{"id":18168,"date":"2014-03-20T12:10:13","date_gmt":"2014-03-20T10:10:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18168"},"modified":"2014-03-22T01:18:50","modified_gmt":"2014-03-21T23:18:50","slug":"a-hotara-asupra-propriei-vieti-este-o-idee-nebuneasca-pentru-cei-mai-multi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-hotara-asupra-propriei-vieti-este-o-idee-nebuneasca-pentru-cei-mai-multi\/","title":{"rendered":"\u201eA hot\u0103r\u00e2 asupra propriei vie\u0163i este o idee nebuneasc\u0103 pentru cei mai mul\u0163i\u201c"},"content":{"rendered":"

SIMONA CRATEL \u00een dialog cu Marius Dobrin<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Simona Cratel. Prozatoare cu studii \u00een domeniul artelor, n\u0103scut\u0103 \u00een 1972 la Bucure\u0103ti, Simona Cratel tr\u0103ie\u015fte acum \u00een Germania. Public\u0103 \u00een mod constant proz\u0103 scurt\u0103 la LiterNet. Dintre apari\u0163ii: Str\u0103inii (2006), Flori pentru Zoltan (2012), Podul (2013). Autoarea scrie cu ochi de artist contemporan, conectat la manifest\u0103rile societ\u0103\u0163ii postmoderne.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Marius Dobrin: Cuv\u00e2ntul sau imaginea? \u00centr-o lume \u00een care vizualul pare a acapara totul, cum e s\u0103 perseverezi \u00een a scrie?<\/em><\/strong>
\nSimona Cratel:<\/strong> Nu perseverez \u00een a scrie, mai degrab\u0103 a\u015f spune c\u0103 nu am de ales. Asta \u00eemi place s\u0103 fac, de\u015fi conceptul de \u201epl\u0103cut\u201d e ceva foarte dubios \u00een acest caz. Din asta \u00eemi iau eu acea satisfac\u0163ie de care am nevoie ca s\u0103 merg mai departe. Acel kick pe care al\u0163ii \u00eel iau poate din droguri sau din sex sau din sporturi extreme. Este un punct culminant \u00een via\u0163a mea personal\u0103 c\u00e2nd me\u015fteresc la un mic text furios. Fac ceva ce nu pot \u015fi de fiecare dat\u0103 m\u0103 mir c\u0103 am mai dep\u0103\u015fit o grani\u0163\u0103 personal\u0103. Caut \u00eenc\u0103 un \u00eenlocuitor pentru asta. Dar ar \u00eensemna s\u0103 \u00eencep s\u0103 sar de pe cl\u0103diri sau v\u00e2rful muntelui cu parapanta sau s\u0103 m\u0103 arunc din avion f\u0103r\u0103 para\u015fut\u0103 ca s\u0103 echivalez influxul de adrenalin\u0103. Sigur, c\u00e2nd am \u00eenceput, de\u015fi aveam treizeci \u015fi doi de ani, eram \u00eenc\u0103 naiv\u0103 \u015fi copil\u0103roas\u0103 \u015fi am crezut c\u0103 o s\u0103 ajung mare scriitoare. \u00cemi f\u0103ceam foarte multe iluzii despre oameni, despre lumea \u00een care tr\u0103im \u015fi despre mine. \u00centre timp mi s-au l\u0103murit aceste ne\u00een\u0163elegeri. Ace\u015fti nou\u0103 ani de c\u00e2nd scriu reprezint\u0103 cu fiecare clip\u0103 trecut\u0103 o schimbare profund\u0103 a mea ca persoan\u0103. Nu cer s\u0103 fiu citit\u0103, pentru c\u0103 v\u0103d cu ochii mei c\u00e2t de diferit\u0103 sunt de toat\u0103 lumea din jurul meu \u00een acest moment. Asta uneori doare, pentru c\u0103 nu e u\u015for s\u0103 te sim\u0163i un outsider, poate mi-ar fi mai u\u015for s\u0103 m\u0103 dau pe brazd\u0103 dac\u0103 a\u015f putea, dar e \u015fi o u\u015furare \u00een acela\u015fi timp. Nu \u00eemi place s\u0103 fiu o revoltat\u0103, dar nu pot s\u0103 simt altceva \u00een afar\u0103 de revolt\u0103. De fapt, mi-este ru\u015fine c\u00e2nd pun un link cu un text scris de mine. Am mereu senza\u0163ia c\u0103 sunt spam. C\u0103 ofer o lectur\u0103 \u00een care nimeni nu se poate reg\u0103si, foarte pu\u0163ini o pot \u00een\u0163elege \u015fi m\u0103 simt jenat\u0103. Nu pot r\u0103spunde la \u00eentrebarea direct\u0103 \u201ecuv\u00e2nt sau imagine?\u201d Din clasa a cincea am mers la un liceu de art\u0103, am avut un adev\u0103rat feti\u015f pentru imagine timp de foarte mult\u0103 vreme, dar un lucru \u015ftiu sigur: pictura m\u0103 f\u0103cea mai fericit\u0103. Era mai simplu. Sau eu eram mai simpl\u0103 pe vremea aia. \u00centre timp am alte nevoi.<\/p>\n

