{"id":18128,"date":"2014-03-20T10:49:40","date_gmt":"2014-03-20T08:49:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18128"},"modified":"2014-03-22T02:17:09","modified_gmt":"2014-03-22T00:17:09","slug":"justitie-si-fairness","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/justitie-si-fairness\/","title":{"rendered":"Justi\u0163ie \u015fi fairness"},"content":{"rendered":"

Justi\u0163ia este oglinda statului. Justi\u0163ia e bazat\u0103 pe legi bazate pe legisla\u0163ie, bazate pe legitimitate. Cine poate legifera e legitim. Justi\u0163ia e o institu\u0163ie, cu limite clare \u015fi reguli clare. Fairness, ceea ce e cinstit sau echitabil, e un atribut al societ\u0103\u0163ii. O societate poate s\u0103 aib\u0103 o justi\u0163ie corect\u0103, dar s\u0103 aib\u0103 o structur\u0103 ne-echitabil\u0103, unfair, o societate \u00een care regulile jocului \u00eei favorizeaz\u0103 pe unii \u015fi defavorizeaz\u0103 pe al\u0163ii.<\/strong><\/em>
\nDistribu\u0163ie<\/strong>
\nJusti\u0163ia e un instrument de distribu\u0163ie \u015fi redistribu\u0163ie. Exist\u0103, \u00een societate, trei mari instrumente de distribu\u0163ie: statul (care ne ia impozite \u015fi le redistribuie sub form\u0103 de salarii \u015fi autostr\u0103zi); economia de pia\u0163\u0103 (nu mai explic) \u015fi justi\u0163ia (care redistribuie bunuri asupra c\u0103rora exist\u0103 un conflict de proprietate \u015fi percepe amenzi).
\nJusti\u0163ia ca barometru <\/strong>
\nal armoniei sociale<\/strong>
\nLa cele dou\u0103 capete ale capitalismului se afl\u0103 Statele Unite \u015fi Japonia: comparabil de dezvoltate, de industrializate \u015fi de consumeriste. Asem\u0103n\u0103rile se cam opresc aici. Mentalitatea american\u0103 e bazat\u0103 pe egalitarism, individualism \u015fi concuren\u0163\u0103. Cea japonez\u0103, pe ierarhizare social\u0103, supu\u015fenie, conformism \u015fi colaborare. Salariile unui \u015fef de companie american\u0103 mare sunt de 350 de ori mai mari ca ale unui angajat de r\u00e2nd. Ale unui \u015fef de companie japonez\u0103, abia de \u015f\u0103aizeci de ori.
\n\u015eeful de companie american\u0103 mare a c\u00e2\u015ftigat, pe unu ianuarie seara, c\u00e2t va c\u00e2\u015ftiga un angajat de r\u00e2nd tot anul. La sf\u00e2r\u015fitul lui februarie, el a c\u00e2\u015ftigat c\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103 un angajat de r\u00e2nd \u00een \u00eentreaga lui carier\u0103. \u015eeful japonez are nevoie de aproape dou\u0103 luni de munc\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige c\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103 angajatul de r\u00e2nd \u00een tot anul. Inegalitatea economic\u0103 e de \u015fase ori mai mare. Japonezii fac tumbe, plec\u0103ciuni \u015fi salamalecuri \u00een fa\u0163a \u015fefului, care e pl\u0103tit abia de \u015faizeci de ori mai mult ca ei. Americanii \u00ee\u015fi tutuiesc boss-ul (\u00eel cheam\u0103 Bobby) \u2013 dar el c\u00e2\u015ftig\u0103 de trei sute \u015fi cinzeci de ori mai mult ca ei.
\nAmerica pl\u0103te\u015fte un pre\u0163 greu, dar invizibil, pentru individualism \u015fi concuren\u0163\u0103, pentru ceea ce americanii percep ca fair (echitabil, sau drept) . America are cel mai mare num\u0103r de avoca\u0163i pe cap de locuitor. SUA au un avocat la 450 de locuitori. Japonia, un avocat la 4350 (Fran\u0163a, unul la 1400) .
\nSUA au 700 de pu\u015fc\u0103ria\u015fi la 100 000 de locuitori, Japonia vreo 60, de 11 ori mai pu\u0163in. \u00cen Europa, rata de incarcerare e \u00eentre 150 \u015fi 60, de patru p\u00e2n\u0103 la de zece ori mai mic\u0103 dec\u00e2t rata american\u0103.
