{"id":18341,"date":"2014-03-27T10:05:36","date_gmt":"2014-03-27T08:05:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18341"},"modified":"2014-03-27T10:05:36","modified_gmt":"2014-03-27T08:05:36","slug":"pe-balansoarul-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pe-balansoarul-istoriei\/","title":{"rendered":"Pe balansoarul istoriei"},"content":{"rendered":"

Ilegal pentru Uniunea European\u0103 \u015fi Statele Unite, referendumul pentru alipirea Crimeii la Rusia este mai ales ilegitim pentru c\u0103 a fost organizat \u00een condi\u0163ii de ocupa\u0163ie militar\u0103. \u00cen 2008, \u00eentr-un interviu dat ziarului rusesc Kommersant, pre\u015fedintele Putin afirma c\u0103 Ucraina este un stat artificial \u00een care sunt \u00eenglobate p\u0103m\u00e2nturi istorice ale Rusiei, Poloniei \u015fi Rom\u00e2niei. Ca valoare istorico-politic\u0103, aceast\u0103 declara\u0163ie se apropie de cea prin care acela\u015fi Putin declara\u00a0 c\u0103 dezmembrarea URSS este cea mai mare catastrof\u0103 a secolului XX. Bucure\u015ftiul nu a \u015ftiut s\u0103 exploateze aceast\u0103 surprinz\u0103toare m\u0103rturisire, ceea ce dovede\u015fte c\u0103 reflexele noastre politice sunt atrofiate.<\/strong><\/em>
\nUcraina pe balansoarul istoriei<\/strong>
\nEvenimentele \u00een desf\u0103\u015furare \u00een acest\u00a0 \u201estat artificial\u201c demonstreaz\u0103 c\u0103 Moscova a pus imediat \u00een mi\u015fcare ideea lui Putin. Iar morala, vorba unui profesor care ne serve\u015fte s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cinci minute de istorie adev\u0103rat\u0103, este c\u0103, ast\u0103zi, Rusia ar putea deja s\u0103 culeag\u0103 primele roade. Este greu de spus dac\u0103 Ucraina va fi, \u00een final, divizat\u0103. Tind s\u0103 cred c\u0103 va fi. Prea mari sunt ambi\u0163iile puse \u00een joc. Moscova nu are de g\u00e2nd s\u0103 renun\u0163e la scenariul preg\u0103tit pentru recuperarea \u201ep\u0103m\u00e2nturilor istorice\u201c care ar fi apar\u0163inut Rusiei. De-a lungul secolelor, at\u00e2tea \u0163inuturi au fost cucerite de Rusia \u00eenc\u00e2t este greu s\u0103 mai \u015ftim care i-au apar\u0163inut \u015fi care nu. Rusia, mai mult sau m\u0103car tot at\u00e2t c\u00e2t Ucraina, a fost \u015fi este un stat artificial. Crimeea este o nou\u0103 \u201eetap\u0103 de recuperare\u201c, dup\u0103 cele traversate de Osetia sau Abhazia. C\u0103 o va \u00eenghi\u0163i imediat sau dup\u0103 o perioad\u0103 de \u201eautonomie\u201c (statut at\u00e2t de drag \u00een Occident c\u00e2nd nu este vorba de statele m\u0103rgina\u015fe \u00een care exist\u0103 comunit\u0103\u0163i etnice), r\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem. Se poate constata \u00eens\u0103 o debusolare a aceluia\u015fi Occident \u00een fa\u0163a situa\u0163iilor \u00een care propriile practici intr\u0103 pe m\u00e2na altora. S\u0103 \u00eentrebe cineva Bruxelles-ul de ce \u0163ine mor\u0163i\u015f la autonomii \u015fi regionalizare \u015fi, v\u0103 garantez, birocra\u0163ii \u00eel vor c\u0103uta din nou pe finlandezul Martti Ahtisaari s\u0103 rafistoleze principiile dreptului interna\u0163ional. Iar \u00een\u0163eleptul din \u201e\u0162ara celor o mie de lacuri\u201c\u00a0 va scoate din p\u0103l\u0103rie un concept pe plac. Ca \u015fi \u00een cazul Kosovo. \u00cen Crimeea, Rusia folose\u015fte \u201emodelul Kosovo\u201c \u00een toate datele lui. A\u015fa se face c\u0103\u00a0 Ucraina s-a trezit pe un balansoar h\u00e2\u0163\u00e2nat violent din toate p\u0103r\u0163ile. \u00cen acest timp, cartografii stau cu creioanele pe harta Europei pentru a trasa noi frontiere politice peste care va c\u0103dea zgomotos, ca \u00een 1946, o nou\u0103 Cortin\u0103 de Fier.
