{"id":18154,"date":"2014-03-20T11:17:47","date_gmt":"2014-03-20T09:17:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18154"},"modified":"2014-03-22T02:54:48","modified_gmt":"2014-03-22T00:54:48","slug":"culisele-puterii-ceausiste-marturiile-lui-stefan-andrei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/culisele-puterii-ceausiste-marturiile-lui-stefan-andrei\/","title":{"rendered":"Culisele puterii ceau\u015fiste M\u0103rturiile lui \u015etefan Andrei"},"content":{"rendered":"

\u015etefan Andrei, Din frac \u00een zeghe. Istoriile mele dintr-un p\u0103trar de veac rom\u00e2nesc,<\/em> Editura Adev\u0103rul, 2013<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

O carte care, prin semnifica\u0163ie, trece dincolo de dimensiunile ei. De ce? Pentru c\u0103, ne\u00eendoielnic, este prima sintez\u0103 realizat\u0103 de un personaj implicat, timp de 25 de ani, \u00een politica intern\u0103, dar mai ales \u00een cea extern\u0103 a Rom\u00e2niei; un b\u0103rbat politic \u015fi un diplomat de seam\u0103, d\u0103ruit cu o memorie neobi\u0103nuit\u0103, dar \u015fi cu o pasiune remarcabil\u0103 pentru studiul istoriei, al culturii \u015fi artelor. Un copil de \u0163\u0103rani din Oltenia lui Nicolae Titulescu (boierul de p\u0103m\u00e2nt \u015fi de spirit, geniul politic \u015fi diplomatic), care i-a servit ca model lui \u015etefan Andrei, pentru a-\u015fi defini \u015fi consolida statutul de patriot autentic, devotamentul total pentru cauzele mari ale \u0163\u0103rii \u015fi neamului s\u0103u.
\nAdev\u0103ruri vizibile \u015fi din lectura acestui prim volum al memoriei sale, \u00een care evoc\u0103rile \u015fi portretele, \u00eempletite cu harul de povestitor, ne mijlocesc cunoa\u0103terea unei galerii de personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti, \u00een primul r\u00e2nd a Ceau\u015fe\u015ftilor, dar \u015fi interna\u0163ionale, din toate orizonturile lumii.
\nS\u0103 urm\u0103rim, chiar \u015fi \u00een fug\u0103, paginile celor \u015fapte capitole, cu titlurile lor atractive, viu colorate.
\nDin M\u00e2ndru c\u0103 sunt oltean se deta\u015feaz\u0103 exclama\u0163ia mamei sale: \u201eMuic\u0103, bine le zise\u015fi\u201d, dup\u0103 ce fiul s\u0103u, la examenul de admitere \u00eentr-un liceu din Craiova, recitase dou\u0103 poezii: Corbii \u015fi Ursarul, ale poetului (iubit de Bacovia) Traian Demetrescu-Tradem. Afl\u0103m, a\u015fadar, din aceste prime r\u00e2nduri, c\u00e2teva elemente \u00eensemnate ale vie\u0163ii \u015fi psihologiei lui \u015etefan Andrei: \u201eDa, sunt m\u00e2ndru c\u0103 sunt oltean, c\u0103ci oltenii sunt sprinteni la minte \u015fi-\u015fi iubesc \u0163ara \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. De n\u0103scut, m-am n\u0103scut \u00een 29 martie 1931, \u00eentr-un canton C. F. R. din satul Podari, Dolj, iar so\u0163ia mea, Violeta, a v\u0103zut lumina zilei tot \u00een ziua de 29 martie, dar \u00een 1941. O coinciden\u0163\u0103 mai rar\u0103, ca ambii so\u0163i s\u0103 aniverseze ziua de na\u015ftere \u00een aceea\u0103i zi.\u201d
\nAbsolvent de liceu \u015fi redactor \u00een Bucure\u015fti ni-l arat\u0103 pe \u015etefan Andrei, la v\u00e2rsta de 20 de ani, descoperind Bucure\u015ftii, cu monumentele \u015fi cl\u0103dirile sale istorice, printre care se num\u0103r\u0103 \u015fi aceea a Ministerului de Interne, devenit\u0103 apoi sediul Comitetului Central, \u00een care urma s\u0103 lucreze timp de 17 ani.
