{"id":18122,"date":"2014-03-20T10:35:55","date_gmt":"2014-03-20T08:35:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18122"},"modified":"2015-01-15T14:53:48","modified_gmt":"2015-01-15T12:53:48","slug":"evenimente-euforii-amaraciuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/evenimente-euforii-amaraciuni\/","title":{"rendered":"Evenimente, euforii, am\u0103r\u0103ciuni"},"content":{"rendered":"

\u015eefa diploma\u0163iei europene, doamna Catherine Ashton,\u00a0 s-a deplasat la Teheran, negocierile israelo-palestiniene continu\u0103 s\u0103 fie blocate, Uniunea European\u0103 a ridicat sanc\u0163iunile impuse Cubei. \u015ei \u00eenc\u0103 ceva: manifest\u0103ri antirom\u00e2ne\u015fti organizate \u00een preajma lui 15 martie la T\u00e2rgu Mure\u015f. Acestea sunt evenimentele importante la care m\u0103 voi opri de data asta. F\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103, dar discutabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne participarea pre\u015fedintelui nostru la Reuniunea popularilor europeni de la Dublin.<\/strong><\/em>
\n\u0162ara arde \u015fi…<\/strong>
\ndl B\u0103sescu, complet debran\u015fat de la Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00ee\u015fi face timp s\u0103 mearg\u0103 la Dublin pentru a participa la reuniunea popularilor europeni. Este \u00een campanie electoral\u0103 \u015fi a \u0163inut neap\u0103rat s\u0103 aduc\u0103 osanale dreptei europene.\u00a0 \u201ePPE a fost partidul care \u015fi-a asumat criza. A avut for\u0163\u0103, inteligen\u0163\u0103 \u015fi determinarea s\u0103 treac\u0103 Europa pe malul cel\u0103lalt al crizei. Alegerile nu vor fi doar un moment al confirm\u0103rii c\u0103 popula\u0163ia Europei a \u00een\u0163eles ce a f\u0103cut PPE \u00een timpul crizei. Cred c\u0103 prima misiune a PPE e s\u0103 se asigure c\u0103 va c\u00e2\u015ftiga din nou alegerile pentru Parlamentul European. Eu nu v\u0103d alt\u0103 forma\u0163iune politic\u0103 european\u0103 capabil\u0103 c\u0103 creeze locuri de munc\u0103, s\u0103 genereze cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi s\u0103 iubeasc\u0103 Europa unit\u0103\u201c. R\u0103m\u00e2ne de demonstrat dac\u0103 popularii au trecut Europa pe cel\u0103lalt mal al crizei sau au afundat-o \u00een lacul disper\u0103rii. Din c\u00e2te \u015ftiu, planurile de austeritate care au provocat revoltele de la Atena, Roma, Sofia, mi\u015fc\u0103rile indigna\u0163ilor cam de peste tot au patentul dreptei aflate la putere, chiar \u00een timpul crizei, \u00een Spania, Grecia, Italia, Ungaria, Irlanda, Portugalia, Bulgaria, Marea Britanie, Germania, Fran\u0163a \u015fi chiar \u00een Rom\u00e2nia.\u00a0 Euforia dlui B\u0103sescu \u015fi am\u0103r\u0103ciunea rom\u00e2nilor s-au \u00eent\u00e2lnit frecvent \u00een cei zece ani ai domniei sale la Cotroceni, dar mai nepotrivit ca acum nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103.
\nArdealul opincarilor<\/strong>
\n\u00cen recuzit\u0103 pr\u0103fuit\u0103 de operet\u0103, demonstran\u0163i ai extremei drepte au b\u0103tut din nou str\u0103zile T\u00e2rgu Mure\u015fului strig\u00e2nd \u201eArdealul, p\u0103m\u00e2nt unguresc\u201c \u015fi \u201eafar\u0103 cu opincarii din Ardeal\u201c. Nu le-a p\u0103sat c\u0103 mitingul nu este autorizat. Dar la T\u00e2rgu Mure\u015f se \u00eent\u00e2mpl\u0103 astfel de evenimente cu regularitate \u00eenainte de 15 martie. De data asta, maghiarii au v\u0103zut \u00een evenimentele din Ucraina o \u015fans\u0103 de a fi lua\u0163i \u00een seam\u0103 pe plan european \u015fi au g\u0103sit potrivit s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 zgomotos readucerea UDMR-ului la guvernare (\u015fi) de dl Ponta.