\nEste din nou frig, domnilor!<\/strong>
\nR\u0103zboiul Rece a fost definit drept confruntare ideologic\u0103 \u00eentre dou\u0103 sisteme \u00een interiorul c\u0103reia erau posibile, concomitent, pacea rece global\u0103 \u015fi r\u0103zboiul cald limitat. Deocamdat\u0103, domnilor, este din nou doar frig. Interesat de supralicitarea victoriei ob\u0163inut\u0103 prin destr\u0103marea Uniunii Sovietice, Occidentul a \u00eentre\u0163inut iluzia c\u0103 lumea \u015fi-a scos capul de sub ghilotina \u201eechilibrului terorii\u201c. Criza din Ucraina readuce \u00een actualitate competi\u0163ia dintre marile puteri pozi\u0163ionate fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Invazia Rusiei \u00een Crimeea se \u00eenscrie \u00een practica intimid\u0103rii prin ac\u0163iuni de for\u0163\u0103. Pretextul, din p\u0103cate, a devenit clasic: ap\u0103rarea interesului na\u0163ional sau de stat \u015fi protec\u0163ia cona\u0163ionalilor sau a minorit\u0103\u0163ilor aflate dincolo de grani\u0163e. Dac\u0103 principiile dreptului interna\u0163ional nu ar fi fost ignorate \u00een at\u00e2tea r\u00e2nduri, chemarea la ordine a Moscovei ar fi avut mai mult\u0103 autoritate. Occidentul are dreptate c\u00e2nd contest\u0103 legalitatea referendumului pentru c\u0103 Rusia l-a precedat cu o invazie militar\u0103. St\u00e2njenitor r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, precedentul Kosovo, dup\u0103 care Moscova \u015fi-a calchiat \u00een bun\u0103 parte agresiunea.
\nImperfec\u0163iunile acordurilor <\/strong>
\nse pl\u0103tesc<\/strong>
\nLiderii occidentali, cancelarul Angela Merkel mai \u00eent\u00e2i, apoi, pre\u015fedin\u0163ii Obama \u015fi Hollande, primi-mini\u015ftrii britanic Cameron \u015fi ucrainean Ia\u0163eniuk i-au cerut pre\u015fedintelui Putin s\u0103 respecte \u201eMemorandumul de la Budapesta\u201c. Apoi l-au acuzat c\u0103 l-a \u00eenc\u0103lcat. Memorandumul respectiv a fost semnat, \u00een 1994, de Rusia, Marea Britanie, Statele Unite \u015fi Ucraina \u015fi prevede ansamblul de m\u0103suri de denuclearizare a Ucrainei. Adic\u0103: retragerea tuturor armelor nucleare r\u0103mase din era sovietic\u0103 pe teritoriul ucrainean \u00een contrapartid\u0103 cu angajamentul statelor semnatare de a recunoa\u015fte \u015fi de a respecta integritatea \u015fi suveranitatea Ucrainei. \u00cen art. 2 al Memorandumului, se prevede c\u0103 nu pot fi desf\u0103\u015furate\u00a0 opera\u0163iuni militare \u00een Ucraina, cu at\u00e2t mai pu\u0163in opera\u0163iuni de ocupa\u0163ie. Prin interven\u0163ia militar\u0103 \u00een Crimea, Rusia a \u00eenc\u0103lcat aceste prevederi. Moscova a suportat criticile dar nu \u015fi rigorile acordului \u00eentruc\u00e2t \u2013 aten\u0163ie! \u2013 acesta nu prevede\u00a0 sanc\u0163iuni pentru \u00eenc\u0103lcarea lui! Imperfec\u0163iunile \u00een\u0163elegerii se pl\u0103tesc.
\nUcraina, stat-tampon<\/strong>
\nCu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, Hall Gardner, director al centrului de studii interna\u0163ionale de pe l\u00e2ng\u0103 Universitatea American\u0103 din Paris, observa c\u0103 extinderea NATO \u00een Estul Europei combinat\u0103 cu presiunea Rusiei asupra Ucrainei are drept consecin\u0163e amenin\u0163area unit\u0103\u0163ii acestui stat ex-sovietic. \u00cen analiza lui Gardner intrau datele esen\u0163iale de cooperare economic\u0103, tehnologic\u0103 \u015fi militar\u0103 a Ucrainei cu Rusia, pe de o parte, cu Occidentul pe de alta. Cooperarea cu Rusia este vital\u0103, cea cu Occidentul este necesar\u0103. Nici Rusia, nici Occidentul nu se pot priva de rela\u0163iile cu acest stat mare din Europa. Gardner continu\u0103: \u201ePentru numero\u015fi strategi, Ucraina este considerat\u0103 un stat tampon stabil \u00eentre NATO \u015fi Rusia \u015fi, de asemenea, cheia de bolt\u0103 a noului echilibru european de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece. Totu\u015fi, exist\u0103 numero\u015fi factori interni \u015fi interna\u0163ionali care par s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 pe termen lung ca Ucraina s\u0103 devin\u0103 neutr\u0103 \u015fi independent\u0103. Cu toate acestea, dac\u0103 se vor produce schimb\u0103ri importante \u00een Ucraina, ele vor \u00eempinge acest stat mai probabil \u00een direc\u0163ia Moscovei dec\u00e2t \u00een aceea a NATO sau a Uniunii Europene. \u00cen consecin\u0163\u0103, Uniunii Europene \u015fi Statelor Unite le\u00a0\u00a0 revine rolul\u00a0 de a ac\u0163iona concordant pentru a sus\u0163ine independen\u0163a Kievului f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerce de a destabiliza Ucraina\u201c (Une G\u00e9ostrat\u00e9gie pour la Paix mondiale).