M. D.: Ai \u00een vedere anumite principii vizavi de literatura pe care o faci tu? Legate de stil, de structur\u0103, de subiect…<\/em><\/strong>
\nS. C.:<\/strong> Cred c\u0103 am, dar nu con\u015ftient. Vine din exerci\u0163iu. Am \u00een cap ce vreau s\u0103 scriu \u015fi pun pe h\u00e2rtie f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemi pl\u0103nuiesc sau s\u0103-mi dr\u0103muiesc mijloacele. Tot scriind, mi-am creat propriile reguli de care nici nu mai sunt con\u015ftient\u0103. Oricum, pot vorbi doar despre acest moment, c\u0103ci scrisul meu s-a schimbat \u00een decursul timpului. Dar mereu am scris cu sinceritate \u015fi f\u0103r\u0103 premeditare din fiin\u0163a care eram la momentul respectiv. De multe ori mi-e ru\u015fine de texte vechi \u015fi prefer s\u0103 nu mai deschid s\u0103 m\u0103 uit peste ce am scris cu ani \u00een urm\u0103. Nu \u00eemi plac adjectivele \u015fi atributele \u015fi m\u0103 feresc de ele ca de dracu\u2019. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 \u00eemi recitesc un text, ceea ce nu mai e cazul de ani de zile, adic\u0103 bat ceva la tastatur\u0103 \u015fi trimit, l\u0103s\u00e2nd \u00een responsabilitatea altora corecturile gramaticale sau gre\u015felile de dactilografiere, \u015fterg orice adjectiv \u015fi atribut. \u00cencerc s\u0103 spun ceva c\u00e2t mai clar \u015fi mai logic, cu c\u00e2t mai pu\u0163ine cuvinte \u00eemi st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103. Am ajuns o adept\u0103 a sobriet\u0103\u0163ii \u015fi \u00een via\u0163a real\u0103.<\/p>\n

M. D.: Cum vezi proza ta \u00eentre celelalte din limba rom\u00e2n\u0103? Cum percepi evolu\u0163ia prozei de-a lungul timpului?<\/em><\/strong>
\nS. C.:<\/strong> Nu pot r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare \u00eentruc\u00e2t nu sunt \u00eendeajuns de informat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu literatura rom\u00e2n\u0103 din acest moment. \u015ei chiar dac\u0103 a\u015f fi, a\u015f \u0163ine orice observa\u0163ie pentru mine. Nu e treaba mea ce scriu al\u0163ii sau ce fac al\u0163ii, eu \u00eemi v\u0103d doar de treaba mea. Pot zice doar c\u0103 exist. Exist \u015fi eu pe undeva pe acolo, la limita inexisten\u0163ei. Proza trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor alte cerin\u0163e \u00een ziua de azi. Nici eu personal nu mai pot citi orice. Nu mai tr\u0103iesc \u00een ritmul cuiva de acum dou\u0103zeci de ani, cu at\u00e2t mai pu\u0163in al cuiva de acum o sut\u0103. De\u015fi sunt texte care rezist\u0103 fantastic peste timp.<\/p>\n

