{"id":18337,"date":"2014-03-27T09:59:49","date_gmt":"2014-03-27T07:59:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18337"},"modified":"2015-01-15T14:53:32","modified_gmt":"2015-01-15T12:53:32","slug":"statul-acefal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/statul-acefal\/","title":{"rendered":"Statul acefal"},"content":{"rendered":"

Mai multe televiziuni au prezentat, \u00een ultimii ani, reportaje pe tema dezindustrializ\u0103rii Rom\u00e2niei. Film\u00e3rile \u00een foste situri industriale din zeci de ora\u015fe au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat imagini apocaliptice: obiective industriale care, \u00een trecut, asiguraser\u0103 prosperitatea unor jude\u0163e \u00eentregi, acum erau reduse la stadiul de ruine, numai bune pentru specula\u0163ii imobiliare sau pentru film\u0103ri hollywoodiene cu terori\u015fti \u015fi salvatori providen\u0163iali ai planetei.<\/strong><\/em>
\nNu analizez aici c\u00e2t este de corect\u0103, din punct de vedere publicistic, \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea dezindustrializ\u0103rii f\u0103r\u0103 a prezenta \u015fi fa\u0163a cealalt\u0103, a reindustrializ\u0103rii Rom\u00e2niei, dup\u0103 cum nu discut nici c\u00e2t este de competent\u0103 ideea c\u0103 industria se reduce la industria grea.<\/strong><\/em>
\nCi un alt aspect, despre care nici m\u0103car presa nu sufl\u0103 o vorb\u0103: este vorba de distrugerea infrastructurii de cercetare a Rom\u00e2niei. Distrugere care este deopotriv\u0103 fizic\u0103 \u2013 acapararea fostelor institute de cercet\u0103ri \u015fi specularea patrimoniului lor imobiliar \u2013 \u015fi intelectual\u0103 \u2013 prin subfinan\u0163are, comas\u0103ri \u015fi \u00eenchideri, ca \u015fi prin descurajarea tinerilor. Al c\u0103rei rezultat este transformarea Rom\u00e2niei \u00eentr-un stat acefal, complet dependent tehnologic de importuri \u015fi incapabil nu numai s\u0103 produc\u0103, dar nici m\u0103car s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce se produce pe planet\u0103. \u015ei nu neap\u0103rat \u00een statele avansate, cu care nu ne putem compara din pricina s\u0103r\u0103ciei: o mare parte din \u015ftiin\u0163a \u015fi tehnologia lumii de azi provine din state asiatice mai s\u0103race \u015fi cu un nivel de dezvoltare social\u0103 inferior nou\u0103.
\nAceast\u0103 distrugere a infrastructurii tehnico-\u015ftiin\u0163ifice a \u0163\u0103rii este dublat\u0103 de un alt fenomen, care nu are nici m\u0103car pseudo-explica\u0163iile economico-financiare ale primului: este vorba de \u00eendep\u0103rtarea elitei tehnico-\u015ftiin\u0163ifice de procesul de decizie strategic\u0103 \u00een toate domeniile. S-au luat sau doar s-au \u00eencercat, \u00een ultimii ani, decizii de mare \u00eensemn\u0103tate, care pot afecta viitorul \u0163\u0103rii (cum ar fi deciziile de \u00eenchidere a re\u0163elei spitalice\u015fti din mediul rural \u015fi din ora\u015fele mici sau cea de \u00eenchidere a \u015fcolilor), f\u0103r\u0103 nici o dezbatere \u015ftiin\u0163ific\u0103 real\u0103 \u015fi, mai ales, f\u0103r\u0103 ca institutele de cercet\u0103ri din domeniu, universit\u0103\u0163ile \u015fi speciali\u015ftii s\u0103 fie consulta\u0163i.
\nE evident c\u0103 fosta re\u0163ea de institute de cercet\u0103ri, construit\u0103 \u00eencep\u00e2nd de pe la 1900 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201980 ai secolului trecut, nu mai putea continua \u00een aceea\u015fi form\u0103 \u015fi dup\u0103 1989. \u00centruc\u00e2t modul de func\u0163ionare a statului a trecut de la centralismul totalitar la un sistem democratic, totul s-a schimbat, \u00eencep\u00e2nd cu finan\u0163area \u015fi \u00eencheind cu circuitul comenzii sociale. Disp\u0103r\u00e2nd, de pild\u0103, centralele industriale \u2013 \u00een urma revenirii la economia de pia\u0163\u0103 \u2013, era inevitabil ca institutele de cercet\u0103ri tehnologice dependente de acestea s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe statutul. Dar era, oare, inevitabil ca ele s\u0103 dispar\u0103 cu totul? Privatizarea unor mari obiective industriale nu putea include, \u00een pachetul ini\u0163ial, \u015fi institutele care avuseser\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, rezultate bune? Iar dac\u0103 investitorii refuzau preluarea aceastora (cum s-a \u00eent\u00e2mplat de cele mai multe ori), statul nu era obligat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie care s\u0103 \u00eempiedice risipirea unei bog\u0103\u0163ii create prin investi\u0163ii costisitoare, pl\u0103tite tot de cet\u0103\u0163eni? \u015ei a unei resurse de inteligen\u0163\u0103 care, se \u015ftie, reprezint\u0103 materia cea mai scump\u0103 \u00een lumea contemporan\u0103?
