{"id":18156,"date":"2014-03-20T11:21:34","date_gmt":"2014-03-20T09:21:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18156"},"modified":"2014-03-22T02:29:33","modified_gmt":"2014-03-22T00:29:33","slug":"un-arbore-al-istoriei-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-arbore-al-istoriei-romane\/","title":{"rendered":"Un arbore al istoriei rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

A. D. Xenopol, Istoria rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103<\/em>, Editura Saeculum I. O,2013<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Doctor \u00een filosofie \u015fi \u00een drept \u00een Germania, bun cunosc\u0103tor al limbilor clasice (greaca \u015fi latina) \u015fi al mai multor limbi moderne, familiarizat cu diverse discipline importante pentru via\u0163a social\u0103 (\u00eentre altele, \u00een mod special, cu economia), A. D. Xenopol aborda istoria rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103 cu atuuri pe care speciali\u0103tii de r\u00e2nd nu le au. Filosofia \u00eei deschidea orizonturile largi ale repetabilit\u0103\u0163ii \u00een timp a faptelor \u015fi a determin\u0103rii omului \u015fi a popoarelor de c\u0103tre natur\u0103, ca \u015fi a interdependen\u0163ei dintre multiplele activit\u0103\u0163i umane \u015fi tradi\u0163ia pe care se dezvoltau.<\/p>\n

Dreptul \u00eei impunea cercetarea f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire a faptelor \u015fi c\u0103utarea leg\u0103turilor ascunse dintre cauz\u0103 \u015fi efect, spre a afla, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, adev\u0103rul, pe c\u00e2t posibil absolut. \u00cen plus, \u00eenzestrat cu o vizibil\u0103 \u00eenclina\u0163ie literar\u0103, A.D. Xenopol aspira nu numai la relevarea adev\u0103rului, ci \u015fi la \u00eembr\u0103carea lui \u00een straie c\u00e2t mai pl\u0103cute, fapt m\u0103rturisit chiar \u00een prefa\u0163a primului volum al Istoriei rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103 (1888): \u201eEu sunt anume de p\u0103rere \u2013 afirma el \u2013 c\u0103 istoria trebuie s\u0103 scruteze spre a afla adev\u0103rul, dar c\u0103 acestuia nu-i va sta niciodat\u0103 r\u0103u, c\u00e2nd va fi \u00eenv\u0103lit \u00een<tr-o> hain\u0103 frumoas\u0103\u201d.
\nCu asemenea \u00eensu\u0103iri \u015fi acumul\u0103ri intelectuale, cvasienciclopedice, A.D. Xenopol se dedica cu trup \u015fi suflet cercet\u0103rii istoriei na\u0163ionale, poate \u015fi incitat de \u201efalsa tez\u0103 a lui R\u00f6sler\u201d, din Rom\u00e4nische Studien. Untersuchungen zur \u00e4lteren Geschichte Romaniens (Leipzig, 1871), prin care, \u201eparte din feti\u015fism fa\u0163\u0103 de buchea izvoarelor \u2013 cum considera Radu Vulpe \u2013, parte sub impulsul unei atitudini preconceput r\u0103uvoitoare, se contesta continuitatea poporului rom\u00e2n \u00een Dacia dup\u0103 retragerea administra\u0163iei romane sub Aurelian.\u201d
\nReplicile par\u0163iale, formulate \u00een studiile \u201eHerodot \u00een raport cu istoria noastr\u0103\u201d (Convorbiri literare, 1874-1875), \u201eDespre Rom\u00e4nische Studien, de Rob. R\u00f6sler\u201d (Convorbiri literare, 1875-1876), \u201eStrabon \u00een raport cu istoria noastr\u0103\u201d (Convorbiri literare, 1876-1877), erau \u00eentregite \u015fi definitivate \u00een volumul Teoria lui R\u00f6sler. Studii asupra st\u0103ruin\u0163ei rom\u00e2nilor \u00een Dacia Traian\u0103 (Ia\u0103i, 1884) din perspectiva unei ample \u015fi profunde critici a izvoarelor antice, dar \u015fi a apelului la bunul-sim\u0163 \u015fi la dovezile pe care limba (\u00eendeosebi toponimia) \u015fi istoria \u00eens\u0103\u015fi, de dinaintea \u00eencheg\u0103rii Principatelor Rom\u00e2ne, le aduceau.