M. D.: Exist\u0103 un feminin\/masculin \u00een ceea ce prive\u015fte scriitura?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Sigur c\u0103 exist\u0103. Nu \u00een cazul meu. Dar asta \u0163ine de faptul c\u0103 eu am o latur\u0103 masculin\u0103 foarte puternic\u0103. Nu citesc literatur\u0103 scris\u0103 pentru femei.<\/p>\n

M.D.: Cum percepi literatura german\u0103? (B\u0103nuiesc c\u0103 aceasta \u00ee\u0163i este mai familiar\u0103 prin accesibilitatea de limb\u0103.) Sau, \u00een general, cum percepi literatura \u00een lume, la acest moment…<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Nu am o imagine cuprinz\u0103toare despre literatura german\u0103. Lecturile mele sunt dezorganizate, majoritatea \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi constau mai mult din psihologie. Asta citesc eu cu predilec\u0163ie. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 vreo literatur\u0103 \u00eemi este mai familiar\u0103 dec\u00e2t alta. \u00cemi iau un sac de c\u0103r\u0163i de la bibliotec\u0103 bazat pe criterii \u00eendoielnice, deschid fiecare carte \u015fi care rezist\u0103 primele 10 pagini are \u015fanse s\u0103 fie dus\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit cu lectura, indiferent de na\u0163ionalitate. Nu am iubiri incestuoase nici fa\u0163\u0103 de \u0163ara mea de origine, nici fa\u0163\u0103 de \u0163ara mea adoptiv\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de nicio \u0163ar\u0103. Mi-este indiferent. Important este s\u0103 fie literatur\u0103 bun\u0103. Sau mai degrab\u0103, pe gustul meu. \u00cemi plac c\u0103r\u0163ile mici, revoltate, furioase \u015fi care spun lucrurilor pe nume. Nu pierd vremea. \u015ei nu vor s\u0103 fac\u0103 pe nimeni s\u0103 se simt\u0103 mai bine despre sine.<\/p>\n

M. D.: \u00ce\u0163i cite\u015fti cu voce tare povestirile?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Nici cu voce tare \u015fi \u00een niciun fel. Doar dup\u0103 ce \u00eemi este publicat\u0103 undeva revin s\u0103 citesc acel text cu ochii unui str\u0103in \u015fi s\u0103-mi \u00eenregistrez gre\u015felile. S\u0103 m\u0103 acuz de diverse st\u00e2ng\u0103cii.<\/p>\n