\nStatele Unite au indicele de inegalitate economic\u0103 cel mai mare dintre \u0163\u0103rile dezvoltate (Gini 40); Elve\u0163ia, unul absolut mediu (33); Japonia are indicele Gini foarte mic, de 25, de \u0163ar\u0103 egalitar\u0103.
\nAtunci c\u00e2nd dou\u0103 \u0163\u0103ri comparabile au o disparitate at\u00e2t de mare \u00een rata de \u00eencarcerare, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nivelul de armonie social\u0103 e foarte diferit, c\u0103 \u00eentr-o parte (Japonia, Finlanda, Canada, restul \u0163\u0103rilor europene) exist\u0103 un consens \u00een societate privind valorile acceptate de to\u0163i, \u015fi \u00een America nu. Consensul american privind \u201eamerican values\u201c e unul fals. 700 de pu\u015fc\u0103ria\u015fi la 100 000 de locuitori pare pu\u0163in: dar num\u0103rul infractorilor prin\u015fi \u015fi condamna\u0163i e abia jum\u0103tate din num\u0103rul infrac\u0163iunilor comise.
\nTeama de poli\u0163ie sau de \u00eenchisoare nu poate explica extrema disparitate, de aproape un ordin de m\u0103rime, \u00eentre Statele Unite \u015fi Europa. Nu judec\u0103torii, tribunalele, poli\u0163ia sau \u00eenchisorile men\u0163in pacea societ\u0103\u0163ii, ci altceva. E (poate) factorul de re-distribuire economic\u0103. Declarativ \u015fi simbolic, americanii sus\u0163in sistemul lor economic (care e \u015fi sistemul lor de distribu\u0163ie, care e totuna cu sistemul lor de echitate, care e totuna cu valorile lor morale). Dar dac\u0103 m\u0103sur\u0103m nivelul de anomie, nivelul de infrac\u0163ionalitate, observ\u0103m c\u0103 americanii una spun \u015fi alta fac.
\n\u00cen Texas, t\u00e2n\u0103rul Kevin Couch, de 16 ani, a furat bere, s-a \u00eemb\u0103tat \u015fi a c\u0103lcat cu ma\u015fina, omor\u00e2ndu-le, patru persoane. A fost condamnat la nimic de c\u0103tre judec\u0103toarea Joan Boyd, dup\u0103 ce p\u0103rin\u0163ii i-au asigurat copilului un loc \u00eentr-un centru de reabilitare (jum\u0103tate de milion de dolari anual, costul \u00eenscrierii). Cu doi ani \u00eenainte, un adolescent negru, neispr\u0103vit, de 14 ani, lovise pe altcineva, care c\u0103zuse jos \u015fi murise. Judec\u0103toarea propusese, desigur, internarea \u00een centru de reabilitare a t\u00e2n\u0103rului negru; care nu avea, nici pe departe, jum\u0103tate de milion pe an pentru plata reeduc\u0103rii. Atunci c\u00e2nd justi\u0163ia le ofer\u0103, tuturor adolescen\u0163ilor, cu generozitate, calea re-educ\u0103rii \u015fi a c\u0103in\u0163ei, \u00een \u0163ara lui John Rawls, doar cei foarte boga\u0163i \u015fi-o pot permite.
\nJusti\u0163ia, \u00een spiritul ei de echitate, interzice \u015fi milionarului, \u015fi omului str\u0103zii s\u0103 doarm\u0103 pe sub poduri, spune Anatole France. Justi\u0163ia, \u00een spiritul ei de echitate, ofer\u0103 \u015fi t\u00e2n\u0103rului alb de bani gata, \u015fi negrului indigent, \u00eenscrierea \u00eentr-un curs de reeducare de 450 000 de dolari pe an, ca alternativ\u0103 la \u00eenchisoare.
\nCeea ce reduce num\u0103rul crimelor nu e sistemul judiciar, politicienesc \u015fi penitenciar, ci un consens tacit, freatic, al tuturor membrilor societ\u0103\u0163ii. Dac\u0103 el abia se mai \u0163ine atunci c\u00e2nd un CEO c\u00e2\u015ftig\u0103 c\u00e2t \u015faizeci de muncitori, el zboar\u0103 \u00een aer atunci c\u00e2nd un pre\u015fedinte de companie c\u00e2\u015ftig\u0103 c\u00e2t 350 de muncitori.
\n\u00cen 2012, Curtea Suprem\u0103 a SUA a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 \u015fi companiile sunt \u201egrupuri sociale\u201c \u015fi ca atare \u00ee\u015fi pot cheltui banii \u00een campaniile electorale. Ultimul z\u0103gaz \u00eempotriva v\u00e2nz\u0103rii democra\u0163iei a fost d\u0103r\u00e2mat.
