\u00cen acela\u015fi timp cu dasc\u0103lul maramure\u015fan Paul Alexa (vezi Nicolae Constantinescu, \u201eFe\u0163ele r\u0103zboiului\u201d, Cultura\u00a0 nr. 7\/458, p. 27), \u00ee\u015fi a\u015fternea g\u00e2ndurile pe h\u00e2rtie, \u00een contextul aceluia\u015fi r\u0103zboi, bucovineanul Vasile Tomu\u0163, \u201e\u0163\u0103ran din satul Boto\u015fana, jude\u0163ul Suceava\u201d, ale c\u0103rui versuri, adunate, de asemenea,\u00a0 \u00eentr-un caiet, i-au fost aduse la cuno\u015ftin\u0163\u0103 etnomuzicologului Constantin Br\u0103iloiu de c\u0103tre fiul lui Vasile, Costan Tomu\u0163, \u00een septembrie 1934, la zece ani dup\u0103 decesul celui care le scrisese: \u201e\u015ei<->au murit \u2013 scrie fiul \u2013 \u00een 1924 fiind r\u0103cit\u201d. Dup\u0103 al\u0163i zece ani, de data aceasta c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een 1944, Br\u0103iloiu editeaz\u0103, sub egida Societ\u0103\u0163ii Compozitorilor Rom\u00e2ni, Publica\u0163iile Arhivei de Folklore XIII, \u201ePoeziile soldatului Tomu\u0163 din r\u0103zboiul 1914-1918\u201d, Bucure\u015fti, 1944, din care, cu petite, doar zece pagini con\u0163in cele 1.123 versuri r\u0103mase de la poetul-soldat de acum aproape 100 de ani. Restul plachetei cuprinde studiul istorico-filologic \u015fi folcloristic al eruditului comentator care supune \u201eproduc\u0163ia poetic\u0103\u201d a \u0163\u0103ranului din Boto\u015fana unei analize str\u00e2nse, model de investigare a unui asemenea tip de crea\u0163ie, \u00een urma c\u0103reia Br\u0103iloiu conchide, \u00eentr-o prim\u0103 instan\u0163\u0103, c\u0103 \u201eversurile lui sunt aproape \u00eentocmai asemenea celor nescrise ale poporului; apoi ne-am putut da seama c\u0103 pu\u0163inele deosebiri se datoresc instruc\u0163iei \u015fcolare, \u015fi de aici tragem dovada c\u0103 firea pe de-a-ntregul oral\u0103 a poeziei populare este o \u00eensu\u015fire de c\u0103petenie, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, a ei (subl. mea N. C.), alfabetul \u00eendrept\u00e2nd-o negre\u015fit spre arta cult\u0103\u201d (oare? \u2013 n.n. N.C.) (p. 33). Iar, \u00een final, alte observa\u0163ii pline de miez: \u201eVersurile lui Tomu\u0163 le-a scris un \u0163\u0103ran cu oarecare \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, de unde unele abateri de la tehnica popular\u0103, c\u00e2t \u015fi reminiscen\u0163e din c\u0103r\u0163i, poate chiar din ziare. \u00cen filele manuscrisului stau laolalt\u0103 versuri \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u015ftiute, foarte multe variante ale unor teme cunoscute, \u00een sf\u00e2r\u015fit o seam\u0103 de buc\u0103\u0163i personale sau b\u0103nuite atari de noi. Dovedesc acestea c\u0103 Tomu\u0163 este unul din creatorii poeziei populare? Nimic nu ne \u00eendrituie\u015fte s\u0103 o credem: ceea ce nu a trecut \u00een folosin\u0163a ob\u015ftei \u0163ine, cum am ar\u0103tat, de arta cult\u0103; ceea ce a fost \u00eent\u00e2lnit \u015fi la al\u0163ii nu poate fi pus f\u0103r\u0103 gre\u015f \u00een seama lui. Na\u015fterea poeziei populare r\u0103m\u00e2ne mai departe o tain\u0103\u201d (p. 68). Ra\u0163ionalistul \u015fi scientistul Constantin Br\u0103iloiu pl\u0103te\u015fte un mic tribut atitudinii romantice \u00eenc\u0103 p\u00e2lp\u00e2ind \u00een epoc\u0103, dar afirm\u0103, independent de R. Jakobson \u015fi P. Bogat\u00eerev (\u201eDie Folklore als eine besondere Form des Schaffens \/Folclorul ca form\u0103 specific\u0103 a crea\u0163iei\u201d, 1929, trad. rom. 1983) importan\u0163a accept\u0103rii de c\u0103tre colectivitate (\u201eob\u015fte\u201d) a unui bun pentru ca acesta s\u0103 devin\u0103 folclor. Pentru cei doi savan\u0163i ru\u015fi\/sovietici era un adev\u0103r indiscutabil faptul c\u0103 \u201e\u00een folclor sunt confirmate numai acele forme care pentru colectivitatea respectiv\u0103 sunt potrivite din punct de vedere func\u0163ional\u201d sau \u00eenc\u0103 mai aproape de opinia lui Br\u0103iloiu, \u201eo oper\u0103 devine fenomen folcloric numai odat\u0103 cu acceptarea ei de c\u0103tre colectivitate\u201d.