M.D.: Cum este (a fost) colaborarea cu LiterNet? <\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Bun\u0103. M\u0103 aflu aici datorit\u0103 LiterNet-ului. Nu \u015ftiu dac\u0103 e un loc bun sau r\u0103u unde m\u0103 aflu acum, depinde din ce unghi prive\u015fti. Exist\u0103 pierderi \u015fi exist\u0103 c\u00e2\u015ftiguri. Mi-este greu s\u0103 le c\u00e2nt\u0103resc \u00een acest moment s\u0103 v\u0103d care dintre ele prevaleaz\u0103. Scrisul nu este un lucru care s\u0103 m\u0103 fac\u0103 fericit\u0103, asta pot s\u0103 asigur pe oricine. Este o otrav\u0103 pe care o iei zilnic \u015fi trebuie s\u0103 tr\u0103ie\u015fti cu ea dac\u0103 po\u0163i. Dac\u0103 e\u015fti destul de puternic. Uneori m\u0103 simt \u00eendeajuns de puternic\u0103, alteori nu. Am f\u0103cut eforturi \u015fi \u00eenc\u0103 mai fac s\u0103 m\u0103 opresc din scris. LiterNet-ul mi-a oferit un loc permanent \u00een care s\u0103 scriu. Uneori sunt recunosc\u0103toare pentru asta, alteori \u00eemi vine s\u0103 sparg capete din acela\u015fi motiv. Nu este u\u015for. Tr\u0103iesc cu \u00eentrebarea \u201ede ce fac asta?\u201d \u00een permanen\u0163\u0103, pentru c\u0103 cel mai des nu-mi iau acel punct culminant, orgasmic, de aici. Trebuie s\u0103 mai a\u015ftept p\u00e2n\u0103 reu\u015fesc s\u0103 ajung iar\u0103\u015fi la un moment fragil de mul\u0163umire. Din ceea ce spun ar trebui s\u0103 reias\u0103 c\u0103 sunt foarte greu de suportat c\u00e2nd nu sunt mul\u0163umit\u0103 de rezultat, iar mul\u0163umirea o ating greu. Devine din ce in ce mai greu pentru mine s\u0103 extrag o pic\u0103tur\u0103 de mul\u0163umire din scris. \u00cen atmosfera de nemul\u0163umire \u00een care tr\u0103iesc eu referitor la scris, m\u0103 mir c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 colaborez cu un site timp de \u015fase ani, a\u015fa c\u0103 nu m\u0103 pot declara altfel dec\u00e2t mul\u0163umit\u0103 de aceast\u0103 colaborare.<\/p>\n

M.D.: Cum percepi via\u0163a oamenilor dintr-o \u0163ar\u0103 sau alta?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Nu pot s\u0103 fac o compara\u0163ie dec\u00e2t \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Germania, \u0163\u0103ri pe care le cunosc c\u00e2t de c\u00e2t, prin prisma mea subiectiv\u0103. \u00cen Germania, lumea tinde s\u0103 se \u0163in\u0103 pentru sine \u015fi s\u0103 fie foarte precaut\u0103 \u00een declara\u0163ii \u015fi s\u0103-\u015fi vad\u0103 de treab\u0103. S\u0103-\u0163i vezi de treaba ta prevaleaz\u0103 asupra altor impulsuri. Sau m\u0103car s\u0103 te prefaci c\u0103-\u0163i vezi de treab\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, spre surprinderea mea, \u00eenc\u0103 nu a ajuns trend-ul acesta dec\u00e2t la foarte pu\u0163ini. R\u0103zboiul civil permanent din cauza unui subiect sau al altuia \u00eenc\u0103 domin\u0103 via\u0163a public\u0103 \u015fi personal\u0103 a multora. Civiliza\u0163ia const\u0103 \u00een a \u0163ine pentru tine ce g\u00e2nde\u015fti, propriile afecte, nu a-\u0163i \u00eensu\u015fi cu adev\u0103rat acel nivel spiritual, deoarece nu este uman posibil dec\u00e2t pentru foarte pu\u0163ini, ci a recunoa\u015fte ce este corect \u015fi etic ca \u015fablon de interac\u0163iune social\u0103. Indiferent de pasiunile fiec\u0103ruia. Discursul incorect a devenit norm\u0103. S\u0103 fim incorec\u0163i cu al\u0163ii, om sau animal, \u015fi s\u0103 tragem spuza pe turta noastr\u0103. S\u0103 atragem aten\u0163ia cu orice pre\u0163. Indiferent de pre\u0163. Dialogul se duce doar la nivelul de atac personal neru\u015finat.
\nM.D.: Exist\u0103 un progres \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a omului? Este omul de azi mai fericit dec\u00e2t cel de alt\u0103dat\u0103?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Nu am o p\u0103rere pertinent\u0103 \u00een privin\u0163a asta. Iar este vorba de o \u00eentrebare prea mare pentru mine \u015fi \u00eemi place s\u0103 m\u0103 m\u0103rginesc la lucrurile mici de care m\u0103 ocup eu. Singurul lucru pe care \u00eel cred cu sinceritate este c\u0103 ritmul accelerat f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u015fi bombardarea cu informa\u0163ii nesortate nu au cum s\u0103 fie ceva bun, iar oamenii par incapabili s\u0103 fac\u0103 ordine \u015fi \u00eentr-un domeniu \u015fi \u00een cel\u0103lalt \u015fi se las\u0103 purta\u0163i de val, nu v\u0103d c\u0103 e un joc foarte periculos, c\u0103 sunt arunca\u0163i din propriile vie\u0163i, c\u0103 nu mai au contact cu propria persoan\u0103. Pu\u0163ini mai apas\u0103 pe fr\u00e2n\u0103 c\u00e2nd totul devine prea mult.<\/p>\n