\nStatele Unite sunt \u0163ara \u00een care o femeie care s-a op\u0103rit cu cafea a fost desp\u0103gubit\u0103 cu peste o sut\u0103 de mii de dolari; sunt \u0163ara care care pl\u0103te\u015fte trei mii de dolari pe cap de afghan civil ucis ca victim\u0103 colateral\u0103: o sut\u0103 de mii de dolari pentru o op\u0103rire (ur\u00e2t\u0103) cu cafea fierbinte; trei mii pentru un tat\u0103 sau un fiu ucis.
\nC\u00e2t cost\u0103 s\u0103 <\/strong>
\ncondamni un criminal<\/strong>
\nE interesant de urm\u0103rit Juggernautul Tribunalelor interna\u0163ionale: tribunalul interna\u0163ional pentru fosta Iugoslavie judec\u0103 \u015fi condamn\u0103 fo\u015fti criminali de r\u0103zboi, s\u00e2rbi, croa\u0163i \u015fi bosnieci, din r\u0103zboiul civil iugoslav: costurile ei se ridic\u0103 la dou\u0103 milioane de dolari pe cap de criminal condamnat cum se cuvine. Tribunalul din Cambodgea, pentru condamnarea vinova\u0163ilor de genocid din timpul regimului Khmerilor ro\u015fii, a condamnat \u00een zece ani vreo patru tor\u0163ionari, de acum bo\u015forogi \u2013 i-a condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103 \u2013 cu cheltuieli de c\u00e2te un milion de dolari pe cap de condamnat.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea condamna\u0163ilor, num\u0103rul lor extrem de mic, inanitatea pedepsei \u015fi s\u0103r\u0103cia Cambodgei \u015fi cambodgienilor, acei bani au fost monumental irosi\u0163i. Lumea a condamnat moral un vas de croazier\u0103 care s-a oprit \u00een Haiti dup\u0103 cutremurul \u015fi taifunul de acolo; \u00eenc\u0103 n-am v\u0103zut pe nimeni s\u0103 condamne tribunalul pentru fosta Iugoslavie de la Haga, cu risipa sa insolent\u0103 \u015fi cinic\u0103, sau tribunalul din Cambodgia.
\n\u00cen Haiti, haitienii \u00eenfometa\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 ad\u0103post priveau printre gratii occidentalii \u00eembuib\u00e2ndu-se pe plaj\u0103. \u00cen Cambodgea, cambodgienii s\u0103raci \u015fi h\u0103mesi\u0163i privesc occidentalii f\u0103c\u00e2nd dreptate pentru milioane de dolari \u2013 risipind milioane de dolari pentru o dreptate teoretic\u0103.
\nRolul autocarului \u00een via\u0163a politic\u0103 \u015fi social\u0103 a Rom\u00e2niei<\/strong>
\nPopula\u0163ia Rom\u00e2niei e de 19 milioane. 3 milioane de rom\u00e2ni au p\u0103r\u0103sit \u0163ara \u00eentre 1990-2013, g\u0103sind de lucru \u00een \u0163\u0103rile mai bogate ale Europei.
\nSunt, cu to\u0163ii, persoane \u00eentre 20-40 de ani, capabili s\u0103 munceasc\u0103, dinamici \u015fi flexibili. Nimeni nu pleac\u0103 de-acas\u0103 dac\u0103 nu e dinamic \u015fi adaptabil. Pentru puterea politic\u0103, acest lucru a fost o man\u0103 cereasc\u0103, din trei motive:
\na) a redus \u015fomajul (aflat la un decent 7-8%).
\nb) a eliminat protestele de strad\u0103 ale nemul\u0163umi\u0163ilor.
\nc) a eliminat criminalitatea.
\nd) a eliminat necesitatea asisten\u0163ei sociale (cei pleca\u0163i trimit bani copiilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor).
\nPu\u0163ine \u0163\u0103ri pot elimina criminalitatea, \u015fomajul \u015fi radicalizarea popula\u0163iei prin aceast\u0103 metod\u0103 aseptic\u0103, indolor\u0103, a autocarului (\u015fi mai recent, a avionului low-cost).
\nDac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi fost o insul\u0103 izolat\u0103 \u00een Oceania, mini\u015ftrii ei ar fi trebuit s\u0103 rezolve problema \u015fomajului, problema criminalit\u0103\u0163ii \u015fi protestele nemul\u0163umi\u0163ilor. Masele s-ar fi radicalizat \u015fi ar fi cerut m\u0103suri eficiente.