\nAvem aici r\u0103spunsul la \u00eentrebarea\/\u00eendoiala \u00een leg\u0103tur\u0103 cu apartenen\u0163a compunerilor lui Vasile Tomu\u0163 \u015fi Paul Alexa la zona folclorului, a poeziei populare, chiar dac\u0103 cele dou\u0103 scrieri manuscrise au r\u0103mas decenii \u00eentregi necunoscute, nu au circulat dec\u00e2t, poate, \u00een\u00a0\u00a0 cadrul restr\u00e2ns al familiei, nu \u015fi-au modificat nici cu o singur\u0103 iot\u0103 forma st\u00e2ngace pe care cei doi o d\u0103duser\u0103 \u201ever\u015furilor\u201d lor \u2013 \u015fi folosesc aici \u201ever\u015f\u201d \u00een dubla accep\u0163ie pe care o d\u0103 Br\u0103iloiu cuv\u00e2ntului: \u201e1) O poezie c\u00e2t de c\u00e2t c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 \u015fi menit\u0103 s\u0103 fie c\u00e2ntat\u0103\u201d (precizare important\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t vine de la un muzicolog \u2013 n.n. N.C.) \u201e\u015fi 2) un caiet manuscris cuprinz\u00e2nd mai cu seam\u0103 asemenea poezii\u201d. \u00cen fine, \u201ever\u015f\u201d mai poate fi \u00eent\u00e2lnit \u015fi cu sensul de text funebru, compozi\u0163ie versificat\u0103, pus\u0103 pe h\u00e2rtie \u015fi citit\u0103\/recitat\u0103\/c\u00e2ntat\u0103 de c\u0103tre dasc\u0103l\/diac la \u00eenmorm\u00e2ntarea cuiva, a\u015fa cum apare explicit \u00eentr-o \u00eensemnare manuscris\u0103 din caietul lui Neculae Clon\u0163ea din Vi\u015ftea de Sus, F\u0103g\u0103ra\u015f, jud. Bra\u015fov, Mss. 40 B, \u201eVer\u015f de \u00eenmorm\u00e2ntare la un soldat c\u0103zut pe c\u00e2mpul de lupt\u0103\u201d (Cf. \u201eScrieri \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. Documente olografe din Arhiva IEF\u201d, antologie de Laura Juga-Iliescu (Coordonator), Anca Stere, Cristina Neamu, Cheiron, 2005; tot de aici afl\u0103m c\u0103 \u201epoeziile soldatului Tomu\u0163\u201d se afl\u0103 \u00een Arhiva IEF, Mss.38; ar fi de dorit ca \u015fi caietul maramure\u015fanului Paul Alexa sau m\u0103car o copie a acestuia s\u0103 fie depuse \u015fi \u00eenregistrate \u00eentr-o arhiv\u0103 serioas\u0103).