\nCercet\u0103rile sale privitoare la trecutul rom\u00e2nesc se \u00eenchegaser\u0103, cel pu\u0163in virtual, \u00eentr-o sintez\u0103 integral\u0103 asupra devenirii noastre istorice, din moment ce, din toamna anului 1883, c\u00e2nd devenea profesor universitar la Universitatea din Ia\u015fi, \u00eencepea s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u0103eze studen\u0163ilor, concomitent cu definitivarea pentru tipar a volumului Teoria lui R\u00f6sler, derularea \u00eencheg\u0103rii poporului rom\u00e2n ca neam inconfundabil sub soare \u015fi a ajungerii lui, \u00eempotriva nenum\u0103ratelor vitregii ale destinului, p\u00e2n\u0103 la \u00eenf\u0103ptuirea primei uniri (1859), c\u00e2nd istoricul se oprea, spre a nu intra prea mult \u00een contemporaneitate. \u00cen pofida prejudec\u0103\u0163ii c\u0103 istoria poporului rom\u00e2n nu s-ar putea scrie din moment ce nu sunt adunate \u015fi publicate toate documentele privitoare la trecut, sau c\u0103, pentru lungi perioade de timp, m\u0103rturiile ar lipsi cu des\u0103v\u00e2r\u0103ire, A.D. Xenopol era \u00eencredin\u0163at, dup\u0103 cum o \u015fi afirm\u0103 \u00een \u201ePrecuv\u00e2ntarea\u201c la seria celor \u015fase volume ale primei edi\u0163ii a sintezei sale \u2013 c\u0103 \u201eistoria unui timp se cl\u0103de\u0103te \u00eentotdeauna cu materialul adunat p\u00e2n\u0103 atunci\u201c. \u201eFiecare timp oglinde\u015fte \u00een lucr\u0103rile istorice ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a de atunci a poporului asupra trecutului s\u0103u. Fiecare timp este\u2026 \u00een drept s\u0103 aib\u0103 istoria lui, \u00eencep\u00e2nd chiar de la acela al copil\u0103riei unui neam, c\u00e2nd d\u00e2nsul nu a ie\u0103it \u00eenc\u0103 din fa\u015fele pove\u015ftilor.\u201c \u201eDac\u0103 ar fi s\u0103 a\u0103tept\u0103m \u2013 scria el \u2013 ca tot materialul istoric al unui popor s\u0103 fie descoperit, n-am mai ajunge niciodat\u0103 s\u0103 expunem cursul vie\u0163ii sale; c\u0103ci descoperirile se fac ne\u00eencetat; cuno\u015ftin\u0163ele se \u00eentind \u015fi se ad\u00e2ncesc, m\u0103rind f\u0103r\u0103 \u00eencetare orizontul istoriei.\u201c
\nAcord\u00e2nd, evident, importan\u0163\u0103 \u015fi eventualelor riscuri ale plonj\u0103rii \u00een gol, istoricul n\u0103d\u0103jduia \u00een corij\u0103rile de la sine ale viitorului, care vor schimba, volens nolens, percep\u0163ia asupra trecutului \u00een func\u0163ie de permanentele noi descoperiri: \u201eTimpurile din urm\u0103 \u00eendreapt\u0103 necontenit cele ce se afl\u0103 gre\u0103ite \u00een expunerile de mai \u00eenainte \u015fi, potrivit cu prop\u0103\u015firea poporului \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea cuno\u0103tin\u0163elor, cre\u015fte \u015fi se dezvolt\u0103 \u015fi arborele istoriei sale.\u201c
\nAcest \u201earbore\u201c al istoriei rom\u00e2ne, a\u015fa cum era \u00eentrev\u0103zut la 1883-1888, \u00ee\u015fi propunea A.D. Xenopol s\u0103-l schi\u0163eze \u00een Istoria rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103, pe care, \u00een t\u0103cere, dar cu curaj \u015fi st\u0103ruin\u0163\u0103, \u00eencepea s-o elaboreze, cum am spus, \u00een paralel cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei oral\u0103, poate sintetic\u0103, poate selectiv\u0103, \u00een cursurile de la facultate.