\nNici adolescen\u0163ii nu ies \u00een strad\u0103 (sunt crescu\u0163i de p\u0103rin\u0163i, \u00eentr-un sac amniotic hr\u0103nitor, izola\u0163i de nevoia unui loc de munc\u0103) . Nici pensionarii (au pensie; oricum, chiar dac\u0103 ies \u00een strad\u0103, \u015fi ob\u0163in schimb\u0103ri, nu se vor bucura de ele pe termen lung). Trei milioane dintr-o popula\u0163ie de 22 milioane reprezint\u0103 pu\u0163in; dar, dac\u0103 excludem copiii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii (grupa de v\u00e2rst\u0103 sub 18 ani \u015fi grupa de v\u00e2rst\u0103 peste 60 de ani) \u2013 care reprezint\u0103 40% din popula\u0163ie, r\u0103m\u00e2n 60%, 12 milioane. Aceasta e popula\u0163ia adult\u0103, activ\u0103, mobilizabil\u0103 politic. Trei milioane lipsesc de aici. Din Rom\u00e2nia lipsesc trei milioane de manifestan\u0163i. Trei milioane de nemul\u0163umi\u0163i au plecat.
\nEmigra\u0163ia a fost bagheta magic\u0103. Ea a rezolvat extrem de multe probleme. Ho\u0163ii au fost elimina\u0163i (fur\u0103 \u00een Germania); cer\u015fetorii au fost elimina\u0163i (cer\u015fesc peste tot); \u015fomerii au fost elimina\u0163i (c\u0103p\u0103un\u0103resc \u00een Spania). E motivul pentru care Rom\u00e2nia nu are o mi\u015fcare de st\u00e2nga. \u00cen India, \u00eentr-o gar\u0103, acum un an sau doi, un tren a \u00eent\u00e2rziat 23 de minute. Cei vreo dou\u0103, trei, patru sute de indieni care \u00eent\u00e2rziau au luat gara cu asalt, sp\u0103rg\u00e2nd ce se putea sparge, cr\u0103p\u00e2nd ce se putea cr\u0103pa, \u015fi contuzion\u00e2nd ce se putea contuziona, \u015fi r\u0103v\u0103\u015find ce se putea r\u0103v\u0103\u0103i. Guvernul indian a \u00eenghi\u0163it \u00een sec, \u015fi \u015fefii C\u0103ilor ferate indiene au f\u0103cut ca trenurile s\u0103 ajung\u0103 la timp. \u00cen Rom\u00e2nia, c\u00e2nd nu le convine ceva, oamenii pleac\u0103. Indienii fac \u0163\u0103nd\u0103ri g\u0103rile, ca de-un avertisment. Gandhian. Sunt prea mul\u0163i ca s\u0103 plece to\u0163i.
\nDezindustrializat\u0103, golit\u0103 de partea cea mai dinamic\u0103, adaptabil\u0103, educat\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103 a popula\u0163iei, Rom\u00e2nia a r\u0103mas f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103 politic\u0103 demn\u0103 de acest nume. \u00cen plus, printr-o ironie a sor\u0163ii, emigra\u0163ii voteaz\u0103 fidel cu partidele de dreapta.
\nDac\u0103 nu v\u0103 convine, pleca\u0163i!<\/strong>
\n\u00cen 1945, cred, A. O. Hirschman a scris o carte, Protest, abandon, loialitate. (Exit, Voice, and Loyalty). \u00cen ea, autorul vorbe\u015fte de dou\u0103 moduri de ac\u0163iune civic\u0103, protestul \u015fi abandonul: c\u00e2nd suntem nemul\u0163umi\u0163i de o situa\u0163ie, putem fie s\u0103 protest\u0103m sau s\u0103 plec\u0103m. \u00cen Rom\u00e2nia, prea mul\u0163i au ales a doua situa\u0163ie. Politicienilor le-a convenit solu\u0163ia: mai pu\u0163ini \u015fomeri, mai pu\u0163ini manifestan\u0163i. Din 1990 se nasc tot mai pu\u0163ini copii \u2013 presiune mai redus\u0103 asupra sistemului de s\u0103n\u0103tate \u015fi asupra sistemului de educa\u0163ie, mai pu\u0163ine aloca\u0163ii, mai pu\u0163ini nou-veni\u0163i pe pia\u0163a muncii \u2013 o adev\u0103rat\u0103 binecuv\u00e2ntare. Situa\u0163ia aranjeaz\u0103 pe fiecare actor social, \u015fi, \u00een ansamblu, e catastrofic\u0103.
