{"id":18144,"date":"2014-03-20T11:08:50","date_gmt":"2014-03-20T09:08:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18144"},"modified":"2014-03-22T00:39:35","modified_gmt":"2014-03-21T22:39:35","slug":"magda-ursache-si-memoria-ca-imperativ-absolut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/magda-ursache-si-memoria-ca-imperativ-absolut\/","title":{"rendered":"Magda Ursache \u015fi memoria ca imperativ absolut"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Magda Ursache,<em> Comunismul cu rele \u015fi rele<\/em>, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, 378 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>\u00cenainte de a comenta cartea Magdei Ursache, nu putem trece peste semnifica\u0163ia copertei: o mul\u0163ime de indivizi, masa\u0163i \u00een coloan\u0103, \u00eembr\u0103ca\u0163i la fel, cu straie cenu\u0103ii \u015fi cu p\u0103l\u0103rii la fel, v\u0103zu\u0163i din spate, merg\u00e2nd la vreo manifesta\u0163ie, indiciu \u00een acest sens fiind baloanele ro\u015fii care f\u00e2lf\u00e2ie deasupra lor. O ilustrare gr\u0103itoare a depersonaliz\u0103rii, a \u00eenregiment\u0103rii, a \u015ftergerii oric\u0103rei note individuale.<\/strong><\/em><br \/>\nPrima lec\u0163ie despre memorie a primit-o t\u00e2n\u0103ra Magda Ursache de la tat\u0103l s\u0103u, care i-a spus: \u201eDumnezeu poate s\u0103 ierte, con\u015ftiin\u0163a nu\u201c. \u015ei-a consolidat \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele acestei lec\u0163ii prin propriul s\u0103u destin, prin \u00eencerc\u0103rile prin care a trecut (acei mul\u0163i ani de interdic\u0163ie de a publica \u00een urma unei gre\u015feli de tipar care s-a strecurat \u00eentr-o revist\u0103 ie\u015fean\u0103, pentru care nu era vinovat\u0103), \u00een urma alung\u0103rii de la un institut de cercetare, tot ie\u015fean, \u015fi de la Universitate. \u015ei-a \u00eent\u0103rit convingerea necesit\u0103\u0163ii memoriei nedefectibile citindu-i \u015fi cit\u00e2ndu-i pe Paul Goma, Iustin P\u00e2rvu, Ana Blandiana (\u201eAtunci c\u00e2nd justi\u0163ia nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie o form\u0103 de memorie, memoria singur\u0103 poate s\u0103 fie o form\u0103 de justi\u0163ie\u201c \u2013 a scris poeta), V. Voiculescu, Tudor \u0162opa, Al. George, Bujor Nedelcovici, Constantin C\u0103lin, Gh. Grigurcu, Milan Kundera, George Orwell, pe mul\u0163i al\u0163ii, pe care-i consider\u0103 modele de atitudine moral\u0103.<br \/>\nSpre deosebire de al\u0163ii, amnezici, nostalgici, spre deosebire de neost\u00e2ngi\u015fti, care spun c\u0103 regimul totalitar \u015fi-a avut \u015fi p\u0103r\u0163ile sale bune, Magda Ursache \u00eel atac\u0103 pentru c\u0103 a luat rom\u00e2nilor demnitatea, libertatea de g\u00e2ndire \u015fi de religie, dreptul de asociere, de a c\u0103l\u0103tori, dreptul la proprietate, pentru c\u0103 a fost un regim al urii \u015fi al ignoran\u0163ei. Comunismul nu trebuie s\u0103 fie iertat, comp\u0103timit, pentru c\u0103 el \u201ee gata s\u0103 loveasc\u0103 \u015fi dac\u0103-i pl\u00e2ngi de mil\u0103\u201c , pentru c\u0103 \u201ebuboiul socialist s-a spart, dar infec\u0163ia e departe de a se vindeca\u201c . \u201eDatoria de a rememora e, la noi, scrie autoarea, una moral\u0103, de vreme ce memoria colectiv\u0103 este \u00een suferin\u0163\u0103\u201c . De aceea, tenace, tran\u0103ant\u0103, cu o nobil\u0103 perseveren\u0163\u0103, cu consecven\u0163\u0103, \u015fi nu cu fereal\u0103, \u00een modul cel mai t\u0103ios, denun\u0163\u0103 tarele structurale, multe \u015fi extrem de nocive ale fostului regim, cu g\u00e2ndul \u00een primul r\u00e2nd la tineri: \u201eTinerii, constat deseori, au o imagine tulbure despre anii \u201950, la care contribuie memoriile \u00eemp\u0103nate cu falsuri, generatoare de haos, dest\u0103inuirile pu\u0163in echivoce, autofic\u0163iunile frumoase, poate, dar nesincere. Iar \u00abp\u00e2cla dens\u0103 ideologic\u0103\u00bb (sintagm\u0103 Nicolae Breban) e mereu \u00een\u015fel\u0103toare. \u015ei ieri \u015fi azi\u201c. Menirea scriitorului de a condamna fostul regim este \u015fi mai mare c\u00e2nd se \u015ftie c\u0103 raportul de condamnare a lui, prezentat \u00een Parlament, la 18 decembrie 2006, nu \u015fi-a atins scopul, \u201ee o surs\u0103 de confuzie, dar \u015fi de dezbinare, slujind neocominternismul\u201c. Se socote\u015fte la fel de obligat\u0103 de a pune \u00een adev\u0103rata lor lumin\u0103 amintirile fo\u015ftilor activi\u015fti, care vor s\u0103 fie crezu\u0163i c\u0103 s-au poc\u0103it, ale memoriali\u0103tilor f\u0103r\u0103 memorie, s\u0103 denun\u0163e falsele memorii, memoriile care mint, semnate de Lucia Demetrius, Nina Cassian, Miron Radu Paraschivescu, Ov.S. Crohm\u0103lniceanu, Sorin Toma, Silviu Brucan, memoriile \u201ecalpuzanilor de amintiri\u201c, jurnalele unor autori cu \u201ememorie voit voalat\u0103\u201c, ale celor cu \u201ememorie tulbure sau voit tulbure\u201c, care-i reconsider\u0103 pe Nicolae Moraru, Ofelia Manole, Constan\u0163a Cr\u0103ciun, Leonte R\u0103utu, Miron Constantinescu, Postelnicu, Suzana G\u00e2dea, Ion Dinc\u0103, Iulian Vlad, Silviu Curticeanu.<br \/>\nMemoria riguroas\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 bilan\u0163ul victimelor comunismului, al de\u0163inu\u0163ilor politici, al celor cu domiciliu obligatoriu, s\u0103 dea replica meritat\u0103 nostalgicilor care-l regret\u0103 pe fostul dictator \u201e\u0103i-\u015fi mascheaz\u0103 nostalgia \u00een fel \u015fi chip, de la statistic la stilistic\u201c.<br \/>\nAlt\u0103 direc\u0163ie a demersului critic al autoarei \u00eei vizeaz\u0103 pe deconstructivi\u015fti, pe aceia care neag\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au onoare, c\u0103 au personalit\u0103\u0163i-simbol, c\u0103 au avut \u015fi au coeren\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, unitate statal\u0103, pe aceia care demitizeaz\u0103, satanizeaz\u0103 voievozii rom\u00e2nilor, minimalizeaz\u0103 victoriile \u015fi augmenteaz\u0103 dezastrele, care v\u0103desc tendin\u0163a de a-i uita pe eroi, pe martirii temni\u0163elor Jilava, Aiud, Sighet, Gherla, Periprava, Salcia, V\u0103c\u0103re\u0103ti, ca Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Daniil Sandu Tudor, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Valeriu Gafencu, Mihai Buracu, Marcel Petri\u015for, Dinu Pillat, care trec sub t\u0103cere jertfa anticomuni\u015ftilor din mun\u0163i, care minimalizeaz\u0103 Holocaustul ro\u0103u, c\u0103ruia i-au c\u0103zut victime Iuliu Maniu, Gheorghe Br\u0103tianu, Mircea Vulc\u0103nescu, Anton Golopen\u0163ia \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, care \u00eei uit\u0103 pe profesorii universitari ie\u015feni alunga\u0163i, ca Petru Caraman, Th. Simensky, \u015et. B\u00e2rs\u0103nescu, St. Cuciureanu, Mihai Dr\u0103gan.<br \/>\nSpre deosebire de unii care spun c\u0103 persisten\u0163a \u00eentr-un astfel de demers acuzator are ca efect demoralizarea, Magda Ursache subliniaz\u0103 c\u0103 despre astfel de orori nu se poate scrie cu deta\u015fare, barbarul experiment de la Pite\u015fti, \u015fi altele la fel, necesit\u00e2nd o continu\u0103 denun\u0163are.<br \/>\nAutoarea constat\u0103 tristul, nedreptul, p\u0103gubosul, pentru literatura rom\u00e2n\u0103, paradox c\u0103, \u00een timp ce unor colabora\u0163ioni\u015fti, unor scriitori, le sunt g\u0103site circumstan\u0163e atenuante, justific\u0103ri ale demisiei lor morale, \u00een timp ce tor\u0163ionarii care mai tr\u0103iesc \u00ee\u015fi primesc sfid\u0103toarele pensii, adev\u0103ra\u0163ii contestatari ai regimului totalitar, adev\u0103ratele victime ale acestuia, nu sunt prezenta\u0163i la justa lor valoare. Cazul cel mai flagrant pentru Magda Ursache este Paul Goma. Este minimalizat scriitorul, \u201ecare de\u0163ine o perfect\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a