\nRedactor, temporar, la ziarul \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d, apoi \u201eStudent \u015fi absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Construc\u0163ii\u201d, \u015etefan Andrei \u00ee\u015fi \u00eentre\u0163ese paginile cu numele \u015fi portretele numeroase ale unor colegi \u015fi profesori.
\nToate evenimentele evocate merg din anul 1960, c\u00e2nd \u015fi-a \u00eenceput activitatea de militant \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale la organiza\u0163iile studen\u0163e\u015fti \u015fi de tineret, promovat apoi, dup\u0103 istoricul Congres al IX-lea al P. C. R., ca adjunct, \u015fef de sec\u0163ie \u015fi Secretar al Comitetului Central, \u00eentre 1972-1978, c\u00e2nd a fost numit Ministrul Afacerilor Externe, \u00een locul lui George Macovescu, func\u0163ie de\u0163inut\u0103 timp de opt ani, continuat\u0103 cu altele, de mare r\u0103spundere, p\u00e2n\u0103 \u00een 22 decembrie 1989. Pe l\u00e2ng\u0103 Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi so\u0163ia sa, cu influen\u0163ele ei nefaste \u00een evolu\u0163ia \u015fi desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii partidului \u015fi statului (ambii prezenta\u0163i pe larg), cred c\u0103 nu lipse\u015fte niciun alt personaj important din via\u0163a politic\u0103, social\u0103 \u015fi spiritual\u0103 din Rom\u00e2nia acelor ani zbuciuma\u0163i. Martor \u015fi participant direct la toate evenimentele care au marcat sf\u00e2r\u015fitul de veac al activit\u0103\u0163ii sale, la cele mai importante \u00eent\u00e2lniri de nivel \u00eenalt cu conduc\u0103torii lumii de atunci, cu reprezentan\u0163ii nu doar ai partidelor comuniste din \u201elag\u0103rul socialist\u201d \u015fi de pretutindeni, dar \u015fi ai partidelor socialiste, social-democrate, liberale, ai mi\u015fc\u0103rilor de eliberare na\u0163ional\u0103 \u015fi de nealiniere, \u015etefan Andrei contribuia astfel la elaborarea \u015fi desf\u0103\u015furarea, pe planuri largi, a politicii externe rom\u00e2ne\u015fti. Evenimente, idei, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi am\u0103nunte extraordinar de vii \u015fi conving\u0103toare.
\nEle sunt extinse mai cu seam\u0103 \u00een capitolul Culisele puterii, unde citim aceste aleatorii dar substan\u0163iale evoc\u0103ri, cu titlurile lor atractive, ca de roman istoric \u015fi de aventuri: La 35 de ani, pentru prima dat\u0103, cu Ceau\u015fescu la Moscova; Dr\u0103ghici \u2013 debarcat, P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u2013 reabilitat; De ce a rebotezat Ceau\u015fescu Salariul \u00een Retribu\u0163ie; Cum era s\u0103 fie mutat Muzeul Satului la Mogo\u015foaia; Val\u00e9ry Giscard d’Estaing \u015fi vizita la \u201eruda s\u0103rac\u0103\u201d; Cum am r\u0103mas f\u0103r\u0103 televizorul color primit cadou de la Jivcov etc. Dintre toate acestea, dac\u0103 ar fi s\u0103 ne referim doar la tensionatele rela\u0163ii rom\u00e2no-sovietice, la toate componentele \u015fi manifest\u0103rile lor, cu personajele aduse fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, cred c\u0103 ele singure ar alc\u0103tui un volum \u00eentreg, pe care nimeni nu l-ar putea scrie mai bine dec\u00e2t \u015etefan Andrei, implicat \u015fi prezent \u00een toate.