\nPentru cei tineri, mai ales pentru cei care fac politic\u0103 \u015fi nu cunosc istoria rom\u00e2nilor, amintesc un episod pe care ungurii nu \u00eel diger\u0103 nici dup\u0103 aproape un secol. \u00cen 1919, B\u00e9la Kun, cel care a f\u0103urit\u00a0 Republica Sovietic\u0103 Ungar\u0103, a avut nefericita idee s\u0103 nu-i asculte sfatul generalului francez d\u2019Esp\u010drey \u015fi s\u0103 pun\u0103 pe drum armata ungar\u0103 pentru cucerirea Ardealului. La Budapesta, B\u00e9la Kun continua s\u0103 cread\u0103 \u00een ce \u00eenv\u0103\u0163ase la Moscova. Generalul Berthelot afl\u0103 \u015fi informeaz\u0103 Parisul despre isprava nes\u0103buitului. \u00cen Rom\u00e2nia, scria acesta, \u201eto\u0163i se \u00eentreab\u0103 pentru ce pierdem noi timp s\u0103-i l\u0103s\u0103m pe unguri s\u0103 ac\u0163ioneze\u201c. Nu \u015ftiu c\u00e2nd a ajuns depe\u015fa lui Berthelot la Paris, \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 Guvernul de la Bucure\u015fti a hot\u0103r\u00e2t la 12 aprilie\u00a0 1919 s\u0103 trimit\u0103 armata pe frontiera stabilit\u0103 la Conferin\u0163a de Pace de la Paris. Osta\u015fii rom\u00e2ni au dep\u0103\u015fit \u201elinia\u201c, au ajuns la Budapesta \u015fi au arborat steagul Rom\u00e2niei pe Parlamentul ungar. Este posibil ca, \u00een acele vremuri, epuizat\u0103 de luptele de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fti, Oituz, armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 nu mai fi avut echipamente pentru to\u0163i solda\u0163ii \u015fi unii dintre ace\u0103tia, ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 ajung\u0103\u00a0 \u00een acele condi\u0163ii la Budapesta, \u00ee\u015fi vor fi pus \u00een grab\u0103 opinci \u00een picioare. Drumul era lung. Speriat, B\u00e9la Kun trimite guvernelor rom\u00e2n, cehoslovac \u015fi iugoslav urm\u0103toarea telegram\u0103: \u201eRecunoa\u015ftem f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103 toate cererile d-voastre teritoriale na\u0163ionale\u201c (Titu Georgescu, Rom\u00e2nia \u00een istoria Europei). Steagul Rom\u00e2niei a fluturat luni bune pe Parlamentul ungar, iar solda\u0163ii rom\u00e2ni, \u00een cizme sau opinci, nu \u015ftiu c\u00e2nd l-ar fi dat jos dac\u0103 nu insista Parisul s\u0103 se retrag\u0103 pe linia convenit\u0103 la Conferin\u0163a de Pace. Poate prietenii no\u015ftri francezi se g\u00e2ndesc s\u0103 le dea \u015fi ast\u0103zi\u00a0 ungurilor alte sfaturi bune.