M.D.: Sinuciderea este un subiect dezb\u0103tut de societate?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Nu este, sigur c\u0103 nu este. Cum nu e moartea, \u00een general. Pentru c\u0103 \u00een aparen\u0163\u0103 nu intereseaz\u0103 pe nimeni. Tr\u0103im \u00eentr-o societate care propov\u0103duie\u015fte ideea c\u0103 am tr\u0103i la infinit \u015fi este ocupat\u0103 cu negarea mor\u0163ii. Ne distragem de la adev\u0103r. Dup\u0103 aceea mai vezi pe c\u00e2te cineva \u015focat de diagnosticul de la doctor sau de diagnosticul unei rude, \u015fi totul vine at\u00e2t de surprinz\u0103tor pentru el, un \u015foc existen\u0163ial, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i devine clar c\u0103 a crezut pe undeva c\u0103 el o s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ve\u015fnic. \u015ei \u00een ciuda faptului c\u0103 majoritatea se declar\u0103 cre\u015ftini, culmea este c\u0103 nu se bucur\u0103 nimeni s\u0103 se duc\u0103 l\u00e2ng\u0103 Hristos. Nu e niciun prilej de bucurie, cu to\u0163ii se aga\u0163\u0103 de via\u0163a asta. Chiar dac\u0103 teoretic el era informat c\u0103 o s\u0103 moar\u0103 c\u00e2ndva, nu credea cu adev\u0103rat c\u0103 i se poate \u00eent\u00e2mpla lui sau cuiva apropiat. De unde \u015focul, surpriza, via\u0163a \u00eei este dat\u0103 peste cap. Fiecare dintre noi murim mai devreme sau mai t\u00e2rziu \u015fi \u015ftim asta, dar fiecare este ocupat s\u0103 se mint\u0103 pe sine sau s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u00eentr-o stare de infantilism c\u00e2t mai avansat\u0103. Tr\u0103im cu o condamnare la moarte. Ne afl\u0103m cu to\u0163ii \u00een death-row, \u00eencolona\u0163i frumos, a\u015ftept\u00e2ndu-ne r\u00e2ndul. \u015ei, ce e mai r\u0103u, ne tr\u0103im vie\u0163ile prost. A-\u0163i lua propria via\u0163\u0103 pare \u015fi mai groaznic, cazul cel mai r\u0103u dintre toate. A hot\u0103r\u00ee asupra propriei vie\u0163i este o idee nebuneasc\u0103 pentru cei mai mul\u0163i. Refuz\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce cineva ar recurge la a\u015fa ceva. Refuz\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 sunt oameni pentru care exist\u0103 ceva mai r\u0103u dec\u00e2t moartea \u00een anumite momente sau situa\u0163ii ale vie\u0163ii lor. Eu am ales acum cinci ani s\u0103 abordez acest subiect pentru c\u0103 am avut \u00een jurul v\u00e2rstei de dou\u0103zeci de ani mai multe tentative de sinucidere \u015fi am \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0163eleg acest subiect. Azi a\u015f scrie altfel despre sinucidere dec\u00e2t acum cinci ani. Subiectul mi-a fost sugerat de prietena mea care m-a \u015fi salvat la 22 de ani de la \u00eencercarea dramatic\u0103 de a pune cap\u0103t vie\u0163ii mele. Sunt fericit\u0103 c\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103 \u00eemi duc la bun sf\u00e2r\u0103it tentativele de sinucidere. Ar fi fost o mare pierdere pentru mine \u015fi o mare gre\u015feal\u0103. \u015ei-a\u015fa murim repede. Ne ducem unul c\u00e2te unul. M\u0103car s\u0103 tr\u0103im ceea ce avem de tr\u0103it, p\u00e2n\u0103 avem sentimentul c\u0103 ne alegem cu ceva.<\/p>\n

