{"id":18164,"date":"2014-03-20T11:31:52","date_gmt":"2014-03-20T09:31:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18164"},"modified":"2014-03-22T02:22:48","modified_gmt":"2014-03-22T00:22:48","slug":"orasul-ecranic-printre-eroii-post-si-hiper-modernitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/orasul-ecranic-printre-eroii-post-si-hiper-modernitatii\/","title":{"rendered":"Ora\u015ful ecranic printre eroii (post- \u015fi hiper-) modernit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

\u00cen perspectiv\u0103 istoric\u0103, fenomenul cultural al cinematografului poate fi descris sub forma unei ecua\u0163ii ai c\u0103rei termeni sunt reprezenta\u0163i pe de o parte de raportul dintre ora\u0103 \u015fi modernitate, iar, pe de alt\u0103 parte, de raportul dintre modernitate \u015fi cinematograf.<\/strong> <\/em>
\nCinematograful reprezint\u0103 o form\u0103 cultural\u0103 distinct\u0103 \u00een condi\u0163iile diversific\u0103rii fenomenelor asociate vie\u0163ii urbane, \u00een contextul modernit\u0103\u0163ii \u00eenceputului de secol XX. Cinematograful privit din punct de vedere al produc\u0163iei (industriei culturale), al reprezent\u0103rii \u015fi al recept\u0103rii este una dintre formele de manifestare cele mai spectaculare ale vie\u0163ii urbane moderne. Modernitatea a generat forme de manifestare ale culturii de mas\u0103 \u2013 printre care \u015fi cinematograful. Cinematograful este modern prin \u00eens\u0103\u015fi natura sa, \u00een mod naiv modern, fiind singura art\u0103 care nu s-a n\u0103scut dintr-o nevoie artistic\u0103, ci care a fost descoperit\u0103 \u015fi a func\u0163ionat ca urmare a descoperirii \u015fi func\u0163ion\u0103rii unei tehnici noi. Pe de alt\u0103 parte, este modern pentru c\u0103 \u00eencorporeaz\u0103 valoarea fundamental\u0103 a modernit\u0103\u0163ii, \u015fi anume \u201enoul\u201c. Cinematograful este at\u00e2t produs al modernit\u0103\u0163ii urbane, c\u00e2t \u015fi produc\u0103tor de cultur\u0103 urban\u0103.
\nIstoric, ora\u015ful a jucat un rol esen\u0163ial \u00een dezvoltarea cinematografului, \u00een sensul \u00een care a oferit resursele necesare pentru producerea filmelor, a oferit materia prim\u0103 pentru con\u0163inuturile acestora \u015fi a oferit spa\u0163iul pentru distribu\u0163ia \u015fi consumul filmelor. Cinematograful devine parte a identit\u0103\u0163ii urbane \u015fi construie\u0103te la r\u00e2ndul s\u0103u identitate urban\u0103. Consumul de filme devine un obicei cultural specific mediului urban, \u00een timp ce aspecte ale ora\u015fului \u015fi vie\u0163ii urbane ofer\u0103 teme \u015fi subiecte pentru dramatiz\u0103rile ecranice. Reflect\u0103rile \u015fi reproducerile ecranice ale faptelor, evenimentelor, ale experien\u0163elor individuale, sociale, institu\u0163ionale construiesc spa\u0163iul fertil pentru articularea a ceea ce sociologul american Lewis Mumford numea \u201eochiul lumii\u201c, \u201eglasul experien\u0163ei\u201c sau \u201emersul timpului\u201c. Experien\u0163ele vie\u0163ii sociale se transform\u0103 \u00een pretexte ale unei experien\u0163e cinematografizate, \u00een timp ce modurile de ac\u0163iune, interac\u0163iune \u015fi comunicare ale oamenilor devin replici ale modurilor istorice de reprezentare predefinite pe ecran.
\nCinematograful ofer\u0103 spa\u0163iul pentru opera\u0163ionaliz\u0103ri spectaculare \u015fi inedite ale conceptului de ora\u0103, ora\u015ful \u00een\u0163eles \u00een primul r\u00e2nd ca institu\u0163ie civilizat\u0103. Filmul are o valoare documentar\u0103 \u015fi istoric\u0103 incontestabil\u0103, constituind \u00eenainte de toate m\u0103rturia cea mai direct\u0103 a variatei experien\u0163e a ora\u015fului, a fizionomiilor sale precise, culturale, sociale, politice \u015fi dispune de chei ale unei lecturi interpretative unice. Cinematograful este totodat\u0103 surs\u0103 de informa\u0163ie, instrument de introspec\u0163ie urban\u0103, m\u0103rturie direct\u0103 \u015fi construc\u0163ie evaluativ\u0103 asupra ora\u0103ului.