\nFapt este c\u0103, \u00een 1888, c\u00e2nd publica primul volum, autorul avea deja elaborate \u2013 dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte \u00een \u201ePrecuv\u00e2ntarea\u201c la cel de-al VI-lea tom (1893) \u2013 \u201ecele dint\u00e2i patru volumuri\u201c, iar al 5-lea era doar schi\u0163at. \u00cenc\u00e2t, se pare, dup\u0103 cum o \u015fi declar\u0103, c\u0103 i-a luat mai mult timp redactarea ultimelor dou\u0103 volume (vol. al V-lea \u2013 2 ani; vol. al VI-lea \u2013 4 ani) dec\u00e2t toate celelalte la un loc. Derularea istoriei na\u0163ionale era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 de autor \u00een patru perioade: \u201eformarea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u201c, respectiv istoria veche, din secolul al VI-lea, \u00eenainte de Hristos, de c\u00e2nd dateaz\u0103 primele documente scrise despre str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIII-lea, la \u201edesc\u0103lecarea principatelor\u201c, la edi\u0163ia a II-a doar p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al IX-lea, la \u00eenchegarea primelor forma\u0163iuni statale, aflate de unguri la n\u0103v\u0103lirea lor \u00een spa\u0163iul daco-roman. Partea a II-a cuprinde istoria medie, de la desc\u0103lecare p\u00e2n\u0103 la Matei Basarab \u015fi Vasile Lupu, 1290-1653, \u201eepoca slavonismului\u201c; partea a III-a: \u201eistoria modern\u0103, de la Matei Basarab \u015fi Vasile Lupu, la 1821, \u201einfluen\u0163a greceasc\u0103\u201c, 1653-1821; iar partea a IV-a prezenta \u201eistoria contemporan\u0103, de la revolu\u0163ia greceasc\u0103 din 1821 (de fapt a lui Tudor Vladimirescu, c\u0103ci nu putea o revolu\u0163iune greceasc\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t \u00abinfluen\u0163ei grece\u015fti\u00bb) p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre\u201c, 1859, \u201eepoca rom\u00e2nismului\u201c.
\nSe opri momentan (\u00een 1893), la realizarea Unirii din 1859, dup\u0103 cum m\u0103rturisea, pentru a nu \u201eintra prea ad\u00e2nc \u00een timpul de fa\u0163\u0103, care nu poate avea pentru propriile lui fapte privirea cea rece \u015fi nep\u0103rtinitoare ce se cere de la o expunere istoric\u0103\u201c. Peste un deceniu, \u00eens\u0103, de la publicarea celor 6 volume, autorul se dezicea de cele afirmate \u00een preambulul volumului I, din 1888, public\u00e2nd dou\u0103 masive volume dedicate domniei lui Cuza-Vod\u0103 (prezentate drept volumele VII \u015fi VIII ale Istoriei rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103), iar \u00een 1910 d\u0103dea la lumin\u0103 \u015fi volumul I din Istoria partidelor politice \u00een Rom\u00e2nia (partea I, \u201eDe la origini p\u00e2n\u0103 \u00een 1848\u201d, partea a II-a, de la 1848 p\u00e2n\u0103 la 1866), \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ca volumele IX\u2013X ale monumentalei sale istorii.