M.D.: Privind \u00een urm\u0103, cu mintea de acum, cum vezi ceea ce te-a b\u00e2ntuit la 22 de ani?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Eram pe vremea aceea cu un b\u0103rbat cu care aveam o rela\u0163ie de ur\u0103-dragoste. Duceam o lupt\u0103 continu\u0103 pentru putere \u015fi niciunul nu reu\u015fea s\u0103 c\u00e2\u015ftige, dar nici nu abandona. Eu eram \u00een dezavantaj, pentru c\u0103 el era cu zece ani mai b\u0103tr\u00e2n \u015fi avea experien\u0163a mai multor rela\u0163ii, pe c\u00e2nd eu m\u0103 aflam la prima rela\u0163ie real\u0103 din via\u0163a mea \u015fi nu \u00een\u0163elegeam mai nimic din ce se \u00eent\u00e2mpla. Nu \u015ftiam s\u0103-mi asigur nici m\u0103car supravie\u0163uirea \u00eentr-o rela\u0163ie. Eram \u00eenghi\u0163it\u0103 total de cel\u0103lalt. Una dintre problemele cele mai mari era c\u0103 nu \u00eel iubeam cu adev\u0103rat. \u00cel dispre\u0163uiam. Tot ce f\u0103cea el mi se p\u0103rea ridicol \u015fi caraghios, a\u015fa c\u0103 \u00eel b\u00e2rfeam cu fiecare ocazie. Nu aveam niciun cuv\u00e2nt bun de zis despre el. R\u00e2deam de el cu prietenele mele c\u0103rora le povesteam cu lux de am\u0103nunte c\u00e2t de ridicol mi se p\u0103rea c\u0103 este \u015fi ce t\u00e2mpenii a mai zis. R\u00e2deam cu maic\u0103-mea de el, aveam \u015fi porecle r\u0103ut\u0103cioase pentru el. Dar nici nu m\u0103 puteam desp\u0103r\u0163i de el, de\u015fi era un m\u00e2rlan sadic \u015fi misogin. Eram legat\u0103 fizic de el, \u00eentr-un mod foarte perfid. Ceea ce m\u0103 \u0163inea l\u00e2ng\u0103 el, dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba cineva atunci, era cum mirosea. Cum \u00eei mirosea corpul era tot ce eram \u00een stare s\u0103 admir la el. Era un permanent conflict cu mine \u00eens\u0103mi. Tr\u0103iam \u00eentre dispre\u0163ul cumplit fa\u0163\u0103 de el, \u015fi tot ce era el, \u015fi imposibilitatea mea de a m\u0103 rupe de el. Am ajuns \u00eentr-o situa\u0163ie de via\u0163\u0103 care m\u0103 dep\u0103\u0103ea \u015fi c\u0103reia nu-i vedeam nicio rezolvare. Ajunsesem s\u0103 c\u00e2nt\u0103resc doar 42 de kilograme \u015fi eram \u00eentr-o depresie at\u00e2t de profund\u0103, c\u0103 nu mai eram \u00een stare s\u0103 g\u00e2ndesc. Doream doar s\u0103 schimb situa\u0163ia \u00een care m\u0103 aflam. Eram at\u00e2t de nemul\u0163umit\u0103 de mine \u015fi de via\u0163a mea, c\u0103 \u015ftiam c\u0103 a\u015fa cum e \u00een acel moment nu mai poate continua. At\u00e2ta pot spune \u00een doar c\u00e2teva cuvinte aici f\u0103r\u0103 s\u0103 devin plictisitoare.<\/p>\n

