{"id":18140,"date":"2014-03-20T11:05:24","date_gmt":"2014-03-20T09:05:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18140"},"modified":"2014-03-22T00:28:33","modified_gmt":"2014-03-21T22:28:33","slug":"mutatia-genetica-prin-cuvant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mutatia-genetica-prin-cuvant\/","title":{"rendered":"Muta\u0163ia genetic\u0103 prin cuv\u00e2nt"},"content":{"rendered":"

Dan Stanca, Boala \u015fi visul,<\/em>\u00a0 Editura Tracus Arte, Bucure\u0103ti, 2013, 370 pag.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Dan Stanca propune \u00een Boala \u015fi visul un ziar literaturizat, unde reg\u0103sim \u015ftiri de ultim secol: o mam\u0103 \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 so\u0163ul \u015fi fiul \u00een aceea\u015fi zi, un so\u0163 gelos \u00eel omoar\u0103 pe amantul so\u0163iei, func\u0163ionare preacurvesc pentru a supravie\u0163ui, subven\u0163ionate de mai-marii comunismului, ultime informa\u0163ii despre rezisten\u0163a din mun\u0163i, credin\u0163a care \u00eencearc\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 prin metafizic\/ straniu, dac\u0103 prin slujb\u0103, coliv\u0103 \u015fi rug\u0103ciune nu se mai poate. Dan Stanca reu\u015fe\u015fte s\u0103 se remarce drept un povestitor de elit\u0103. Nu-i place s\u0103 vad\u0103 un public plictisit \u015fi amor\u0163it de at\u00e2tea cuvinte plasticizante. Antidotul s\u0103u este un limbaj natural, \u00eenc\u0103rcat de\u00a0 vulgaritate savuroas\u0103 \u015fi frapant\u0103. Complexitatea recept\u0103rii vie\u0163ii \u00een dimensiunile ei col\u0163uroase \u015fi expunerea ei prin cuvinte potrivite pentru\u00a0 publicul consumist modeleaz\u0103 cartea\u00a0 \u015fi nu numai. Avem at\u00e2tea dovezi ale m\u0103iestriei oralit\u0103\u0163ii lui Dan Stanca \u00een volumele anterioare: Morminte str\u0103vezii (1999), Cei calzi \u015fi cei reci (2008), Mutilare (2010).<\/strong> <\/em>
\nSabin Nicolau \u015fi tat\u0103l s\u0103u, Gheorghe Nicolau, au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een aceea\u0103i zi. Tat\u0103l a murit din cauza unui cancer, iar fiul, tr\u0103indu-\u0103i visul \u00eenfloririi sexuale. Povestea era des narat\u0103 de vecina lor, Ionela C\u0103r\u0103u\u015fu, zis\u0103 P\u0103uni\u0163a, acum \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 de ani, femeie divor\u0163at\u0103, a c\u0103rei poft\u0103 de cochet\u0103rie \u015fi de aventuri \u00eenc\u0103 nu este domolit\u0103.\u00a0 Cu o puternic\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi un caracter la fel de bine consolidat, ceea ce o proteja\u00a0 s\u0103 fie monoton\u0103, P\u0103uni\u0163a rememoreaz\u0103 povestea tragic\u0103 de iubire a lui Sabin Nicolau cu femeia care \u00eei va oferi gazd\u0103 \u015fi, de asemeni, un loc de veci l\u00e2ng\u0103 tat\u0103l lui. Afl\u0103m astfel de s\u00e2rguin\u0163a t\u00e2n\u0103rului \u015fi de pofta lui de lectur\u0103, de regretul P\u0103uni\u0163ei c\u0103 nu-l ini\u0163iase \u00een amor, de naveta pe care b\u0103iatul o f\u0103cea zilnic, pentru c\u0103 primise reparti\u0163ia la Giurgiu. Decizia de a sta \u00een chirie pentru a evita stresul deplas\u0103rii la post\u00a0 a coincis cu decizia mor\u0163ii sale. \u00cendr\u0103gostindu-se de Emilia, chiria\u015fa \u015fi prima lui femeie, s-a autocondamnat.
