{"id":18160,"date":"2014-03-20T11:24:42","date_gmt":"2014-03-20T09:24:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18160"},"modified":"2014-03-21T23:51:34","modified_gmt":"2014-03-21T21:51:34","slug":"geniul-lui-riccardo-muti-sau-manon-lescaut-la-opera-din-roma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/geniul-lui-riccardo-muti-sau-manon-lescaut-la-opera-din-roma\/","title":{"rendered":"Geniul lui Riccardo Muti sau Manon Lescaut la Opera din Roma"},"content":{"rendered":"

Director de onoare pe via\u0163\u0103 al Teatrului de Oper\u0103 din capitala Italiei, Riccardo Muti dirijeaz\u0103 \u201ein loco\u201c \u00een fiecare stagiune c\u00e2te o nou\u0103 produc\u0163ie-eveniment. Pentru sf\u00e2r\u015fitul lui februarie \u015fi \u00eenceputul lui martie titlul ales a fost Manon Lescaut de Puccini, \u00een regia Chiarei Muti, fiica de 41 de ani a maestrului, prilej cu care a fost marcat\u0103 o multipl\u0103 premier\u0103: debutul \u00een rolul titular al celebrei soprane Anna Netrebko, la prima sa prezen\u0163\u0103 pe scena roman\u0103, ca \u015fi \u00eent\u00e2ia colaborare cu faimosul \u015fef de orchestr\u0103. De aici au provenit \u015fi o parte din protestele sindicale care au pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii, p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul moment, reprezenta\u0163ia inaugural\u0103. Al\u0103turi de revendic\u0103ri specifice, a fost acuzat conflictul de interese dintre dirijor \u015fi regizoare, ca \u015fi onorariul uria\u0103 oferit divei mondiale pentru cele trei spectacole pe care le avea de c\u00e2ntat. \u00censu\u015fi primarul Romei a intervenit \u015fi chiar a amenin\u0163at cu desfiin\u0163area ansamblurilor teatrului, dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s-a c\u0103zut la pace \u015fi premiera a putut avea loc, onorat\u0103 de prezen\u0163a pre\u015fedintelui Italiei, a altor oficialit\u0103\u0163i.
\nPictur\u0103 sonor\u0103<\/strong>
\nAm v\u0103zut al doilea spectacol, un matineu care \u00eemi st\u0103ruie \u00een memorie \u00een primul r\u00e2nd gra\u0163ie puternicei personalit\u0103\u0163i a lui Riccardo Muti, 73 de ani \u00een 2014. A forjat o orchestr\u0103 de excep\u0163ie care \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte presta\u0163iile anterioare. Pot depune m\u0103rturie pentru cre\u015fterea calitativ\u0103 fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i, dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la un spectacol din 2007 cu Traviata, sub alt\u0103 conducere muzical\u0103. \u00cen martie 2014 irepro\u015fabile au fost transparen\u0163a compartimenului de coarde, tonul cald al \u201elemnarilor\u201c, percutan\u0163a al\u0103murilor, toate contopite \u00eentr-o sonoritate unitar \u00eenchegat\u0103, din care au r\u0103zb\u0103tut impulsurile de expresie induse de baghet\u0103. Remarcabil\u0103 a fost calitatea lui Muti de a doza sunetul, niciodat\u0103 excesiv \u00een rela\u0163ia cu c\u00e2nt\u0103re\u0163ii, dar hiperbolizat \u00een momentele de intens dramatism, c\u00e2nd maestrul \u2013 care conduce a\u015fezat pe scaunul dirijoral, privind adesea partitura (de\u015fi sunt convins c\u0103 o \u015ftie pe dinafar\u0103) \u2013 se ridic\u0103 \u00een picioare ca un magician, impun\u00e2nd exprim\u0103ri esen\u0163iale, fie pentru scen\u0103, fie pentru fos\u0103.
\nSc\u00e2nteierile briliante au str\u0103fulgerat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, atacurile fulminante au subliniat momentele-cheie, diafanul \u015fi rafinamentele au indus atmosfera de salon din actul secund, iar \u00een cel ultim tensiunea dramatic\u0103 a \u00eenso\u0163it aria sopranei \u201eSola, perduta abbandonata\u201c, for\u0163a a alternat cu unduirile emo\u0163ionante, merg\u00e2nd c\u0103tre un cutremur\u0103tor final. Cunoscutul Intermezzo dinaintea actului al III-lea a fost o bijuterie simfonic\u0103: triste\u0163e, prevestiri sumbre, fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri dureroase, tumult, amenin\u0163\u0103ri funebre (timpani implacabili), calm \u00eentrep\u0103truns cu r\u0103bufniri de revolt\u0103, \u00eencheiere \u00een apoteoz\u0103. O pictur\u0103 sonor\u0103.
\nVocile care clameaz\u0103 c\u0103, sub bagheta lui Muti, orchestra de la Teatro Costanzi din Roma se afl\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor mai mari ansambluri europene de oper\u0103 sunt deja multe. O adaug pe a mea.