\n\u00centr-un moment de sl\u0103biciune \u2013 sau de calcul! \u2013 al Moscovei, prin partajul intervenit dup\u0103 destr\u0103marea URSS, Crimeea a fost \u00eencorporat\u0103 la Ucraina de\u015fi flota Rusiei din Marea Neagr\u0103 era ad\u0103postit\u0103 la Sevastopol. \u00cen 1997, Moscova a semnat cu Kievul un contract de \u00eenchiriere pe 20 de ani a bazei navale din acest port din care Rusia, \u00eenc\u0103 din vremea Ecaterinei a II-a, controla ie\u015firile spre Mediterana. \u00cen martie 2010, dup\u0103 c\u00e2\u015ftigarea alegerilor, Ianukovici s-a ar\u0103tat dispus s\u0103 prelungeasc\u0103 acest contract p\u00e2n\u0103 \u00een 2042 \u00een schimbul unui acord economic de livrare de gaze naturale \u015fi a exoner\u0103rii par\u0163iale a Kievului de datoriile fa\u0163\u0103 de Moscova. \u00cen decembrie 2013, pre\u015fedin\u0163ii Putin \u015fi Ianukovici semnaser\u0103 un pre-acord pentru autorizarea \u00eenlocuirii progresive \u015fi moderniz\u0103rii flotei ruse din Marea Neagr\u0103. Era prev\u0103zut\u0103 semnarea, \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul lui 2014, a unui acord privind drepturile de trecere prin vam\u0103 a materialelor militare ruse\u015fti \u00een Ucraina \u015fi, ulterior, a unui alt acord de reglementare a deplas\u0103rii navelor, avioanelor \u015fi militarilor ru\u015fi \u00een Crimeea. Euromaidanul \u015fi alungarea lui Ianukovici au n\u0103ruit totul. De unde \u015fi nervozitatea Moscovei, st\u0103p\u00e2nit\u0103 pe timpul Olimpiadei de la Soci, dar nu \u015fi dup\u0103 aceasta.
\nPe vremea c\u00e2nd era pre\u015fedinte, la 25 noiembrie 2010, Dmitri Medvedev a avut o \u00eent\u00e2lnire cu c\u0103peteniile militare ruse la care s-a pus problema modific\u0103rii strategiei privind p\u0103strarea bazelor militare ale Rusiei din str\u0103in\u0103tate. A fost preferat\u0103 ideea bazelor militare mobile, r\u0103sp\u00e2ndite \u00een apele interna\u0163ionale. Iar motivarea existen\u0163ei acestora a fost \u201eprotejarea intereselor economice ale Rusiei\u201c. Invocarea ra\u0163iunilor economice pare logic\u0103, bazele militare sunt costisitoare. Rusia a trebuit s\u0103 \u00eenchirieze Statelor Unite o baz\u0103 din K\u00eerg\u00eestan pentru a mai sc\u0103pa de cheltuieli. Tot din motive de cheltuieli, Moscova a desfiin\u0163at bazele din Vietnam \u015fi Cuba. Nu a renun\u0163at, \u00eens\u0103, la cele din \u201evecin\u0103tatea imediat\u0103\u201c, adic\u0103 din statele ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, K\u00eerg\u00eestan, R. Moldova-Transnistria, Tadjikistan. Conform Tratatului de partaj cu Kievul, complicat \u015fi acela, Moscova are dreptul s\u0103 sta\u0163ioneze \u00een Ucraina maximum 25.000 de militari. Potrivit Agen\u0163iei RIA Novosti, la Sevastopol sunt sta\u0163iona\u0163i 13.000. Baza din acest port la Marea Neagr\u0103 este una dintre cheile strategiei militare a Rusiei de ieri \u015fi de azi.
\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103, interven\u0163ia militar\u0103 a Rusiei \u00een Crimeea era de a\u015fteptat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ilegal pentru Uniunea European\u0103 \u015fi Statele Unite, referendumul pentru alipirea Crimeii la Rusia este mai ales ilegitim pentru c\u0103 a fost organizat \u00een condi\u0163ii de ocupa\u0163ie militar\u0103. \u00cen 2008, \u00eentr-un interviu dat ziarului rusesc Kommersant, pre\u015fedintele Putin afirma c\u0103 Ucraina este un stat artificial \u00een care sunt \u00eenglobate p\u0103m\u00e2nturi istorice ale Rusiei, Poloniei \u015fi Rom\u00e2niei.… Cite\u0219te mai mult »Pe balansoarul istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10698,10697,10696,10700,10695,10699,9846],"class_list":["post-18341","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-arme-nucleare-era-sovietica","tag-estul-europei","tag-extinderea-nato","tag-invazie-militara-rusia","tag-stat-tampon","tag-suveranitatea-ucrainei","tag-ucraina"],"views":1198,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18341","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18341"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18341\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}