\nO alt\u0103 experien\u0163\u0103 de lectur\u0103 o constituie povestirea P\u0103uni\u0163ei despre Marian Cionoiu, \u201esecurist cu coaie grele\u201c, un b\u0103rbat \u201escurt, f\u0103los, chel (…) cu o pilozitate abundent\u0103 pe corp\u201c. Acesta este, prin absurd, \u015fi na\u0103ul de cununie al celui ce \u00eel ucisese pe Sabin \u015fi cel care l-a scos din \u00eenchisoare. Aventurilor P\u0103uni\u0163ei cu Cionoiu le este rezervat un \u00eentreg capitol, cu un titlu semnificativ, ce face referire la organul sexual b\u0103rb\u0103tesc: \u201eCat\u00e2rul\u201c. De la Cionoiu porne\u015fte\u00a0 un alt capitol al c\u0103r\u0163ii, referitor la rezisten\u0163a armat\u0103 anticomunist\u0103 (\u201eLupt\u0103torii din mun\u0163i\u201c), unde se confrunt\u0103 aspectul religios cu cel politic. Romanul este \u00eencheiat cu o revizuire temporal\u0103 de aproximativ cincizeci de ani a lucrurilor, unde P\u0103uni\u0163a se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Cionoiu, condamnat la moarte prin desfigurare \u015fi desc\u0103rnare (efect al a\u015fa-zisului blestem al lui Ilie Aleodor Vr\u0103jitorul).
\nUrgie \u015fi orgie<\/strong>
\nDan Stanca se recunoa\u015fte prin propriul stil: structura-p\u0103ianjen a ac\u0163iunii, sexualitate, caracterul metafizic al religiozit\u0103\u0163ii \u015fi dezbr\u0103carea femeii de caracterul de doamn\u0103. Dan Stanca s-a axat pe aceste aspecte \u00een majoritatea c\u0103r\u0163ilor sale, iar repetivitatea lor nu face dec\u00e2t s\u0103 ne arate c\u00e2t de proeminente sunt. Primul aspect, al familiei, \u00een special al femeii, este cel mai dezb\u0103tut \u00een \u201eBoala \u015fi visul\u201c. Femeia din comunism este, pentru Dan Stanca, un fel de paria al civiliza\u0163iei. Dac\u0103 ar fi putut s\u0103 \u00eel trezeasc\u0103 pe Adam din somn, c\u00e2nd Dumnezeu voia s\u0103 o creeze pe Eva, Dan Stanca ar fi f\u0103cut-o, cu riscul st\u0103vilirii speciei. Pentru femeie moare Sabin Nicolau. Femeia este depozitul de \u201ejeturi sidefii\u201c. Corpul ei este robotizat. Suport\u0103 chiuretaje, insemin\u0103ri artificiale, acte de violen\u0163\u0103 sexual\u0103, de aici \u015fi teoria lui Cionoiu: \u201eFemeia cu c\u00e2t e mai dezagregat\u0103 suflete\u015fte, cu at\u00e2t face treaba mai bun\u0103\u201c (p. 65).
\nDan Stanca prefer\u0103 s\u0103 o \u00eenal\u0163e din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pe un piedestal. P\u0103uni\u0163a \u00eent\u00e2lne\u015fte numai b\u0103rba\u0163i impoten\u0163i, indiferent de c\u00e2t de \u201evaloro\u015fi\u201c \u015fi \u201evalizi\u201c sunt ei pentru \u0163ar\u0103, pentru Partidul Comunist. \u00cen ciuda s\u0103r\u0103ciei, P\u0103uni\u0163a\u00a0 r\u0103zbe\u015fte \u00een fa\u0163a lui Cionoiu, care \u00eenc\u0103 e nes\u0103tul de trupul ei, dar \u201earat\u0103 ca un buldog zb\u00e2rcit \u015fi murdar\u201c (p. 109). Masculinitatea hodorogit\u0103 \u00eei creeaz\u0103 repulsie. Ca un Dumnezeu abscons, Dan Stanca pedepse\u015fte subtil toanele virilit\u0103\u0163ii bogate, aduc\u00e2ndu-i lui Cionoiu s\u0103r\u0103cia fizic\u0103 \u015fi social\u0103 de care se temea. Femeia este aleas\u0103, nu alege, dar c\u00e2nd a fost categorizat\u0103, \u015ftie s\u0103-\u015fi nimiceasc\u0103 partenerul. Sabin Nicolau \u201es-a lecuit\u201c definitiv dup\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 caute ad\u00e2ncurile rozalii ale femeii. Corpul nu este dec\u00e2t un c\u00e2mp de experimente, un morm\u00e2nt profanat, obiect al orgiilor . Dovada st\u0103 \u015fi \u00een volumul \u201eCei calzi \u015fi cei reci\u201c, prin bordelul dezl\u0103n\u0163uirii preluat din filmul Eyes Wide Shut, respectiv povestirea lui Arthur Schnitzler, Traumnovelle. Personajele nu au o doz\u0103 de nebunie, sunt doar personajele secolului, expuse \u00een toat\u0103 deschiderea lor personal\u0103, stratificate la maximum.