\nStr\u0103lucire \u015fi expresivitate<\/strong>
\nPentru Anna Netrebko, 42 de ani \u015fi jum\u0103tate, rolul puccinian se situeaz\u0103 \u00een linia pe care o promoveaz\u0103 \u00een acest moment al carierei, intrarea \u00een teritoriul liric \u2013 spint, direc\u0163ionare potrivit\u0103 venit\u0103 din evolu\u0163ia vocii sale spre o larg\u0103 consisten\u0163\u0103 timbral\u0103. Glasul catifelat, de dulcea\u0163a mierii, cu iriza\u0163ii str\u0103lucitoare \u015fi ampl\u0103 \u00eenve\u015fm\u00e2ntare a auditoriumului, dominator peste ansambluri \u015fi parteneri, se ml\u0103diaz\u0103 \u00een fraze de impecabil\u0103 cantabilitate, de structurare atent\u0103 a culorilor \u015fi a emo\u0163iilor. Accentele vehemente sunt bine cump\u0103nite, extremele acute au pana\u015f fastuos. M\u0103 g\u00e2ndesc la nota de Do din scena cu Geronte din actul secund \u201eL\u2019ora, o Tirsi…\u201c, pe care \u015fi regizoarea parc\u0103 a dorit s-o pun\u0103 \u00een valoare, impun\u00e2nd stop-cadru celor din scen\u0103. A fost un sunet \u00eentruc\u00e2tva mai bine atacat dec\u00e2t cel identic, din precedentul duet cu Lescaut.
\nTr\u0103irea eroinei este intens\u0103 \u015fi, chiar dac\u0103 re\u0163inut cochet\u0103 \u00een primul act, pare c\u0103 se arunc\u0103 incon\u015ftient \u00een aventur\u0103, \u00een urm\u0103toarele se arat\u0103 pasional d\u0103ruit\u0103 dragostei pentru des Grieux \u015fi tulbur\u0103tor cutremurat\u0103 de finalul tragic. \u00cen tot acest parcurs, \u00een pofida luxului exorbitant din actul al II-lea, premoni\u0163ia deznod\u0103m\u00e2ntului o urm\u0103re\u0103te (impresionant\u0103 \u015fi pilduitoare rostirea plin\u0103 de triste\u0163e \u201eOh, sar\u0148 la pi\u016f bella!\u201c dinaintea sosirii lui des Grieux). Pentru expresivitate, frumoasa Anna Netrebko sacrific\u0103 uneori fluen\u0163a frazei prin respira\u0163ii nea\u015fteptate (aria \u201eIn quelle trine morbide\u201c din actul secund, \u00een ansamblul ei, model de emo\u0163ionalitate), dar d\u0103ruie\u015fte culori neb\u0103nuite pe fir de glas (\u201eNo, non voglio morir\u201c) ultimei chem\u0103ri \u201eSola, perduta, abbandonata\u201c, al\u0103turi de strig\u0103tul de dezn\u0103dejde.
\nSoprana rus\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103-actri\u0163\u0103, se afl\u0103 \u00eentr-un moment de v\u00e2rf al carierei, a\u015fa \u00eenc\u00e2t construc\u0163ia noilor personaje pe care \u015fi le-a propus se cere urm\u0103rit\u0103.
\nUn tenor de perspectiv\u0103<\/strong>
\nDe origine azer\u0103, Yusif Eyvazov, aproape 37 de ani, un nume pu\u0163in cunoscut pe e\u015fichierul liric interna\u0163ional, a intrat brusc la Opera din Roma \u00eentr-o lume de staruri. S-a descurcat bine. Porne\u0103te la drum cu o voce solid timbrat\u0103, extins\u0103 f\u0103r\u0103 probleme \u00een registrul acut, \u00een care se dezvolt\u0103 spectaculos cu sonorit\u0103\u0163i bogate, pline de \u201esquillo\u201c, \u00een atacuri spinte, cu incisivitatea mult dorit\u0103. Arcele largi ale discursului muzical \u00eei convin de minune, frazele \u2013 romantic \u015fi poetic expuse \u2013 includ \u015fi exprim\u0103ri moi (aria \u201eDonna non vidi mai\u201c din primul act) sau pline de elan de \u00eendr\u0103gostit (duetul cu Manon din actul secund). Formidabile au fost lungimile frazelor din finalul ariei \u201eNo! pazzo son! Guardate…\u201c (actul al III-lea) \u015fi din arioso-ul \u201eVedi, vedi, son io che piango\u201c (actul ultim). \u015ei, sunt convins c\u0103 dac\u0103 dirijorul ar fi elongat tempii \u00een amintitul pasaj din actul al III-lea, Eyvazov ar fi oferit \u015fi mai mult\u0103 expresivitate. Numai c\u0103 Riccardo Muti este exponentul echilibrului \u015fi al coeren\u0163ei, f\u0103r\u0103 abateri de la unitatea \u00eentregului.