\nVotul cu picioarele este votul cel mai catastrofic. Activitatea politic\u0103 \u2013 de orice fel \u2013 proteste \u00een strad\u0103, greve, manifesta\u0163ii, orice (chiar \u015fi votul) \u2013 creeaz\u0103 informa\u0163ie. Plecarea nu creeaz\u0103 feedback. Sistemele \u00een care nemul\u0163umi\u0163ii pleac\u0103 nu se repar\u0103. Cel mai scandalos este, \u00eens\u0103, faptul c\u0103 cei pleca\u0163i \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 dreptul de vot, \u015fi voteaz\u0103, de departe, pentru politicieni pe care au preferat s\u0103-i p\u0103r\u0103seasc\u0103. De obicei voteaz\u0103 cu dreapta. Rom\u00e2nii alunga\u0163i din industrie \u00een guvernarea Constantinescu \u015fi pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate voteaz\u0103, \u00een continuare, cu rumegu\u015ful r\u0103mas din Pene\u0163ecede, Partidul Democrat-Liberal, ling\u00e2nd, de la confortabil\u0103 distan\u0163\u0103, ceea ce v\u0103rsaser\u0103. Sau, mai simplu: mi se pare ciudat ca cineva, care a ales s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, s\u0103 aib\u0103 dreptul de a alege \u00een continuare conduc\u0103tori pentru cei r\u0103ma\u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Dac\u0103 vor fi conduc\u0103tori buni, cei din str\u0103in\u0103tate nu vor putea profita; dac\u0103 vor fi pro\u015fti conduc\u0103tori, cei din str\u0103in\u0103tate nu vor avea de suferit. Repet: Rom\u00e2nia are vreo \u015faisprezece milioane de aleg\u0103tori \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi trei milioane \u00een afar\u0103 \u2013 trei milioane, un electorat important \u2013 care particip\u0103 la via\u0163a politic\u0103 a unei \u0163\u0103ri care nu \u00eei mai prive\u015fte. Sau (cum ar zice Velisar Manea) they do not have skin in the game. Cel pu\u0163in la poker, dac\u0103 n-ai c\u0103r\u0163i \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi bani pe mas\u0103, nu po\u0163i juca. Cum zic avoca\u0163ii, ei n-au calitate procesual\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe, ei aleg ce partid va lua puterea, \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, cum anume, \u015fi pe ce, vor fi cheltuite impozitele.
\n\u00centr-un fel, s\u0103racii \u015fi-au luat t\u0103lp\u0103\u015fi\u0163a din \u0163ar\u0103. Rom\u00e2nia \u015fi-a exportat toate problemele sociale \u015fi economice.
\nIntegrarea \u00een Europa a fost, paradoxal, o nenorocire pentru democra\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi pentru via\u0163a ei politic\u0103. Cei care ar fi putut fi activi politic sau nemul\u0163umi\u0163i au plecat.
\nCre\u015fte \u00eencrederea mea personal\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u015fi filateli\u015fti<\/strong>
\n\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een continuare, institu\u0163iile care se bucur\u0103 de cea mai mare \u00eencredere, Biserica \u015fi Armata, sunt tocmai institu\u0163iile care nu fac nimic. Nu exist\u0103 nici o m\u0103sur\u0103 obiectiv\u0103 a eficien\u0163ei Bisericii; pe timp de pace, nu exist\u0103 nici o m\u0103sur\u0103 obiectiv\u0103 a eficien\u0163ei Armatei. Armata, Biserica, Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii Externe (da, m\u0103i!) se bucur\u0103 de o \u00eencredere ne\u015ftirbit\u0103, \u00een vreme ce prim\u0103riile, parlamentul, poli\u0163ia, pre\u015fedintele \u2013 to\u0163i cei care chiar fac ceva \u2013 prost, dar m\u0103surabil \u2013 au \u00eencredere mic\u0103. Este, desigur, \u015fi vina institutelor de sondaj din Rom\u00e2nia; dar, la \u00eentreb\u0103ri irelevante, r\u0103spunsuri irelevante. C\u00e2t\u0103 \u00eencredere ave\u0163i \u00een chirurgi? C\u00e2t\u0103 \u00eencredere ave\u0163i \u00een profesorii de sociologie? Primii fac o activitate concret\u0103, cu riscuri majore \u015fi cu rezultate clare \u015fi imediat m\u0103surabile; ultimii fac o activitate indolor\u0103, f\u0103r\u0103 mize \u015fi f\u0103r\u0103 consecin\u0163e imediate.