\nVreau, deci, s\u0103 spun c\u0103 m-a mirat \u015fi m\u0103 mir\u0103 \u00eenc\u0103 faptul c\u0103, dintre statele medii \u015fi mari ale Uniunii Europene, Rom\u00e2nia este singurul care nu are un Centru Na\u0163ional al Cercet\u0103rii \u015etiin\u0163ifice. Nici sub aceast\u0103 form\u0103 (pe care eu o consider cea mai potrivit\u0103 specificului societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti), nici sub alte forme, mai pu\u0163in centralizate, dar d\u00e2nd acelea\u015fi rezultate. Avem doar cele circa 80 de institute ale Academiei Rom\u00e2ne, dintre care de-abia 4-5 sunt finan\u0163ate corespunz\u0103tor, \u015fi \u00een care se face cercetare fundamental\u0103, \u015fi tot cam at\u00e2tea institute de cercet\u0103ri tehnologice viabile, care supravie\u0163uiesc, Dumnezeu \u015ftie cum, \u00een a\u015fteptarea unor timpuri mai favorabile.
\nInstitutele Academiei, oric\u00e2t de meritorie este \u2013 \u015fi indiscutabil este! \u2013 activitatea pe care o desf\u0103\u015foar\u0103, nu pot, cu excep\u0163iile care \u00eent\u0103resc regula, dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce, prin eforturi c\u00e2teodat\u0103 sisifice, s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cercetarea fundamental\u0103 pe plan mondial, \u00eentr-o tentativ\u0103 de a men\u0163ine m\u0103car o leg\u0103tur\u0103 de inteligibilitate cu aceasta. Adic\u0103, mai simplu spus, s\u0103 men\u0163in\u0103 un nivel \u015ftiin\u0163ific care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem ce cerceteaz\u0103 al\u0163ii.
\nDin p\u0103cate, hecatomba s-a produs mai cu seam\u0103 la nivelul institutelor de cercet\u0103ri tehnologice. Distrugerea industriei nu reprezint\u0103 dec\u00e2t un pretext sub\u0163ire pentru abandonarea lor, c\u0103ci nu scrie nic\u0103ieri c\u0103, \u00een lumea globalizat\u0103 de azi, aceste institute nu-\u015fi puteau g\u0103si clien\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi trebuiau \u00eengropate, ca avutul faraonilor egipteni, odat\u0103 cu uzinele. Institutele de cercet\u0103ri tehnologice nici nu reprezentau, de fapt, o resurs\u0103 doar pentru industrie, ci \u015fi pentru administra\u0163ie \u015fi pentru deciziile strategice ale statului.
\nIar, la acest capitol, voin\u0163a oamenilor politici \u2013 din nou, cu excep\u0163iile de rigoare \u2013 a func\u0163ionat cu bestialitate: speciali\u015ftii, oamenii care puteau oferi argumente pro sau contra unei decizii politice, au fost pur \u015fi simplu ignora\u0163i, \u00eencep\u00e2nd din primele zile ale anului 1990. Toate m\u0103surile de mare anvergur\u0103, care ne-au afectat decisiv via\u0163a, de la liberalizarea monedei la introducerea TVA, m\u0103suri pe care statele avansate le-au luat dup\u0103 ani \u015fi ani de dezbatere la nivelul speciali\u015ftilor, la noi s-au luat peste noapte, de c\u0103tre politicieni, cu o u\u015furin\u0163\u0103 vecin\u0103 cu iresponsabilitatea.
\nAm dat, la \u00eenceput, exemplul \u00eenchiderii spitalelor. Nimeni (din mediul politic, desigur) nu s-a g\u00e2ndit ce corela\u0163ii va avea ea la nivelul unor sisteme \u015fi indici ca: 1) starea de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei,
\n2) pia\u0163a muncii \u00een domeniul sanitar \u015fi
\n3) \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul medical mediu \u015fi superior. Nimeni nu a luat nici m\u0103car \u00eentr-un calcul empiric \u015fi ipotetic consecin\u0163ele acestei m\u0103suri chiar asupra resurselor financiare \u015fi materiale ale statului, pe care \u00eenchiderea spitalelor din comune \u015fi ora\u015fe mici a pretins c\u0103 le economise\u015fte. Cu c\u00e2t se consum\u0103, de pild\u0103, mai mult carburant cu transportul bolnavilor \u2013 fie c\u0103 e vorba de transport privat, al bolnavilor \u00een\u015fi\u015fi, sau public, cu ambulan\u0163a \u2013 c\u0103tre spitalele r\u0103mase? \u00centreba\u0163i Palatul Cotroceni, de unde a emanat \u00een\u0163elepciunea suprem\u0103 a \u201emoderniz\u0103rii\u201c Rom\u00e2niei \u015fi vede\u0163i dac\u0103 s-a g\u00e2ndit cineva la asta. Portarul, poate.