M. D.: Un citat din romanul t\u0103u, Podul: \u201eDin statistici reiese c\u0103 e nevoie de trei \u00eencerc\u0103ri de sinucidere pentru a reu\u015fi s\u0103 duci la cap\u0103t gestul \u00een cazul unui b\u0103rbat, iar \u00een cazul unei femei dou\u0103sprezece \u00eencerc\u0103ri\u201c. Crezi c\u0103 o femeie este mai puternic conectat\u0103 la natural, la firesc, la echilibrul nev\u0103zut al energiilor care ne \u00eenconjoar\u0103?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> M\u0103 aflu \u00eentr-o pozi\u0163ie ciudat\u0103, pentru c\u0103 nu mi se pare c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre citatul din carte \u015fi \u00eentrebare. Dac\u0103 este s\u0103 m\u0103 refer la citat, cred c\u0103 de aici reiese c\u0103 femeile recurg la tentative de sinucidere pentru a striga dup\u0103 ajutor, \u00een timp ce b\u0103rba\u0163ii sunt deja hot\u0103r\u00e2\u0163i. Referitor la \u00eentrebare, nu, nu cred. Sunt oameni \u015fi oameni. Fiecare e altfel \u015fi \u00een acest caz e foarte greu s\u0103 g\u00e2nde\u015fti \u00een \u015fabloane. De c\u00e2te ori o faci, via\u0163a r\u00e2de de tine. Mie mi se pare mai degrab\u0103 c\u0103 femeile tind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o lume imaginar\u0103, pe c\u00e2nd b\u0103rba\u0163ii au mai mult\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. Femeile au tendin\u0163a s\u0103 se \u00eensceneze, s\u0103-\u015fi creeze o lume a lor, unde sunt cineva \u015fi conteaz\u0103, poate pentru c\u0103 \u00een via\u0163a real\u0103 frustrarea e mare. Se costumeaz\u0103, se coafeaz\u0103, se \u00eenconjoar\u0103 de pove\u015fti care au foarte pu\u0163in\u0103 conexiune cu realitatea, \u00ee\u015fi creeaz\u0103 propriul mit despre sine.<\/p>\n

M.D.: \u201eSuntem binecuv\u00e2nta\u0163i. Suntem aici\u201d. Cum ajungem s\u0103 sim\u0163im asta?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> C\u00e2nd pun cuvinte \u00een gura vreunui personaj, nu sunt neap\u0103rat convingerile mele. Aud oamenii \u00een jur vorbind \u015fi \u00eei reproduc \u00een ce scriu, dar nu este discursul meu. Eu nu a\u015f rosti niciodat\u0103 cuvintele \u201esuntem binecuv\u00e2nta\u0163i\u201d pentru c\u0103 nu \u00een\u0163eleg nici m\u0103car ce e aia. C\u0103 suntem aici, e probabil. Sun\u0103 ca un moto pe care eu l-a\u015f putea adopta sau probabil c\u0103 \u00eel am deja.<\/p>\n