\nEficien\u0163a (sau ineficien\u0163a) Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii Externe trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 secret\u0103. A \u00eentreba lumea de pe strad\u0103 despre acest subiect e o dovad\u0103 de maxim\u0103 naivitate. \u201eCe crede\u0163i despre via\u0163a sexual\u0103 a primului-ministru? Este ea satisf\u0103c\u0103toare sau nu?\u201c A \u00eentreba lumea pe strad\u0103 despre \u00eencrederea \u00een Biseric\u0103 este, iar\u0103\u015fi, o prostie. Cei credincio\u015fi au mai mult\u0103 \u00eencredere. Cei ne-credincio\u015fi au mai pu\u0163in\u0103. \u00cencrederea \u00een Biseric\u0103 m\u0103soar\u0103, mai degrab\u0103, raportul numeric dintre credincio\u015fi \u015fi ne-credincio\u015fi din \u0163ar\u0103, dec\u00e2t eficien\u0163a Bisericii.
\nCosturile justi\u0163iei<\/strong>
\n\u00cen presa din Rom\u00e2nia auzim relativ des despre avoca\u0163i, procurori sau judec\u0103tori corup\u0163i, aresta\u0163i \u015fi judeca\u0163i pe r\u00e2nd. Un subiect \u00eens\u0103 e trecut sub t\u0103cere \u2013 celeritatea justi\u0163iei.
\nJusti\u0163ia e lent\u0103 \u015fi viteza cu care se face dreptate \u00een Rom\u00e2nia e mic\u0103. Fiindc\u0103 viteza justi\u0163iei nu e observabil\u0103 cu ochiul liber, \u015fi e uneori strict imaginar\u0103, i s-a \u015fi dat un nume de sanchi, celeritate.
\nExist\u0103 un site care compar\u0103 viteza \u015fi costurile justi\u0163iei \u00een lume.
\nViteza justi\u0163iei<\/strong>
\nUn proces dureaz\u0103 \u00eentre 150 \u015fi 300 de zile \u00een Singapore, Rusia, Norvegia, Lituania; \u00eentre 300 \u015fi 400 de zile \u00een Suedia, Japonia, SUA, Finlanda, Elve\u0163ia, Germania, Fran\u0163a, Ungaria, Austria. \u00centre 400 \u015fi 500 de zile, \u00een China, Danemarca, Turcia (da, Turcia) Estonia, Anglia, Belgia. \u00cen Rom\u00e2nia, durata sa medie e de 512 zile. Urmeaz\u0103 Olanda, Albania, Slovacia, Portugalia, Bulgaria, Canada, Croa\u0163ia. Procesele dureaz\u0103 peste 600 de zile \u00een Cehia, S\u00e2rbia, Polonia, Pakistan (aproape o mie de zile) Italia (1200 de zile) Grecia (1300 de zile) \u015fi India (1420 de zile).
\nDin 1990, politicienii rom\u00e2ni vorbesc mereu de atragerea investitorilor str\u0103ini, competitivitate, atractivitatea pie\u0163ei muncii din Rom\u00e2nia, \u015fi alte cuvinte dr\u0103gu\u0163e cu \u015fapte silabe. Din p\u0103cate, un criteriu important pentru investitori este justi\u0163ia: dac\u0103 am un conflict cu sindicatele\/furnizorii\/statul, c\u00e2t timp va dura procesul \u015fi c\u00e2t va costa?
\nAcest lucru presupune un audit al justi\u0163iei. Politicienii rom\u00e2ni au f\u0103cut totul pentru atragerea investitorilor str\u0103ini \u2013 un cod al muncii demn de coolies chinezi \u2013 autorit\u0103\u0163ile locale au oferit facilit\u0103\u0163i de tot felul. Nimeni \u00eens\u0103 n-a discutat vreun moment eficientizarea justi\u0163iei. Nimeni n-a f\u0103cut \u2013 nimeni n-a propus m\u0103car \u2013 un audit al justi\u0163iei \u015fi vitezei acesteia. \u00cen Timi\u015foara, judec\u0103toria, tribunalul \u015fi Curtea de Apel func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Palatul Dicasterial, cl\u0103dire construit\u0103 pe c\u00e2nd Timi\u015foara avea o popula\u0163ie de zece ori mai mic\u0103, acum un secol \u015fi jum\u0103tate.