\nSentin\u0163e \u015fi halucina\u0163ii<\/strong>
\n\u00cen Boala \u015fi visul, Dan Stanca prefer\u0103 s\u0103 nu mai abuzeze de sacralitate. \u00cen c\u0103r\u0163ile sale a dezvoltat dou\u0103 unghiuri de analiz\u0103: biserica-institu\u0163ie, a\u015fa cum pulseaza \u00een \u201eCei calzi \u015fi cei reci\u201c \u015fi biserica-spa\u0163iu al inexplicabilului, matc\u0103 a lumilor paralele. Dan Stanca apeleaz\u0103 la ambele c\u0103i. O dat\u0103, pentru a intercepta pozi\u0163ia comunismului fa\u0163\u0103 de biseric\u0103 \u015fi apoi pentru a-l zgudui, provoc\u00e2ndu-i halucina\u0163ii. Revenind asupra raportului biseric\u0103-partid comunist, Dan Stanca sintetizeaz\u0103 \u00eentreaga situa\u0163ie \u00een replica lui Cionoiu: \u201eE drept, \u00eencerca el s\u0103 le explice oamenilor, noi, comuni\u015ftii, am cam pilit din\u0163ii bisericii \u015fi ai popilor, ca s\u0103 nu mai mu\u015fte de unde nu trebuie, ci doar s\u0103 molf\u0103ie coliva, dar…\u201c (p. 329). Lipsa credin\u0163ei lui Cionoiu este logic\u0103. Vulgaritatea de care dispune este \u00een discordan\u0163\u0103 cu acest termen prea complex pentru psihicul s\u0103u.
\n\u00centreg universul lui Stanca este diminuat din punct de vedere religios, este \u00eenchis \u015fi profan, o lume orgiastic\u0103, lipsit\u0103 de \u00een\u0163elegere, care adopt\u0103 doar statutul de marionete \u00eensufle\u0163ite. Pentru Cionoiu, conteaz\u0103 mai mult animalul dec\u00e2t omul din el. \u015ei Eugen \u0162urcanu a fost la fel. Prozatorul subliniaz\u0103 via\u0163a din \u00eenchisorile comunismului, mai ales c\u0103 aici \u00eenflore\u015fte adev\u0103rata credin\u0163\u0103. Acest ultim segment lingvistic, \u201eadev\u0103rata credin\u0163\u0103\u201c, \u00eent\u00e2lnit\u0103 poate doar la Mircea Eliade, se restr\u00e2nge \u00een Boala \u015fi visul, spre deosebire de restul volumelor. Dan Stanca \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een Ilie Aleodor Vr\u0103jitorul un reprezentant al inexplicabilului \u015fi o cauz\u0103\u00a0 pentru boala lui Cionoiu \u015fi pentru moartea vitejilor solda\u0163i trimi\u015fi \u00een mun\u0163i. Aleodor este personajul-cheie al romanului, cel \u00een care Dan Stanca centreaz\u0103 misticismul \u015fi cel care aduce moartea treptat\u0103 a comuni\u015ftilor, ca o previziune. Pentru el, Dan Stanca alege o dispari\u0163ie mistificatoare, care las\u0103 gura poporului liber\u0103 la interpret\u0103ri supranaturale.