limbii rom\u00e2ne\u201c, c\u00e2t \u015fi contestatarul regimului comunist. Situa\u0163ie profund nedreapt\u0103, pentru c\u0103 acela despre care Eugen Ionescu a spus c\u0103 este un \u201eSoljeni\u0163\u00een al rom\u00e2nilor\u201c, \u201ea r\u0103mas acela\u015fi ne-v\u00e2nz\u0103tor de sine, \u015fi-n socialism, \u015fi-n neosocialism, neintimidat de nimeni \u015fi de nimic\u201c, a ales pentru totdeauna activismul civic \u015fi \u015fi-a asumat \u201econstant scrisul ca sinucidere social\u0103\u201c. Scriitorul \u015fi-a probat expresivitatea limbii, stilul Goma \u00een c\u0103r\u0163i precum Gherla, Garda invers\u0103, Din calidor, Justa, Amadeva. O mare personalitate, pentru care Magda Ursache are o imens\u0103 pre\u0163uire: \u201eUnul din reperele fiin\u0163ei noastre morale e Goma, iar Goma e mereu Goma\u201c. \u201eDac\u0103 ar fi dup\u0103 mine, continu\u0103 autoarea, i-a\u015f lansa c\u0103r\u0163ile \u00een toate \u015fcolile, ca tentativ\u0103 de-a \u0163ine piept uit\u0103rii\u201c.<br \/>\nO carte \u00een care comunismul este condamnat nediferen\u0163iat, cu relele \u015fi relele sale, dar \u015fi o carte \u00een care autoarea \u00ee\u0103i arat\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, pecetea stilistic\u0103, subliniat\u0103 de Gheorghe Grigurcu \u00een prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii: \u201eTonul alert care men\u0163ine treaz\u0103 aten\u0163ia cititorului se sprijin\u0103 pe-o expresie mustoas\u0103, doldora de g\u0103selni\u0163e, vorbe plastice ori de duh, frecvent caustice, remarcabile prin adecvarea fie \u015fi juc\u0103u\u015f\u0103 la obiect. (&#8230;) O conjugare a\u015fadar a unei atitudini bizuite pe probitate cu o marc\u0103 stilistic\u0103 original\u0103, \u00eensu\u0103ire \u00eendeajuns de rar\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t un text semnat de autoarea \u00een discu\u0163ie e imediat recognoscibil. Magda Ursache: orice s-ar spune ori nu s-ar spune, una din prezen\u0163ele cele mai elocvente ale presei noastre de factur\u0103 cultural\u0103 de azi\u201c.<br \/>\nDou\u0103 mici observa\u0163ii avem de f\u0103cut. La p. 181 se-ntreab\u0103: \u201eA fost reprimit \u00een USR, i se d\u0103 acea indemniza\u0163ie de care avem cu to\u0163ii parte? Dar cea de merit i se d\u0103 lui Goma? Dimpotriv\u0103\u201c. Probabil c\u0103 pagina din care am citat a fost scris\u0103 cu mai mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, pentru c\u0103, \u00eentre timp, la 5 octombrie 2012, Comitetul director al USR a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 i se acorde lui Paul Goma indemniza\u0163ia de merit. (Vezi \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201c, nr. 41, 12 octombrie 2012, p. 14). \u00cen fine, Ion Petrovici n-a murit \u00een 1952, ci \u00een 1972.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Magda Ursache, Comunismul cu rele \u015fi rele, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, 378 p. \u00cenainte de a comenta cartea Magdei Ursache, nu putem trece peste semnifica\u0163ia copertei: o mul\u0163ime de indivizi, masa\u0163i \u00een coloan\u0103, \u00eembr\u0103ca\u0163i la fel, cu straie cenu\u0103ii \u015fi cu p\u0103l\u0103rii la fel, v\u0103zu\u0163i din spate, merg\u00e2nd la vreo manifesta\u0163ie, indiciu \u00een acest sens&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/magda-ursache-si-memoria-ca-imperativ-absolut\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Magda Ursache \u015fi memoria ca imperativ absolut<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10612,10324,5314],"class_list":["post-18144","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-comunismul-cu-rele-si-rele","tag-editura-eikon","tag-magda-ursache"],"views":2274,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18144"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18144\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}