\n\u00cenmul\u0163i\u0163i aceast\u0103 eliminare a speciali\u015ftilor din spa\u0163iul deciziei la scara \u00eentregii \u0163\u0103ri \u015fi ve\u0163i avea explica\u0163ia profund\u0103 a lichid\u0103rii institutelor de cercet\u0103ri tehnologice. Ca \u015fi pe cea a elimin\u0103rii complete a universit\u0103\u0163ilor din acela\u015fi proces de decizie, chiar \u015fi din cel privind legisla\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar. Tr\u0103im \u00eentr-un stat acefal, care \u00ee\u015fi bate joc de propriile resurse de inteligen\u0163\u0103, pentru a putea lua nestingherit deciziile pe care le dore\u015fte, \u201econtrolat\u201c doar de media (a c\u0103rei competen\u0163\u0103 e mai mult dec\u00e2t limitat\u0103).
\nO \u00eentreag\u0103 complicitate a manipul\u0103rii informa\u0163iei s-a instalat, de fapt, la v\u00e2rful societ\u0103\u0163ii noastre. Astfel c\u0103 deciziile nu se mai iau \u00een func\u0163ie de realit\u0103\u0163i, de cifre \u015fi analize riguroase (\u00een care decizia politic\u0103 s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre mai multe solu\u0163ii bune), ci arbitrar, \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163i electorale \u015fi\/ sau interese de grup.
\nCe-i de f\u0103cut? \u00cenfiin\u0163area de urgen\u0163\u0103, printr-un parteneriat public-privat \u015fi cu implicarea masiv\u0103 a fondurilor \u015fi parteneriatelor europene, a unui Centru Na\u0163ional al Cercet\u0103rii \u015etiin\u0163ifice \u015fi introducerea obligativit\u0103\u0163ii prin lege a expertizei pentru o serie \u00eentreag\u0103 de categorii de decizii politice. Cele care nu sunt, de fapt, politice, ci administrative: ce \u015fcoli deschidem sau \u00eenchidem, ce \u015fosele construim, ce c\u0103i ferate \u00eenchidem, ce poduri ridic\u0103m, ce facilit\u0103\u0163i fiscale introducem, ce ramuri ale agriculturii sprijinim, ce tip de turism putem dezvolta cu succes \u015f.a.m.d. De asemenea, elaborarea unei legisla\u0163ii care s\u0103 oblige la mai buna salarizare \u00een domeniile cercet\u0103rii \u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar \u015fi care s\u0103 previn\u0103 (am ar\u0103tat mai demult cum) furtul creierelor din Rom\u00e2nia. Care este, \u00een UE, unul dintre principalii furnizori de inteligen\u0163\u0103 gratuit\u0103. Cu alte cuvinte, cu pu\u0163ini bani pe care \u00eei b\u0103g\u0103m \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt finan\u0163\u0103m dezvoltarea altora.
\nDar totul trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la elaborarea unei noi strategii de dezvoltare. Una dintre cele mai mari lovituri pe care regimul \u00een care am tr\u0103it \u00een ultimii 10 ani le-a dat acestei na\u0163iuni a fost abandonarea forumurilor de dezbatere \u015ftiin\u0163ific\u0103 a modelelor de dezvoltare. Au transformat, cum spuneam, statul rom\u00e2n \u00eentr-un stat acefal, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai multe televiziuni au prezentat, \u00een ultimii ani, reportaje pe tema dezindustrializ\u0103rii Rom\u00e2niei. Film\u00e3rile \u00een foste situri industriale din zeci de ora\u015fe au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat imagini apocaliptice: obiective industriale care, \u00een trecut, asiguraser\u0103 prosperitatea unor jude\u0163e \u00eentregi, acum erau reduse la stadiul de ruine, numai bune pentru specula\u0163ii imobiliare sau pentru film\u0103ri hollywoodiene cu terori\u015fti \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Statul acefal<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[10688,10689,4,10691,10690,10693,10692],"class_list":["post-18337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-cercetarea-in-romania","tag-dezindustrializare","tag-editorial","tag-industria-in-romania","tag-speculatii-imobiliare","tag-stat-acefal","tag-subfinantare"],"views":2568,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18337"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18337\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}