\nCostul justi\u0163iei<\/strong>
\nPentru a recupera o datorie pe calea justi\u0163iei, cam acestea sunt costurile: \u00eentre 10-20 % din suma pretins\u0103, \u00een Luxemburg, Norvegia, China Finlanda, Rusia, Germania, Grecia, Fran\u0163a, Belgia, Austria, SUA; \u00eentre 20-40 % \u00een Canada, Italia, Danemarca, Olanda, Elve\u0163ia. \u00cen Rom\u00e2nia costurile sunt de 28 %. Dintre \u0163\u0103rile civilizate, doar Japonia are costuri mai mari, de 30%.
\nH\u00e2rtii \u015fi \u015ftampile<\/strong>
\nCa num\u0103r de proceduri, \u00eentre 20 \u015fi 30 de proceduri au Belgia, Olanda, Cehia, Anglia, Fran\u0163a, Germania \u015fi Suedia. Elve\u0163ia, SUA, Finlanda, Coreea \u015fi Rom\u00e2nia au c\u00e2te 32 de pa\u015fi de urmat. Danemarca, Ungaria, Canada, Rusia, China, Italia, Grecia vor \u00eentre 35 \u015fi 40 de acte.
\nGrecia, incidental, are o justi\u0163ie lent\u0103, cu o medie de trei ani jum\u0103tate pentru \u00eencheierea unui proces. India, Grecia \u015fi Italia sunt \u0163\u0103rile cu justi\u0163ia cea mai lent\u0103.
\nNu \u015ftiu exact cum anume au integrat autorii clasamentului birocra\u0163ia, costurile \u015fi durata rezolv\u0103rii, dar aceasta e ierarhia provizorie (am omis \u0163\u0103rile mici): Norvegia, Germania, Austria, Fran\u0163a, Finlanda, Rusia, SUA, Ungaria, Belgia, China pe primele dou\u0103zeci de locuri; apoi Elve\u0163ia, Moldova, Suedia, Olanda, Danemarca, Japonia \u015fi Turcia pe locurile 20-40; Ucraina, Croa\u0163ia, Rom\u00e2nia, (locul 53 din 180) Anglia, Canada, Spania pe locurile 40-60. Cehia, Bulgaria, Grecia, Italia (cu 1100 zile \u00een medie pe cap de dosar rezolvat). Restul sunt \u0163\u0103ri exotice, africane, latino-americane \u015fi din Extremul Orient.
\nClasamentul, chiar arbitrar, e bogat \u00een date sugestive. Din \u0163\u0103rile estice, Ungaria, Lituania, Letonia, Moldova, Estonia, Ucraina, Croa\u0163ia \u015fi Slovenia au o justi\u0163ie mai rapid\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Slovacia, Cehia, Bulgaria, Albania au o justi\u0163ie mai lent\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Rom\u00e2nia ocup\u0103 un loc mediocru \u00een blocul estic, (la egalitate cu Polonia) din punctul de vedere al rezolv\u0103rii conflictelor. Polonia, Cehia \u00ee\u015fi pot permite aceast\u0103 mediocritate: Polonia e vecin\u0103 cu Germania, \u0163ar\u0103 dezvoltat\u0103, Cehia este enclavat\u0103 \u00eentre Austria \u015fi Germania, dou\u0103 \u0163\u0103ri bogate. Rom\u00e2nia este, din tot fostul bloc estic, singura care nu se \u00eenvecina cu nici o \u0163ar\u0103 capitalist\u0103.
