franciscane. O perspectiv\u0103 cuprinz\u0103toare asupra mecanismelor cerebrale ale tr\u0103irilor spiritualit\u0103\u0163ii meditative o ofer\u0103 lucrarea monumental\u0103 Zen and the Brain (MIT Press, 1998) de James Austin, profesor de neurologie \u015fi practicant al medita\u0163iei budiste Zen.<br \/>\n\u00cen final, se poate oare afirma c\u0103 rezultate \u015ftiin\u0163ifice de genul celor men\u0163ionate legitimeaz\u0103 credin\u0163a religioas\u0103 \u00eentr-un Spirit Creator al lumii? Evident, nu, c\u0103ci neuro\u015ftiin\u0163a eviden\u0163iaz\u0103 cum func\u0163ioneaz\u0103 creierul, ar\u0103t\u00e2nd doar c\u0103 religiozitatea corespunde unor caracteristici naturale ale g\u00e2ndirii omene\u015fti. Atunci, se poate oare afirma c\u0103 rezultatele neuroteologiei atest\u0103 c\u0103 Divinitatea nu este dec\u00e2t un subprodus al evolu\u0163iei creierului omenesc, astfel c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t materie? La fel de evident, nu, c\u0103ci neuroteologia poate s\u0103 explice doar imaginea omeneasc\u0103 a Divinit\u0103\u0163ii \u015fi nu are nimic a face cu alternativa filozofic\u0103 \u00eentre materialitate sau dualitate spirit\u2013materie. A\u015fa c\u0103, \u015ftiin\u0163a \u015fi credin\u0163a \u00ee\u015fi continu\u0103 fiecare drumul propriu!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La slujba \u00cenvierii va merge la biseric\u0103 s\u0103 \u201eia lumin\u0103\u201c at\u00e2ta lume \u00eenc\u00e2t adesea nu va \u00eenc\u0103pea nici \u00een curte. Mai ales \u00een bisericile bucure\u015ftene pe care doar ascunderea printre blocuri le-a sc\u0103pat de buldozerul urbaniz\u0103rii nord-coreeanizante a energumenului \u201eConduc\u0103tor\u201c. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 va fi plin\u0103 \u015fi uria\u015fa catedral\u0103 Hramul M\u00e2ntuitorului din Moscova, dinamitat\u0103 de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/homo-religiosus-intre-credinta-si-neuroteologie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Homo religiosus \u00eentre credin\u0163\u0103 \u015fi neuroteologie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10702,10704,10703,10701],"class_list":["post-18343","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-atei-in-europa-occidentala","tag-model-cognitiv-al-religiei","tag-neuroteologia","tag-procetaj-populatie-religioasa"],"views":1398,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18343","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18343"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18343\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18343"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18343"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18343"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}