\nDar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la cartea de fa\u0163\u0103 \u015fi a\u015ftept\u00e2nd volumul doi, promis de autor, cred c\u0103 nu gre\u015fesc dac\u0103 socotesc ca fiind cele mai importante capitole actuale cele trei, intitulate: Ceau\u015fescu, mediator \u00eentre Carrillo \u015fi regele Juan Carlos, O personalitate de excep\u0163ie: W. Averell Harriman \u015fi Deng Xiaoping sau prietenul la nevoie se cunoa\u015fte. Numeroasele lor pagini se alc\u0103tuiesc prin ineditul \u015fi importan\u0163a particip\u0103rii nemijlocite la desf\u0103\u015furarea lor, dar \u015fi prin despuierea unor documente \u015fi volume de memorii, cum sunt cele semnate de Harriman, de Santiago Carrillo \u015fi regele Juan Carlos. Prin citatele largi din paginile lor, amintirile \u015fi opiniile lui \u015etefan Andrei dob\u00e2ndesc credibilitate, r\u0103m\u00e2n ca ni\u015fte exemple majore ale prestigiului diplomatic \u015fi politicii externe rom\u00e2ne\u015fti. P\u0103cat c\u0103, dup\u0103 moartea lui Ceau\u015fescu, b\u0103tr\u00e2nul rege al Spaniei \u015fi-a retras cuvintele elogioase de alt\u0103dat\u0103. O gre\u015feal\u0103 ca \u015fi altele ale sale \u015fi ale cur\u0163ii regale spaniole, prezentate mereu \u00een pres\u0103 \u015fi la televiziune.
\nDemne de tot interesul \u00een cele 50 de pagini dedicate \u00eent\u00e2lnirilor \u015fi discu\u0163iilor repetate ale lui \u015etefan Andrei cu Harriman, \u00een S. U. A. sau \u00een Rom\u00e2nia, sunt cele subintitulate Trimis special pe l\u00e2ng\u0103 Churchill \u015fi Stalin, Ne-a\u0163i v\u00e2ndut la Yalta, Compromisul lui Petru Groza, Rom\u00e2nia, mai pu\u0163in important\u0103 dec\u00e2t Polonia!, Pertract\u0103ri f\u0103r\u0103 \u0163ig\u0103ri de foi!, Tinerii liberali, preocupa\u0163i de limba rus\u0103, La Moscova, \u201et\u00e2rg \u00eenainte de Yalta\u201d, De la \u201eomul de m\u00e2ine\u201d la Orientul Mijlociu, Molotov s-a opus acord\u0103rii statutului de stat cobeligerant pentru Rom\u00e2nia, Amendamentul care a dat b\u0103t\u0103i de cap nu numai Rom\u00e2niei, Brzezi\u0144ski, un consilier p\u0103tima\u015f, \u201eB\u0103t\u0103lia pentru Berlin\u201d, \u00een mar\u015f for\u0163at, \u015ei-a\u015fa se scrie istoria, texte cu citate multe, \u00een finalul c\u0103rora \u015etefan Andrei se \u00eentreab\u0103:
\n\u201eCe se poate \u00een\u0163elege din toate acestea? E vorba de ignoran\u0163\u0103, de calcule gre\u015fite, de naivitate ori mai \u015ftiu eu ce? Sau, pur \u015fi simplu, de jocurile logicii milenare a marilor puteri, cu rivalit\u0103\u0163i tot at\u00e2t de mari ca \u015fi interesele comune, de dominare a celor care nu stau la masa statelor puternice, acolo unde se judec\u0103 \u015fi se hot\u0103r\u0103sc destinele \u00eentregii lumi.\u201d
\nCu adev\u0103rat emo\u0163ionante apar, la lectur\u0103, paginile capitolului Dup\u0103 gratiile libert\u0103\u0163ii, care debuteaz\u0103 cu Cronica unui proces cu final comandat \u015fi se \u00eencheie cu aceast\u0103 dramatic\u0103 m\u0103rturisire: \u201eCele 29 de luni c\u00e2t am stat \u00een \u00eenchisoare au \u00eensemnat cea mai neagr\u0103 perioad\u0103 din via\u0163a mea (\u00een plus, am fost operat de cancer, am f\u0103cut de dou\u0103 ori infarct miocardic, starea diabetului mi s-a agravat, acum chiar \u015fi insulina nu-mi mai este de mare ajutor), a\u015fa c\u0103 vestea gra\u0163ierii pe care mi-a dat-o prietenul meu Adrian P\u0103unescu \u00een 23 martie 1993 n-a \u00eensemnat o mare bucurie dec\u00e2t prin faptul c\u0103, \u00een ciuda vitregiilor sor\u0163ii, rela\u0163iile de dragoste, de devotament, de sprijin reciproc, de \u00een\u0163elegere \u015fi bun\u0103 convie\u0163uire cu Violeta au devenit \u015fi mai puternice\u2026\u201d
\nAlte pagini, parc\u0103 \u015fi mai importante, sunt cele din Ultimul cuv\u00e2nt al lui \u015etefan Andrei \u00een procesul C. P. Ex : \u201eMascat\u0103 de p\u0103catul originar al trucajului, acuza\u0163ia a cunoscut o metamorfoz\u0103 ridicol\u0103, hilar\u0103, care aminte\u015fte de cuptorul lui Nastratin Hogea: a fost schimbat\u0103 peste noapte \u00een coautorat la genocid, a fost \u00eentoars\u0103 din senin spre instigare la omor deosebit de grav, a fost orientat\u0103 dup\u0103 aceasta spre favorizarea infractorului \u015fi, \u00een fine, readus\u0103 \u00abpe rotile\u00bb, ca-n lucrarea lui Anton Pann, spre instigare la omor deosebit de grav.