\nS\u0103 audit\u0103m Rom\u00e2nia<\/strong>
\nC\u00e2nd Silviu Brucan f\u0103cea afirma\u0163ia \u201estupid people\u201c se referea, lapidar, la provincialismul rom\u00e2nesc. Provincialismul este situa\u0163ia social\u0103 \u00een care to\u0163i \u2013 poli\u0163aiu\u2019 satului, ho\u0163u\u2019 satului, judec\u0103toru\u2019 satului, primaru\u2019 se cunosc de genera\u0163ii \u015fi au ajuns la un modus vivendi informal. To\u0163i sunt mul\u0163umi\u0163i unii de ceilal\u0163i. Nu exist\u0103 o evaluare obiectiv\u0103 a eficien\u0163ei fiec\u0103ruia, fiindc\u0103 to\u0163i locuiesc \u00een aceea\u015fi vatr\u0103 a satului. Dac\u0103 judec\u0103torul l-ar condamna pe poli\u0163ai pentru o arestare abuziv\u0103, poli\u0163aiul s-ar sup\u0103ra \u015fi nu i-ar mai \u00eemprumuta judec\u0103torului mobra s\u0103 mearg\u0103 duminica la pescuit. Dac\u0103 poli\u0163aiul s-ar pl\u00e2nge de judec\u0103tor c\u0103 a achitat abuziv ni\u015fte ho\u0163i de porumb, judec\u0103torul nu i-ar mai \u00eemprumuta drujba s\u0103-\u015fi taie lemne. Be\u0163ivul satului a spart ferestrele de la birt cu b\u00e2ta. Poli\u0163aiul nu \u00eel poate amenda (n-are bani) \u015fi judec\u0103torul nu \u00eel poate \u00eenchide: acum, c\u0103 repar\u0103 acoperi\u015ful judec\u0103toriei, be\u0163ivul e singurul care are curajul s\u0103 se suie s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 \u0163iglele.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, clasa politic\u0103, lumea afacerilor \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163itorii de dreptate tr\u0103iesc \u00een simbioz\u0103. S-au f\u0103cut numeroase reforme \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, dar nici un audit al efectelor reformelor. S-a schimbat Codul civil, dar \u00eenc\u0103 nu a avut loc nici un audit al eficien\u0163ei justi\u0163iei. Nici nu se poate. Auditul presupune indiferen\u0163\u0103, impar\u0163ialitate, separare, valori str\u0103ine rom\u00e2nilor. A audita efectul legilor deja \u00een vigoare e mai important dec\u00e2t a vota legi noi.
\nARACIS<\/strong>
\nAm citit audit\u0103rile universitare f\u0103cute de ARACIS. Aveau toat\u0103 \u0163epeno\u015fenia scrobit\u0103 a auditurilor occidentale. Era o simpl\u0103 imita\u0163ie stilistic\u0103. Institu\u0163ii modeste aveau evalu\u0103ri bune. Institu\u0163ii bune aveau evalu\u0103ri c\u0103ldicele. Numeroase criterii erau irelevante. Numeroase criterii lipseau. Nu prea am auzit persoane care s\u0103 vorbeasc\u0103 de bine audit\u0103rile ARACIS. Aracisul n-a auditat, din p\u0103cate, nici una din legile privitoare la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior. Decanatele facult\u0103\u0163ilor \u015fi rectoratele universit\u0103\u0163ilor sunt cople\u015fite de cereri de situa\u0163ii, dosare de acredit\u0103ri, care dispar \u00eentr-un h\u0103u, necitite de nimeni, la Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. \u00cen SUA, fiecare act cerut popula\u0163iei \u00eencepe cu noti\u0163a \u201ea fost rev\u0103zut pentru simplificarea complet\u0103rii sale. Timpul estimativ necesar complet\u0103rii e de o or\u0103 jum\u0103tate\u201c. E un pas \u00eenainte.
\nBine \u015fi r\u0103u<\/strong>
\nMai veche dec\u00e2t lupta dintre bine \u015fi r\u0103u e lupta dintre brutalitate \u015fi viclenie. \u015eefii sunt brutali. Subordona\u0163ii sunt vicleni. Ministerele cer situa\u0163ii \u015fi dosare inutile. Subordona\u0163ii le completeaz\u0103 de m\u00e2ntuial\u0103, din burt\u0103, \u015fi le trimit. Nu exist\u0103 colaborare, fiindc\u0103 universit\u0103\u0163ile nu au posibilitatea s\u0103 evalueze eficacitatea ministerului care le coordoneaz\u0103; judec\u0103toriile nu au posibilitatea de a evalua legile care le sunt trimise spre aplicare, nici activitatea Ministerului Justi\u0163iei. \u015ei a\u015fa mai departe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Justi\u0163ia este oglinda statului. Justi\u0163ia e bazat\u0103 pe legi bazate pe legisla\u0163ie, bazate pe legitimitate. Cine poate legifera e legitim. Justi\u0163ia e o institu\u0163ie, cu limite clare \u015fi reguli clare. Fairness, ceea ce e cinstit sau echitabil, e un atribut al societ\u0103\u0163ii. O societate poate s\u0103 aib\u0103 o justi\u0163ie corect\u0103, dar s\u0103 aib\u0103 o structur\u0103… Cite\u0219te mai mult »Justi\u0163ie \u015fi fairness<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10601,10599,10600,10593,10595,10594,10596,10598,10597],"class_list":["post-18128","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-aracis","tag-ceo","tag-costuri-justitie","tag-despre-justitie","tag-inegalitatea-economica-efecte","tag-justitie-si-cinste","tag-sisteme-juridice","tag-sistemul-judiciar","tag-spiritul-ei-de-echitate"],"views":1228,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18128"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18128\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}