M.D.: \u201e\u015etiu, oamenii trebuie \u0163inu\u0163i la distan\u0163a optim\u0103, nici prea aproape, nici prea departe, s\u0103 nu le dai nici prea mult\u0103 afec\u0163iune, nici prea pu\u0163in\u0103. Doar at\u00e2ta dragoste c\u00e2t se cuvine. La distan\u0163a corect\u0103\u201c. Cum putem afla distan\u0163a corect\u0103?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Eu am scris acest roman \u00eentr-un moment cumplit pentru mine, pentru c\u0103 tocmai m\u0103 certasem cu prietena care \u00eemi d\u0103duse ideea pentru acest roman. Pentru mine ea a fost o persoan\u0103 foarte important\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 m\u0103 mai mir c\u0103 se poate f\u0103r\u0103 ea. \u00cen acel moment mie nu \u00eemi mergea bine \u00een via\u0163a personal\u0103, aveam multe probleme \u015fi nu am reac\u0163ionat cum trebuie la ne\u00een\u0163elegerile dintre noi. De fapt, ne-am certat din cauza copiilor. Fiu-meu s-a b\u0103tut cu fiic\u0103-sa. De aici am devenit am\u00e2ndou\u0103 super-sensibile \u015fi extrem de combative. A\u015fa c\u0103 o parte din suferin\u0163a din carte \u00eemi apar\u0163ine \u00een realitate, iar asta este o direct\u0103 aluzie la sentimentele r\u0103nite dintre mine \u015fi aceast\u0103 prieten\u0103. Distan\u0163a corect\u0103 am aflat-o \u00eentre timp din proprie experien\u0163\u0103 \u015fi nu este verbal transmisibil\u0103.<\/p>\n

M.D.: \u201eE bine s\u0103 nu vrei nimic\u201c. Dar po\u0163i?<\/em><\/strong>
\nS.C.:<\/strong> Sigur c\u0103 se poate. Probabil \u201enimic\u201d e un cuv\u00e2nt prea mare, dar s\u0103 vrei din ce \u00een ce mai pu\u0163in. S\u0103 te limitezi la supravie\u0163uire.<\/p>\n

M.D.: Cum recite\u015fti ceea ce ai scris cu anume timp \u00een urm\u0103?<\/em><\/strong>
\nS. C.:<\/strong> Nu recitesc, nu pot, nu sunt capabil\u0103. M\u0103 simt jenat\u0103 dac\u0103 fac asta, ca de un fapt indecent comis \u00een public. Nu mai vreau s\u0103-mi mai amintesc de el.<\/p>\n

M. D.: Cum a fost colaborarea cu \u201eEquivalence\u201c? Unde poate fi g\u0103sit romanul Podul?<\/em><\/strong>
\nS. C.:<\/strong> Foarte bun\u0103. U\u015foar\u0103, fireasc\u0103. A\u015fteptam de aproape cinci ani s\u0103 scap de acest roman \u015fi s\u0103 \u00eemi v\u0103d mai departe de scris, via\u0163\u0103 sau de ce mai cred eu c\u0103 sunt capabil\u0103. Mi-a at\u00e2rnat ca o piatr\u0103 de moar\u0103 de g\u00e2t. A fost o u\u015furare incredibil\u0103 s\u0103 mi-l ia cineva \u015fi s\u0103 scap. De data asta am avut noroc, dar m\u0103 \u00eendoiesc profund c\u0103 voi mai scrie roman vreodat\u0103. Linkul se g\u0103se\u015fte aici: http:\/\/www.equivalences.org\/editions\/prose\/simona-cratel-podul.pdf.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SIMONA CRATEL \u00een dialog cu Marius Dobrin   Simona Cratel. Prozatoare cu studii \u00een domeniul artelor, n\u0103scut\u0103 \u00een 1972 la Bucure\u0103ti, Simona Cratel tr\u0103ie\u015fte acum \u00een Germania. Public\u0103 \u00een mod constant proz\u0103 scurt\u0103 la LiterNet. Dintre apari\u0163ii: Str\u0103inii (2006), Flori pentru Zoltan (2012), Podul (2013). Autoarea scrie cu ochi de artist contemporan, conectat la manifest\u0103rile… Cite\u0219te mai mult »\u201eA hot\u0103r\u00e2 asupra propriei vie\u0163i este o idee nebuneasc\u0103 pentru cei mai mul\u0163i\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10633],"class_list":["post-18168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-simona-cratel"],"views":1929,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18168"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18168\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}