\u00cen al doilea an de facultate (1962-1963), am f\u0103cut literatura rom\u00e2n\u0103 cu Paul Cornea, proasp\u0103t conferen\u0163iar, aflat la \u00eenceput de drum. El \u00eembina \u00eenc\u0103, \u00een acei ani, activitatea didactic\u0103 cu diferite responsabilit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale: redactor-\u015fef la unele publica\u0163ii politice, director general al teatrelor, director al cinematografiei, \u015fef de sector la Institutul de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 al Academiei.
\nSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103 nu demult, \u00een perioada \u00een care eu fac aceste retrospec\u0163ii, a ap\u0103rut, la Editura Polirom din Ia\u0103i, volumul lui Paul Cornea de vorb\u0103 cu Daniel Cristea-Enache, Ce a fost. Cum a fost, prefa\u0163\u0103 de Paul Cornea, postfa\u0163\u0103 de\u00a0 Daniel Cristea-Enache, carte de memorii, precum u\u015for se poate \u00een\u0163elege, pe care abia a\u015ftept s\u0103 o citesc. Se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103, tocmai \u00een zilele \u00een care pun pe h\u00e2rtie aceste \u00eensemn\u0103ri, Cosmin Ciotlo\u015f public\u0103 \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 (nr. 51\/20 decembrie 2013, p. 7) cronica literar\u0103 la acest volum, cronic\u0103 din care nu m\u0103 pot ab\u0163ine a cita: \u201eF\u0103r\u0103 a dramatiza \u015fi f\u0103r\u0103 a victimiza, Paul Cornea construie\u015fte nu o pledoarie pro domo sua, ci o interpretare (impecabil\u0103 sub aspect logic \u015fi coerent\u0103 narativ) a unui destin. Care e \u00een primul r\u00e2nd al c\u0103rturarului. Nimic nu l-a putut abate din pasiunea pentru c\u0103r\u0163i, din nobilul viciu al cercet\u0103rii arhivelor, din (sic!) nevoia de a fi un model pentru studen\u0163ii s\u0103i. Nu mai trebuie s\u0103 subliniez caracterul excep\u0163ional al acestei pasiuni. C\u00e2\u0163i ajun\u015fi \u00een pozi\u0163ii sociale de v\u00e2rf se pot debarasa de luxul autorit\u0103\u0163ii, pentru a se dedica, de pild\u0103, studiilor despre pa\u015foptism?\u201c
\nA\u015fa este. \u00cen anii urm\u0103tori, Paul Cornea se va debarasa de orice alt\u0103 responsabilitate \u015fi se va consacra istoriei literare: Anton Pann (1964), De la Alexandrescu la Eminescu (1966), Originile romantismului rom\u00e2nesc. Spiritul public, mi\u0103carea ideilor \u015fi literatura \u00eentre 1780-1840 (1972), toate temeinic documentate pe descoperiri arhivistice \u015fi original construite, pe baza unui stil bine temperat. \u00cen 1962, publicase Studii de literatur\u0103 modern\u0103 \u015fi un curs universitar, Istoria literaturii moderne (\u00een colaborare cu asistentul s\u0103u, Dimitrie P\u0103curaru).
\nFa\u0163\u0103 c\u0103rnoas\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 impresia de exces, frunte luminoas\u0103, p\u0103r negru, corp perfect propor\u0163ionat, profesorul Paul Cornea f\u0103cea figur\u0103 cert academic\u0103, rostindu-\u015fi prelegerea din spatele catedrei, \u00een picioare. Vorbea cu aplomb, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nevoie de note. \u00ce\u015fi pigmenta, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, cu anecdote sau cu aluzii anecdotice, expunerea. De aceea era ascultat cu pl\u0103cere \u015fi urm\u0103rit cu aten\u0163ie.
\n\u00cen acel an, eu nu i-am fost lui Paul Cornea dec\u00e2t student. Rela\u0163iile noastre au \u00eenceput cam din 1970, c\u00e2nd el f\u0103cea parte din colectivul ce supraveghea apari\u0163ia revistei Limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 (sub egida Societ\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Filologice), iar eu eram colaborator al acesteia \u015fi membru \u00een colegiul de redac\u0163ie. Dovedea un mare interes \u015fi o grij\u0103, colegial\u0103 aproape, pentru cei ce uceniceam ca publici\u0103ti \u00eentru ale \u015ftiin\u0163ei. Era u\u015for abordabil, f\u0103r\u0103 morg\u0103 de om de \u015ftiin\u0163\u0103, mi-a dat multe \u00eendrum\u0103ri de toate felurile, av\u00e2nd o influen\u0163\u0103 formatoare asupra mea. Mi-a fost, altfel spus, model, al\u0103turi de alte nume de rezonan\u0163\u0103 ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii rom\u00e2ne din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea: profesorii universitari Boris Cazacu, redactorul responsabil al revistei, I.C. Chi\u0163imia, polonist \u015fi folclorist, Mioara Avram, Alexandru Dima, Gheorghe Bulg\u0103r \u015fi al\u0163ii, bine\u00een\u0163eles, despre care va veni vorba \u00een diferite momente ale acestor evoc\u0103ri.