\nPrivirile avizate ale cercet\u0103torilor \u015fi filosofilor asupra rolului pe care cinematograful \u00eel ocup\u0103 \u00een general \u00een economia cultural\u0103 a societ\u0103\u0163ii contemporane se diferen\u0163iaz\u0103 de-a lungul a dou\u0103 paliere structurate polar. Astfel, pe de o parte, sunt cei care consider\u0103 cinematograful drept un bloc unic, a\u015fez\u00e2ndu-l \u00een \u00eentregime pe un plan corup\u0103tor \u015fi alienant, dominat de spectrul unei necropole. Sunt relevante \u015fi semnificative \u00een acest sens abord\u0103rile radicale ale unor autori ca Theodor W. Adorno \u015fi Max Horkheimer, reprezentan\u0163i ai \u015ecolii critice de la Frankfurt (industria cultural\u0103 este \u00een viziunea lor o ipostaz\u0103 a ordinii economice, iar cinematograful doar o ipostaz\u0103 a industriei culturale). Pe de alt\u0103 parte, sunt cei care propun o privire mai moderat\u0103 asupra problematicii industriei culturale \u015fi \u00een particular asupra cinematografului. Sociologul italian Alberto Abruzzese consider\u0103 c\u0103 industria cultural\u0103 se situeaz\u0103 mai degrab\u0103 pe un anumit continuum condi\u0163ionat de factori sociali, istorici, economici, exist\u00e2nd replieri ne\u00eentrerupte \u015fi decalaje permanente, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 un caracter static \u015fi uniform. Industria cultural\u0103 devine un spa\u0163iu fertil pentru generarea unor dinamici \u015fi a unor poten\u0163ialuri diverse. De exemplu, categoriile de teme, motive \u015fi figuri elaborate de-a lungul timpului sunt permanent redefinite, reformulate, reinvestite cu sens \u015fi semnifica\u0163ie \u00een func\u0163ie de contextul \u015fi epoca \u00een care construc\u0163ia filmic\u0103 este realizat\u0103.
\nCinematograful nu se constituie a\u015fadar exclusiv \u00eentr-un mecanism de manipulare \u015fi de tratare a unor teme \u015fi probleme aparent decadente, vulgare, cotidiene, devenind la r\u00e2ndul s\u0103u nu doar o resurs\u0103 \u00een generarea unei culturi decadente, ci \u015fi un tip particular de investigator individual care dispune de moduri de sondare, cunoa\u015ftere \u015fi \u00eenfruntare a unor probleme care populeaz\u0103 imaginarul social la un moment dat. Nu este un spa\u0163iu al non-problemelor, ci al unor teme \u015fi probleme pregnante, vii ale societ\u0103\u0163ii \u00een care se plaseaz\u0103. Chiar teme cu un caracter general valabil care au reprezentat obiectul preocup\u0103rilor \u015fi \u00een alte timpuri, doar c\u0103 mijloacele de apropiere \u015fi de tratare a acestora erau fundamental diferite. Referindu-se la filmul O femeie m\u0103ritat\u0103\/Une femme mari\u00e9e (1964), Jean-Luc Godard afirma: \u201eA\u015fa cum L\u00e9vi-Strauss ar fi putut s\u0103 ne dea ideea femeii \u00eentr-o societate primordial\u0103, \u00een Borneo, tot a\u015fa am \u00eencercat s\u0103 sugerez ideea femeii \u00een societatea primitiv\u0103 a anului 1964\u201c.
\nSpa\u0163iul \u00een filme \u015fi filmele \u00een spa\u0163iu<\/strong>
\nIpostazele ora\u015fului cinematic construiesc un univers urban specific: ora\u015ful ca un spa\u0163iu simbolic al timpului uman, ora\u0103ul \u00een raport cu mediul rural, ora\u0103ul \u00een expresii utopice sau distopice, ora\u015ful ca spa\u0163iu al prefacerilor \u015fi schimb\u0103rilor sociale, al reflexivit\u0103\u0163ii, al individualiz\u0103rii \u015fi interog\u0103rii identitare. Diversitatea modurilor de a privi cinematic ora\u015ful constituie o expresie a leg\u0103turii intime \u00eentre cinematograf \u015fi ora\u015f. \u00cen consecin\u0163\u0103, reflec\u0163ia asupra ora\u0103ului este adesea indisociabil\u0103 de aceea asupra cinematografului.