\nCu un an \u00een urm\u0103 am publicat articolul \u201eOrfanii democra\u0163iei\u201c din care reiau primul paragraf: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, cum ne apropiem de 15 martie \u00eencep agita\u0163iile maghiarilor. Dintr-o \u00een\u0163elegere gre\u015fit\u0103 a rostului integr\u0103rii noastre euroatlantice, excesele maghiarilor din Rom\u00e2nia au fost \u015fi, se vede, vor mai fi tratate cu spaim\u0103 de guvernele mereu descump\u0103nite de la Bucure\u015fti. Spaima s\u0103 nu sup\u0103r\u0103m Europa. Un rol nefericit pentru hr\u0103nirea acestei spaime \u00eel au mass-media care, fie se inflameaz\u0103, fie bat moneda: \u00abs\u0103 fim serio\u015fi, nu iau ungurii \u00een c\u00e2rc\u0103 Ardealul \u015fi \u00eel mut\u0103 \u00een Ungaria\u201c. Problema nu este ce atitudine s\u0103 lu\u0103m fa\u0163\u0103 de insisten\u0163a cu care maghiarii din Rom\u00e2nia fac gesturi reprobabile de contestare a autorit\u0103\u0163ii statului rom\u00e2n \u00een Transilvania. \u015etim c\u0103 ei \u0163in cu orice pre\u0163 s\u0103 impun\u0103 institu\u0163ii regionale cu atribute de stat:\u00a0 \u0163inuturi autonome cu \u00eensemne de stat, universit\u0103\u0163i de stat, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de stat etc. Dac\u0103 am avea o guvernare st\u0103p\u00e2n\u0103 pe destinele Statului, acestor tentative li s-ar putea fixa u\u015for limitele legale prin aplicarea Constitu\u0163iei. F\u0103r\u0103 tocmeal\u0103\u201c. M\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 reiau alte paragrafe din articol \u00een anii care vin.
\nDoamna Ashton la Teheran, domnul Schultz la Tel-Aviv<\/strong>
\nCu un \u015fal negru pe cap, doamna Catherine Ashton, ministrul european de Externe, s-a fotografiat la Teheran, chiar de 8 martie, al\u0103turi de pre\u015fedintele Hassan Rohani. Doamna Ashton a ap\u0103rut apoi z\u00e2mbitoare \u00een toate reportajele de televiziune difuzate dup\u0103 discu\u0163iile domniei sale cu pre\u015fedintele Parlamentului, Ali Larijani, \u015fi cu ministrul de Externe, Mohammad Javad Zarif. \u00cen\u0163elegem c\u0103 a avut motive. Adic\u0103 a constatat \u2013 aceasta era de fapt misiunea \u2013 c\u0103 iranienii \u00ee\u015fi respect\u0103 angajamentele privind programul nuclear. Dup\u0103 cum se \u015ftie, la Geneva,\u00a0 \u201eGrupul 5 plus 1\u201c (Statele Unite, Rusia, China, Fran\u0163a, Marea Britanie, Germania plus Iranul) a semnat un acord interimar privind \u00eenghe\u0163area cercet\u0103rilor pentru \u00eembog\u0103\u0163irea uraniului \u00een schimbul ridic\u0103rii par\u0163iale a sanc\u0163iunilor economice aplicate Iranului. S\u0103 spunem c\u0103 dubiile \u00eencep s\u0103 se risipeasc\u0103 la Washington \u015fi la Bruxelles; la Moscova \u015fi la Beijing, dac\u0103 au existat, s-au risipit mai devreme. Nu se poate spune c\u0103 ele au disp\u0103rut la Tel-Aviv. Nimeni nu pare s\u0103 conving\u0103 Israelul de garantarea respect\u0103rii \u00een\u0163elegerilor de c\u0103tre Iran. Nici m\u0103car pre\u015fedintele Obama nu a reu\u015fit \u00een recenta \u00eent\u00e2lnire cu premierul Netanyahu de la Washington. Nici Martin Schultz, pre\u015fedintele Parlamentului European, \u00een pledoaria lui f\u0103cut\u0103 \u00een Knesset: \u201eAvem \u00eenc\u0103 \u00een memorie amenin\u0163\u0103rile proferate deschis de fostul pre\u015fedinte iranian \u015fi nu uit\u0103m c\u0103, chiar \u015fi recent, reuniunile de la Teheran se \u00eenchideau cu sloganul \u00abmoarte Israelului\u00bb. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00eemi dau foarte bine seama c\u0103 israelienii se simt amenin\u0163a\u0163i de ideea de a vedea Iranul dot\u00e2ndu-se cu arma nuclear\u0103. Aceasta nu este doar o amenin\u0163are a Iranului, ci \u015fi a p\u0103cii \u00een lume. De aceea, Uniunea European\u0103 supravegheaz\u0103 foarte str\u00e2ns aplicarea acordului provizoriu. Asupra unui punct opiniile noastre concord\u0103, v\u0103 asigur: Iranul s\u0103 nu intre \u00een posesia\u00a0 armei atomice. Noi credem c\u0103 cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv este s\u0103 recurgem la diploma\u0163ie \u015fi la dialog. Este \u00een interesul nostru, al tuturor, s\u0103 rezolv\u0103m aceast\u0103 problem\u0103 pe cale pa\u015fnic\u0103 \u015fi s\u0103 facem totul pentru o nou\u0103 \u00eemp\u0103care \u00een Orient\u201c.