\n\u00cen plan dramatic, implicarea artistului Eyvazov a r\u0103mas \u00een urma vocalistului. Cel pu\u0163in \u00een acest stresant debut sub o baghet\u0103 at\u00e2t de prestigioas\u0103 \u015fi cu a\u015fa o partener\u0103. Evolu\u0163iile tenorului pe scene mari vor continua, sunt convins.
\nCelelalte roluri au prilejuit compozi\u0163ii deosebite din unghi caracterial \u015fi muzical, \u00een primul r\u00e2nd pentru basul Carlo Lepore (Geronte di Ravoir) \u015fi mezzosoprana Roxana Constantinescu (Madrigalistul). De\u015fi prezent\u0103 \u00eentr-un rol extrem de mic din actul secund, t\u00e2n\u0103ra artist\u0103 rom\u00e2nc\u0103 \u015fi-a ar\u0103tat clasa prin elegan\u0163a c\u00e2ntului, prin frazarea subtil\u0103 cu inflexiuni de extrac\u0163ie baroc\u0103.
\nAl\u0103turi de ei, tenorul Alessandro Liberatore (pl\u0103cut\u0103 voce liric\u0103 \u00een Edmondo), baritonul Giorgio Caoduro (glas frumos \u00een rolul Lescaut, cu note acute ce-\u015fi pierd \u00eentruc\u00e2tva sonoritatea), apoi tenorii Andrea Giovannini (Maestrul de dans) \u015fi Giorgio Trucco (Lampagiul), ba\u0103ii Stefano Meo (Hangiul), Paolo Battaglia (C\u0103pitanul) \u015fi Gianfranco Monresor (Sergentul, insuficient \u00een singura sa replic\u0103 \u201eNessun si muova!\u201c de la finele actului al doilea).
\nFost colaborator al lui Riccardo Muti \u00een vremea directoratului muzical al acestuia la Teatro alla Scala, Roberto Gabbiani a preg\u0103tit \u015fi aici, exemplar, Corul Operei din Roma.
\nObsesia izol\u0103rii \u015fi a de\u0103ertului<\/strong>
\nTrei produc\u0163ii de oper\u0103 a semnat p\u00e2n\u0103 acum, ca regizoare, actri\u0163a Chiara Muti, debutant\u0103 \u00een teatrul liric \u00een 2012. A propus pentru Manon Lescaut o viziune clasic\u0103, de epoc\u0103, pe care a filtrat-o ideatic prin prisma obsesiei de\u015fertului \u00een care se petrece ultimul act al tramei, loc al deport\u0103rii eroinei, urmat\u0103 voit de iubitul ei. \u00cen decorurile lui Carlo Centrolavigna dezolantul peisaj american este prezent \u00eenc\u0103 din primul act, la Amiens, c\u00e2nd pare c\u0103 eroii vin din acel spa\u0163iu sau, cel pu\u0163in, tr\u0103iesc cu el \u00een spirit. \u00cen portul Le Havre (actul al III-lea), \u00eenchisoarea este m\u0103rginit\u0103 de dunele de nisip, pe malul oceanului, unde catargele unei cor\u0103bii se profileaz\u0103 \u00een zare. Chiar \u015fi \u00een extrem de opulentul palat parizian al lui Geronte (actul secund), \u00een scena arest\u0103rii lui Manon, imensele ferestre las\u0103 brusc s\u0103 se vad\u0103 nem\u0103rginirea de\u015fertului. Un palat \u00eentr-un de\u015fert… suflete \u00eentr-un de\u0103ert… speran\u0163e irosite \u00eentr-un de\u015fert.
\nCostumele desenate de Alessandro Lai sunt frumoase \u015fi variate, pe nuan\u0163e pastelate, fidel \u00eencadrate \u00een epoc\u0103. Pentru capa de blan\u0103 (criticat\u0103 de ecologi\u015fti!) a Annei Netrebko, pentru p\u0103l\u0103riile extravagante, materialele rochiilor \u015fi bijuteriile purtate de div\u0103, s-a recurs la firme italiene renumite. A\u015fa cum st\u0103 bine unei produc\u0163ii de excep\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Director de onoare pe via\u0163\u0103 al Teatrului de Oper\u0103 din capitala Italiei, Riccardo Muti dirijeaz\u0103 \u201ein loco\u201c \u00een fiecare stagiune c\u00e2te o nou\u0103 produc\u0163ie-eveniment. Pentru sf\u00e2r\u015fitul lui februarie \u015fi \u00eenceputul lui martie titlul ales a fost Manon Lescaut de Puccini, \u00een regia Chiarei Muti, fiica de 41 de ani a maestrului, prilej cu care a… Cite\u0219te mai mult »Geniul lui Riccardo Muti sau Manon Lescaut la Opera din Roma<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[1250,10626,10625,10627],"class_list":["post-18160","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-anna-netrebko","tag-manon-lescaut-de-puccin","tag-riccardo-muti","tag-spectacol-la-opera-din-roma"],"views":1131,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18160","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18160"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18160\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}