\nAspecte ale urbanit\u0103\u0163ii hipermoderne referitoare, de exemplu, la fenomenul larg de individualizare, la multiplicarea stimulilor externi, la conflictele \u015fi diversificarea experien\u0163elor \u015fi interac\u0163iunilor sociale ale indivizilor \u00een contextul urban constituie instrumentarul tematic dominant pentru reprezent\u0103rile cinematice ale ora\u015fului \u00een spa\u0163iul cinematografiei occidentale \u015fi sud-est europene, desigur cu anumite particularit\u0103\u0163i care le individualizeaz\u0103, dar \u015fi cu o zon\u0103 de interferen\u0163e \u015fi similitudini important\u0103, d\u00e2nd seama de apropierile semnificative dintre modele culturale diferite pe care cinematograful le poate institui prin aceea c\u0103 permite trecerea de la scena macro, a marilor idei, a istoriei la scena micro cu toate aspectele sale aproape inobservabile, dar care ofer\u0103 o perspectiv\u0103 mult mai credibil\u0103 asupra realit\u0103\u0163ii unei epoci.
\n\u00cen tradi\u0163ia cinematografic\u0103 ora\u015ful \u00eensu\u0103i reprezint\u0103 o categorie specific\u0103 de personaj principal. Filme ca Berlin: Symphony of a Great City\/Berlin: die Symphonie der Gro\u00dfstadt (regia Walther Ruttmann, 1927, Germania), Man With a Movie Camera (regia Dziga Vertov, 1929, URSS), Metropolis (regia Fritz Lang, 1929, Germania) sunt referen\u0163iale \u00een cinematografia clasic\u0103 pentru ipostaza urbanit\u0103\u0163ii moderne \u00een cinema, reunind genuri distincte.
\nViziunile cinematografice postmoderne asupra ora\u015fului ca mod de via\u0163\u0103 au propus o instrumentalizare tot mai vast\u0103 a ora\u015fului \u00eentr-o abordare care pune accentul pe calit\u0103\u0163ile \u015fi formele de via\u0163\u0103 inedite ale spa\u0163iului urban, ca dimensiune esen\u0163ial\u0103 \u00een structurarea imaginarului urban cinematografic. Dimensiunea spa\u0163ial\u0103 \u00een reprezentarea \u015fi construc\u0163ia ora\u015fului \u00een film a c\u0103p\u0103tat o amploare tot mai mare pe m\u0103sur\u0103 ce s-a dezvoltat tehnologia cinematografic\u0103 ce a permis ie\u015firea din studiouri \u015fi filmarea spa\u0163iilor urbane \u00een realitatea lor prezent\u0103. Ora\u015ful nu mai este a\u015fadar doar sugerat, ci expus \u00een diversitatea \u015fi mi\u015fc\u0103rile sale autentice, camera \u00eenregistr\u00e2nd aspecte \u015fi nuan\u0163e care modific\u0103 \u00een mod creator instrumentarul perceptiv al realit\u0103\u0163ii urbane. Cinematograful este o form\u0103 cultural\u0103 ideal\u0103 pentru examinarea \u201espa\u0163ializ\u0103rii\u201c pentru c\u0103 reprezint\u0103 \u00een mod particular o form\u0103 spa\u0163ial\u0103 de cultur\u0103 (\u00een sensul \u201eabord\u0103rii spa\u0163iale\u201c \u2013 perspectiv\u0103 teoretic\u0103 specific\u0103 anilor 1970, care integreaz\u0103 spa\u0163iul ca o categorie organizatoare \u015fi utilizeaz\u0103 conceptul de \u201espa\u0163ializare\u201c \u00een analiza \u015fi descrierea societ\u0103\u0163ii \u015fi culturii moderne \u015fi (mai ales) postmoderne). At\u00e2t spa\u0163iul \u00een filme (spa\u0163iul film\u0103rii, al cadrului narativ), c\u00e2t \u015fi filmele \u00een spa\u0163iu (modelarea spa\u0163iilor urbane tr\u0103ite ca o practic\u0103 cultural\u0103, organizarea \u00een spa\u0163iu a industriei cinematografice \u00een sensul de produc\u0163ie, distribu\u0163ie \u015fi consum) fac din cinematograf nu doar un sistem textual, ci \u015fi unul spa\u0163ial.