\n\u015ei \u00eentr-un caz, \u015fi \u00eentr-altul, continu\u0103rile nu dep\u0103\u015feau perioada domniei lui Cuza (1866), de\u0103i autorul ar fi dorit s\u0103 includ\u0103 \u00een ramele lucr\u0103rii \u015fi \u00eentemeierea dinastiei \u015fi proclamarea regatului, \u00eentruc\u00e2t, dup\u0103 cum \u0163inea s\u0103 sublinieze, de-abia de aici \u00eencolo \u201e\u00eencepea pentru noi era activ\u0103 a vie\u0163ii noastre politice, pe c\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 atunci, aproape \u00eentreaga noastr\u0103 istorie nu este dec\u00e2t reflexul necon\u0103tiut al istoriei str\u0103ine\u201c. Dincolo de aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire, care nu ni se pare prea fericit\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte supradenumirea a dou\u0103 mari perioade \u00een func\u0163ie de fapte exterioare (epoca slavonismului \u015fi influen\u0163a greceasc\u0103), figurile \u015fi evenimentele istorice se \u00eentre\u0163es \u00eentr-o curgere natural\u0103 de neperturbat, \u00eentr-un \u201esistem \u00eentreg\u201c, cum \u0163inea s\u0103 sublinieze autorul, care decurge din \u00eens\u0103\u015fi natura succesiunii \u015fi nu dintr-o ordonare impus\u0103 sau dintr-o \u201econcep\u0163ie aprioric\u0103\u201c. \u201eSistemul\u201c, releva A.D. Xenopol, \u201enu este impus de o concep\u0163ie aprioric\u0103 a faptelor istorice, ci este rezultatul firesc al \u00eenl\u0103n\u0163uirii lor\u201c. \u201eNu credem \u2013 afirma el hot\u0103r\u00e2t, cu anume orgoliu \u2013, ca s\u0103 se poat\u0103 da seam\u0103 astfel de complexul tuturor \u00eemprejur\u0103rilor istoriei noastre, dec\u00e2t \u00een modul \u00een care le-am expus eu. Poate s\u0103 fie de \u00eendreptat \u00eentr-o parte, de adaos sau de pref\u0103cut aiurea. \u00cen marile lor tr\u0103s\u0103turi liniile vor fi <au fost> puse, \u015fi la at\u00e2ta numai poate n\u0103zui timpul \u00een care tr\u0103im. De aceea cer, \u015fi cu drept cuv\u00e2nt, ca cei ce se vor ocupa de lucrarea mea, s\u0103 o considere \u00een \u00eentregul ei, \u015fi s\u0103 nu se opreasc\u0103 la o perioad\u0103 oarecare; c\u0103ci bine\u00een\u0163eles, \u00eentr-o \u00eentreprindere at\u00e2t de vast\u0103, era peste putin\u0163\u0103 a nu sl\u0103bi c\u00e2teodat\u0103\u201c. Ea rezist\u0103 (a rezistat) at\u00e2t la proba concentr\u0103rii (\u00een edi\u0163ia francez\u0103 \u00een dou\u0103 volume: Histoire des Roumains. La Dacia Trayane, Paris, 1896), c\u00e2t \u015fi la aceea a augment\u0103rii (prin completarea informa\u0163iilor, \u00een edi\u0163ia a II-a), dar mai ales la proba compar\u0103rii cu marea lucrare posterioar\u0103 a lui N. Iorga, Istoria rom\u00e2nilor, I\u2013X, \u015fi cu tot ce s-a elaborat ulterior, inclusiv tratatul academic de Istoria rom\u00e2nilor \u00een 10 volume din zilele noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A. D. Xenopol, Istoria rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103, Editura Saeculum I. O,2013   Doctor \u00een filosofie \u015fi \u00een drept \u00een Germania, bun cunosc\u0103tor al limbilor clasice (greaca \u015fi latina) \u015fi al mai multor limbi moderne, familiarizat cu diverse discipline importante pentru via\u0163a social\u0103 (\u00eentre altele, \u00een mod special, cu economia), A. D. Xenopol aborda istoria… Cite\u0219te mai mult »Un arbore al istoriei rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10622,10624,10623],"class_list":["post-18156","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-a-d-xenopol","tag-editura-saeculum","tag-istoria-romanilor-din-dacia-traiana"],"views":1294,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18156","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18156"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18156\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18156"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18156"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18156"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}