\nLectura c\u0103r\u0163ii are un gust apocaliptic, de aceea nici nu avem o viziune de viitor \u00een final. Exist\u0103 doar un prezent frapant, care \u00eeng\u0103duie personajelor s\u0103 se manifeste asemeni unor animale \u00eensetate de via\u0163\u0103. Dan Stanca a surprins \u00eentocmai partea aceea de nebunie actual\u0103 a oamenilor. Cu c\u00e2t se \u00eenainteaz\u0103 \u00een lectur\u0103, cu at\u00e2t personajele se autodescoper\u0103, realizeaz\u0103 c\u0103 sunt la m\u00e2na destinului, iar acesta nu este pasiv. Cionoiu \u015ftie c\u0103, dac\u0103 nu se desfat\u0103 atunci c\u00e2nd de\u0163ine puterea, nu o va face niciodat\u0103. \u00cen final, ajunge un resemnat, condamnat la moarte, care umbl\u0103 pe str\u0103zi \u00een c\u0103utarea ei. \u015ei-ar mai dori c\u00e2teva clipe de extaz al\u0103turi de P\u0103uni\u0163a, dar constat\u0103 c\u0103 timpul e doar prezent \u015fi se mul\u0163ume\u015fte cu un bol de dulcea\u0163\u0103. Dan Stanca nu face dec\u00e2t s\u0103 urce pe scen\u0103 oameni modifica\u0163i genetic de era comunismului, \u201eoameni noi\u201c, \u201ereeduca\u0163i\u201c, lipsi\u0163i de inhibi\u0163ii \u015fi de respectul uman.
\nBun observator al acestor modific\u0103ri psiho-genetice, el doar expune aceast\u0103 maladie secular\u0103, nu o trateaz\u0103. Este con\u015ftient c\u0103 nu el de\u0163ine salvarea, iar scrierile lui sunt doar simple constat\u0103ri. A\u015fteapt\u0103 astfel, resemnat, finalul spectacolului. Dan Stanca prevede un final trist, pe care evit\u0103 s\u0103 \u00eel includ\u0103 \u00een carte. Totul se termin\u0103 liniar, f\u0103r\u0103 vreo schimbare de situa\u0163ie.\u00a0 Romancierul nu are putere de decizie\u00a0 nici m\u0103car asupra scrierii sale. Pare un\u00a0 arhanghel care aten\u0163ioneaz\u0103 asupra unor epifanii, sesizate de comuni\u015fti, dar l\u0103sate \u00een urm\u0103. Avem exemplul lui Sabin Nicolau, un posibil salvator prin purificare cultural\u0103, dar care e\u015fueaz\u0103. Pata care nu se spal\u0103 de pe p\u0103tura unde fusese omor\u00e2t este un semn c\u0103 orice \u00eencercare de salvare a lumii nu izbute\u0103te, sub conducerea unei for\u0163e malefice.
\nDan Stanca este un Bacovia actual, care a\u015fteapt\u0103 \u00een t\u0103cere, retras \u00eentr-un col\u0163 de scen\u0103, sentin\u0163a apocaliptic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan Stanca, Boala \u015fi visul,\u00a0 Editura Tracus Arte, Bucure\u0103ti, 2013, 370 pag.   Dan Stanca propune \u00een Boala \u015fi visul un ziar literaturizat, unde reg\u0103sim \u015ftiri de ultim secol: o mam\u0103 \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 so\u0163ul \u015fi fiul \u00een aceea\u015fi zi, un so\u0163 gelos \u00eel omoar\u0103 pe amantul so\u0163iei, func\u0163ionare preacurvesc pentru a supravie\u0163ui, subven\u0163ionate de mai-marii… Cite\u0219te mai mult »Muta\u0163ia genetic\u0103 prin cuv\u00e2nt<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10609,10608,3584],"class_list":["post-18140","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-boala-si-visul","tag-dan-stanca","tag-editura-tracus-arte"],"views":1383,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18140","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18140"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18140\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}