\nOra\u015ful cinematic.<\/strong>
\n Un subcon\u015ftient social<\/strong>
\nCeea ce produce amploarea \u015fi bog\u0103\u0163ia calit\u0103\u0163ilor specifice ale crea\u0163iei \u015fi experien\u0163ei cinematografice a ora\u015fului este o diferen\u0163iere multipl\u0103 a formelor de cunoa\u015ftere \u015fi \u00een\u0163elegere ale acestui spa\u0163iu urban, precum \u015fi a formelor de sensibilitate urban\u0103 asociate lui. Experien\u0163a spa\u0163ial\u0103 a ora\u015fului a devenit \u015fi \u00een func\u0163ie de experien\u0163a cinematografic\u0103 a ora\u015fului, indiferent c\u0103 este vorba despre cei care \u00eel utilizeaz\u0103 cotidian (cea mai mare parte a popula\u0163iei), de cei care \u00eel concep \u00een forme abstracte \u015fi \u00eel modeleaz\u0103 potrivit unor viziuni mai mult sau mai pu\u0163in ideologizate \u00een sensul unor imperative politice (arhitec\u0163i, urbani\u015fti etc) sau de cei care \u00eel instrumentalizeaz\u0103 ca obiect al unei reflec\u0163ii sau imagina\u0163ii artistice.
\n\u00cen contextul v\u00e2rstei hipermodernit\u0103\u0163ii, cinematograful contribuie la validarea unei identit\u0103\u0163i tot mai fragmentate, la fragilizarea eului urban \u015fi la fluidizarea contururilor sale spa\u0163iale \u015fi temporale \u00een virtutea afirm\u0103rii tot mai puternice a unei diversit\u0103\u0163i de autonomii subiective menite s\u0103 individualizeze cele mai banale \u015fi intime experien\u0163e \u015fi raporturi ale individului cu lumea.
\n\u00cen planul realit\u0103\u0163ii ecranice a ora\u015fului avem de-a face cu o dislocare pregnant\u0103, constant\u0103 \u015fi uneori \u015focant\u0103, rela\u0163ia dintre individ \u015fi ora\u015farticul\u00e2ndu-se mai degrab\u0103 \u00een virtutea vizionarului \u015fi mai pu\u0163in a ac\u0163iunii, \u00een contextul fluidiz\u0103rii \u015fi multiplic\u0103rii percep\u0163iilor asupra timpului \u015fi spa\u0163iului urbane. \u00cen condi\u0163iile \u00een care individul hipermodern devine din ce \u00een ce mai mult acaparat de propria-i imagine, de aparen\u0163e, ora\u015ful cinematografizat \u00eel urmeaz\u0103 fidel. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, realitatea cinematografic\u0103 a ora\u015fului, a\u015fadar un tip de realitate urban\u0103 virtual\u0103, susceptibil\u0103 de internaliz\u0103ri multiple, devine cu mult mai atractiv\u0103 dec\u00e2t realitatea prezent\u0103 a unui ora\u015f, pentru c\u0103 aceasta \u00eencorporeaz\u0103 nevoile, temerile, dorin\u0163ele, a\u015ftept\u0103rile \u015fi aspira\u0163iile individului, reprezent\u00e2nd forma cea mai spectacular\u0103 de reflectare a preocup\u0103rilor sale prin aceea c\u0103, spre deosebire de celelalte arte, permite individualizarea \u00een expresii estetizante \u015fi \u00een stiluri istoricizante a oric\u0103rei biografii urbane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen perspectiv\u0103 istoric\u0103, fenomenul cultural al cinematografului poate fi descris sub forma unei ecua\u0163ii ai c\u0103rei termeni sunt reprezenta\u0163i pe de o parte de raportul dintre ora\u0103 \u015fi modernitate, iar, pe de alt\u0103 parte, de raportul dintre modernitate \u015fi cinematograf. Cinematograful reprezint\u0103 o form\u0103 cultural\u0103 distinct\u0103 \u00een condi\u0163iile diversific\u0103rii fenomenelor asociate vie\u0163ii urbane, \u00een contextul… Cite\u0219te mai mult »Ora\u015ful ecranic printre eroii (post- \u015fi hiper-) modernit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[10631,10632,10630],"class_list":["post-18164","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-aparitia-cinematografului","tag-industria-culturala","tag-obicei-cultural"],"views":1554,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18164","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18164"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18164\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}