\nDe Paul Cornea m-a legat \u015fi o alt\u0103 \u00eemprejurare, de un ordin mai larg social, ca s\u0103 zic a\u0103a. Devenit profesor la Liceul \u201eCantemir-Vod\u0103\u201c, l-am avut, \u00eentr-o serie, ca elev, pe Octav, al doilea b\u0103iat al Profesorului. Era brici. De la informa\u0163ie p\u00e2n\u0103 la specula\u0163ie. \u00cempreun\u0103 cu al\u0163i 2-3 elevi \u00eemi anima lec\u0163iile \u00een a\u0103a m\u0103sur\u0103, c\u0103 acestea deveneau adev\u0103rate seminarii. Cu o ocazie oarecare, tat\u0103l s\u0103u mi-a spus: \u201eOctav e mul\u0163umit de liceu, de rom\u00e2n\u0103… Te place.\u201d Ceea ce nu m-a putut l\u0103sa indiferent, se \u00een\u0163elege.
\n\u00cen zilele \u00een care scriu aceste evoc\u0103ri (noiembrie, 2013), Profesorul Cornea tocmai rotunje\u015fte incredibila v\u00e2rst\u0103 de 90 de ani. L-am sunat s\u0103-l felicit, iscodindu-l asupra unei inexactit\u0103\u0163i de istorie literar\u0103. Aceasta \u00eel d\u0103 n\u0103scut pe 3 noiembrie 1924. \u201eLa \u00eenceput a fost gre\u015feala lor, dar mai t\u00e2rziu a fost gre\u015feala mea c\u0103 n-am intervenit s\u0103 se opereze corectura cuvenit\u0103\u201c, mi-a m\u0103rturisit u\u0103or amuzat.
\nDup\u0103 pensionare, dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een preajma tinerilor, a fondat Asocia\u0163ia de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103, al c\u0103rei pre\u015fedinte \u015fi mentor a devenit, continu\u00e2nd cu vivacitate modelarea noilor speciali\u0103ti. Perform\u00e2nd, ini\u0163ial, ca bun cunosc\u0103tor al literaturii rom\u00e2ne pa\u015foptiste \u015fi moderne din secolul al XIX-lea, a avut t\u0103ria s\u0103 se auto-reformeze \u015fi s\u0103 devin\u0103 axul iradiant \u00een sociologia literaturii, \u00een teoria lecturii (Introducere \u00een teoria lecturii, edi\u0163ia I, Editura Minerva, Bucure\u0103ti, 1988, edi\u0163ia a II-a, Editura Polirom, Ia\u015fi,\u00a0 1998), a recept\u0103rii \u015fi interpret\u0103rii.
\nPentru a ne face o idee c\u00e2t mai fidel\u0103 asupra ecoului pe care l-a st\u00e2rnit, \u00een plan interna\u0163ional, aceast\u0103 carte, citez din \u201ePrefa\u0163a la edi\u0163ia a doua\u201c a autorului: \u201eAdev\u0103ratul drum al c\u0103r\u0163ii a \u00eenceput \u00eens\u0103 dup\u0103 revolu\u0163ia din 1989 \u015fi pare a nu fi ajuns \u00eenc\u0103 la cap\u0103t. Gra\u0163ie rezumatului francez, foarte analitic, tezele mele asupra lecturii au ajuns, treptat, s\u0103 fie cunoscute peste hotare, ceea ce mi-a adus un curier bogat \u015fi o serie de invita\u0163ii. Am \u0163inut astfel, \u00een cursul c\u00e2torva ani, conferin\u0163e la universit\u0103\u0163ile din Bochum, Augsburg, Paris 3, Paris 7, \u00c9cole des Hautes \u00c9tudes, Victoria \u015fi York \u2013 Toronto, Hamilton \u2013 Ontario, Institutul de Romanistic\u0103 din Viena \u015fi am participat la dezbateri \u015fi colocvii special organizate la universit\u0103\u0163ile din Siegen, Mc Gill \u2013 Montr\u00e9al, Edmonton. \u00cen \u0163ar\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 universitari \u015fi critici literari, ca Andrei Corbea, Fl. Berindeanu, Corneliu Nistor, Cr. Stamatoiu, V. Atanasiu \u015f.a. Introducerea a atras aten\u0163ia unor pedagogi, psiho-lingvi\u015fti ori speciali\u015fti ai \u00abrecept\u0103rii\u00bb, dintre care C. Parfene, Carmen Mecu, Ecaterina Mih\u0103il\u0103, \u015fi a \u00eenceput s\u0103 fie larg citat\u0103 \u00een lucr\u0103ri de specialitate. \u00cen 1993, cartea a ap\u0103rut \u00een Italia, la editura Sansoni, din Floren\u0163a, \u00een traducerea Gabrielei Caragiani, sub \u00eengrijirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a prof. G. Caragiani\u201c (p. II). A\u015fa \u00eenc\u00e2t, m\u0103 raliez lui Paul Cernat, sub fraza c\u0103ruia \u00eenchei: \u201e\u00cendr\u0103znesc s\u0103 afirm c\u0103, dup\u0103 Tudor Vianu \u015fi G. C\u0103linescu, niciun profesor de literatur\u0103 din Rom\u00e2nia nu a marcat \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 devenirea profesional\u0103 a studen\u0163ilor pe care i-a format\u201c (Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 46\/ 15 noiembrie 2013, p. 11).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen al doilea an de facultate (1962-1963), am f\u0103cut literatura rom\u00e2n\u0103 cu Paul Cornea, proasp\u0103t conferen\u0163iar, aflat la \u00eenceput de drum. El \u00eembina \u00eenc\u0103, \u00een acei ani, activitatea didactic\u0103 cu diferite responsabilit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale: redactor-\u015fef la unele publica\u0163ii politice, director general al teatrelor, director al cinematografiei, \u015fef de sector la Institutul de Istorie \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Evoc\u00e2ndu-ne profesorii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[42],"tags":[],"class_list":["post-18158","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei"],"views":1546,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18158"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18158\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}