\n\u015ei cum s\u0103 nu-\u0163i vin\u0103 \u00een memorie reflec\u0163ia, plin\u0103 de am\u0103r\u0103ciune, a lui Dimitrie Cantemir dup\u0103 lupta de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut: \u00abUnui lucru f\u0103r\u0103 cale, cale d\u00e2nd, multe lucruri f\u0103r\u0103 cale vor urma\u00bb?
\nEste, de altfel, domnule pre\u015fedinte, destinul implacabil al tuturor trucajelor, este soarta tuturor construc\u0163iilor juridice ridicate pe funda\u0163ii \u015fubrede sau care se \u00eenclin\u0103 u\u015for la impulsurile factorilor externi, precum loessul, care a provocat tasarera inegal\u0103 a terenului \u015fi a cauzat aplecarea, l\u0103sarea \u00eentr-o parte a celebrei catedrale din K\u00f6nigsberg, ale c\u0103rei gr\u0103dini ad\u0103postesc morm\u00e2ntul filozofului Immanuel Kant, ora\u015f botezat Kaliningrad dup\u0103 r\u0103zboi, gra\u0163ie vicleniei lui Stalin \u015fi cuno\u015ftin\u0163elor vagi \u00een materie de geografie ale pre\u015fedin\u0163ilor Roosevelt, Truman \u015fi ale premierului britanic Churchill.\u201d
\n\u00cen finalul acestei c\u0103r\u0163i, pe care greu o mai la\u015fi din m\u00e2n\u0103 dac\u0103 \u00eencepi s-o cite\u015fti, sub titlul Diplomat de voca\u0163ie, om de cultur\u0103, om sunt incluse aprecierile unor importan\u0163i istorici \u015fi oameni de cultur\u0103 rom\u00e2ni.
\nAdmirabile \u015fi de o mare varietate sunt toate fotografiile, de la cea \u00een care micu\u0163ul \u015etefan se afl\u0103 \u00een bra\u0163ele mamei, continu\u00e2nd cu cele \u00een care \u00eel vedem al\u0103turi de faimoasa lui so\u0163ie, artista Violeta Andrei, \u015fi fiul s\u0103u C\u0103lin, p\u00e2n\u0103 la cele \u00een care st\u0103 al\u0103turi de personaje intrate \u00een istorie. A\u015fadar, repet, o carte care \u00ee\u015fi \u00eentrece, prin semnifica\u0163ia \u015fi adev\u0103rul paginilor sale, dimensiunile \u015fi formatul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015etefan Andrei, Din frac \u00een zeghe. Istoriile mele dintr-un p\u0103trar de veac rom\u00e2nesc, Editura Adev\u0103rul, 2013   O carte care, prin semnifica\u0163ie, trece dincolo de dimensiunile ei. De ce? Pentru c\u0103, ne\u00eendoielnic, este prima sintez\u0103 realizat\u0103 de un personaj implicat, timp de 25 de ani, \u00een politica intern\u0103, dar mai ales \u00een cea extern\u0103 a… Cite\u0219te mai mult »Culisele puterii ceau\u015fiste M\u0103rturiile lui \u015etefan Andrei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[10621,10620],"class_list":["post-18154","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-din-frac-in-zeghe-istoriile-mele","tag-stefan-andrei"],"views":3327,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18154","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18154"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18154\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18154"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18154"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18154"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}