\nUniunea European\u0103 ridic\u0103 sanc\u0163iunile impuse Cubei<\/strong>
\n\u00cen prim\u0103vara anului 2003, autorit\u0103\u0163ile de la Havana au arestat, judecat \u015fi condamnat la pedepse severe 72 de diziden\u0163i \u015fi ziari\u015fti cubanezi, consider\u00e2ndu-i \u201econtrarevolu\u0163ionari, pl\u0103ti\u0163i de SUA\u201c. A fost ultima m\u0103sur\u0103 de for\u0163\u0103 a autoritarului Fidel Castro \u00eenainte de a se \u00eemboln\u0103vi. Uniunea European\u0103 a condamnat represiunea, a adoptat o Declara\u0163ie comun\u0103 \u015fi a luat o serie de m\u0103suri constr\u00e2ng\u0103toare de natur\u0103 diplomatic\u0103 printre care cea mai important\u0103 a fost interzicerea contactelor politice la nivel guvernamental. Cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, la 10 februarie, aceste m\u0103suri au fost ridicate pentru a putea fi deschis un dialog necesar normaliz\u0103rii rela\u0163iilor cu Cuba \u015fi pentru a \u00eencuraja Havana s\u0103 continue reformele \u00een domeniul drepturilor omului. Ministrul cubanez de Externe Bruno Rodriguez a declarat c\u0103 \u0163ara lui \u201eva ac\u0163iona \u00eentr-o manier\u0103 constructiv\u0103, c\u0103 principiile de la care se porne\u015fte sunt pe deplin justificate \u015fi c\u0103 acestea trebuie s\u0103 constituie jaloanele de referin\u0163\u0103 pentru rela\u0163iile noastre\u201c. Aceea\u015fi doamn\u0103 Ashton a z\u00e2mbit din nou. Ca la Teheran.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015eefa diploma\u0163iei europene, doamna Catherine Ashton,\u00a0 s-a deplasat la Teheran, negocierile israelo-palestiniene continu\u0103 s\u0103 fie blocate, Uniunea European\u0103 a ridicat sanc\u0163iunile impuse Cubei. \u015ei \u00eenc\u0103 ceva: manifest\u0103ri antirom\u00e2ne\u015fti organizate \u00een preajma lui 15 martie la T\u00e2rgu Mure\u015f. Acestea sunt evenimentele importante la care m\u0103 voi opri de data asta. F\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103, dar discutabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne participarea… Cite\u0219te mai mult »Evenimente, euforii, am\u0103r\u0103ciuni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[10584,10586,4,10583,10587,10582,10585],"class_list":["post-18122","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-demonstatiile-extremei-drepte","tag-doamna-catherine-ashton","tag-editorial","tag-evenimentele-din-ucraina","tag-negocierile-israelo-palestiniene","tag-opincarii-din-ardeal","tag-targu-mures"],"views":1520,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18122","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18122"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18122\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18122"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18122"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18122"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}