\nModelul \u201ever\u015fului\u201d funebru \u00eei inspir\u0103 lui Vasile Tomu\u0163 \u201eVersul \u00een p\u0103ratului\u201d (= \u201e\u00eemp\u0103ratului\u201d) prilejuit de moartea \u00cemp\u0103ratului Franz Ferdinand, decedat \u00een 1916: \u201eFrunzuli\u0163\u0103 lemn uscat\/ Pria bunul nostru-mp\u0103rat\/ Ast\u0103zi au repausat\/ \u015ei-n foc mare ni-au l\u0103sat\/ Precum las-un om c\u00e2nd moare\/ Copila\u015fii lui ce-i are\/ A\u015fa \u015fi iel ni-au l\u0103sat\/ \u00cen foc\u00a0 mare ne-ncetat\u201d. Bucovineanul Vasile Tomu\u0163, cet\u0103\u0163ean al Imperiului Austro-Ungar, \u00eenrolat \u00een armata \u201edr\u0103gu\u0163ului de-mp\u0103rat\u201d, reconstituie, \u00een versuri simple, chiar st\u00e2ngace, biografia \u201econduc\u0103torului iubit\u201d (\u201epria bunul nostru-mp\u0103rat\u201d), laud\u0103 ordinea impus\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 (\u201e\u00cen lume c\u00e2t am tr\u0103it\/De tot cre\u015ftinu-ai grijit\/Un copil de s-au n\u0103scut\/Tu \u00eendat\u0103 l-ai \u015ftiut\/\u015ei prin c\u0103r\u0163i l-ai\u00a0 isc\u0103lit\/\u015ei n-au r\u0103mas pr\u0103p\u0103dit\/Cum am r\u0103mas ast\u0103zi noi\/\u00cen gre(a) vreme de r\u0103zboi\u201d), filotimia \u015fefului statului (\u201eNi-ai dat drepturi la oricare\/ Ni-ai dat p\u00e2ne, ni-ai dat sare\/ La to\u0163i bine ni-ai f\u0103cut\/ Cinste mare am avut\u201d), depl\u00e2nge dezordinea care s-ar putea instaura dup\u0103 moartea \u00cemp\u0103ratului (\u201eDar acum \u015fti Domnul Sf\u00e2nt\/ C\u00e2te-on<m> trage pe p\u0103m\u00e2nt\/ C\u00e2te legi or mai ie\u015fi\/ \u015ei c\u00e2te putem p\u0103\u0163i\u201d), evoc\u0103 dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate de cel decedat \u00een timpul vie\u0163ii, pierderile uria\u015fe din timpul r\u0103zboiului, \u00eencheind cu formula cre\u015ftineasc\u0103 \u201eDumnezeu sf\u00e2ntu te ierte\u201d.
\nSunt multe elemente comune \u00eentre \u201eepopeea bravului soldat Alexa\u201d \u015fi \u201epoeziile soldatului Tomu\u0163\u201d, similitudini generate de fundalul\u00a0 comun, de experien\u0163a similar\u0103 tr\u0103it\u0103 de cei doi rom\u00e2ni, oameni simpli, cu pu\u0163in\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, pu\u015fi \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii-limit\u0103, confruntarea cu moartea \u00een str\u0103ini, departe de spa\u0163iul matricial al satului, de familie, de neamuri. Claude Karnoouh remarc\u0103 \u201emioritismul\u201d multor secven\u0163e din \u00eenscrisurile lui Paul Alexa. Grija de a muri \u00een locuri str\u0103ine, de a nu fi \u00eengropat, jelit cum se cuvine \u00eel domin\u0103 \u015fi pe Vasile Tomu\u0163 care scrie \u00een \u201eAlt vers de Desp\u0103r\u0163ire\u201d: \u201e\u015ei unde-i fi ieu picat\/Nu-i nici\u00a0\u00a0 pop\u0103 de-ngropat\/Nu-i nici ap\u0103 de sc\u0103ldat\/Nici fimei de a\u015fezat\/Nu-i fi tu s\u0103 m\u0103 boce\u015fti\/Straie albe s\u0103-mi croie\u015fti\/N-am lacr\u0103 cu floricele\/S\u0103 pl\u00e2ng\u0103 niamurle mele\u2026\u201d
\nConstat c\u0103 \u00een seria de \u201eOpere\/Oeuvres\u201d, traducere \u015fi prefa\u0163\u0103 de Emilia Comi\u015fel, Editura Muzical\u0103, I-VI, 1967-1988, placheta \u201ePoeziile soldatului Tomu\u0163\u201d (1944) nu este cuprins\u0103, de\u015fi Iordan Datcu apreciaz\u0103 c\u0103 studiul introductiv la aceasta este \u201eo contribu\u0163ie de mare interes \u015ftiin\u0163ific\u201d. Cu toate acestea, contribu\u0163iile de etnomuzicologie au prevalat \u00een fa\u0163a editorilor \u015fi comentatorilor operei lui C. Br\u0103iloiu, \u00eenc\u00e2t un volum recuperator, ap\u0103rut relativ recent, \u201eM\u00e9moire vive\/Memorie activ\u0103. Omagiu lui Constantin Br\u0103iloiu\u201d, sub direc\u0163iunea lui Laurent Aubert, Mus\u00e9e d\u2019Ethnographie de Gen\u00e8ve, 2009\/Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, 2011, dotat cu un excelent aparat critic, nu men\u0163ioneaz\u0103 \u201ePoeziile\u201d nici m\u0103car \u00eentr-o not\u0103, oric\u00e2t de \u201epriz\u0103rit\u0103\u201d, sub o pagin\u0103 oarecare. S\u0103 fi c\u0103zut \u201ePoeziile soldatului Tomu\u0163 din r\u0103zboiul 1914-1918\u201d victim\u0103 cenzurii nemiloase care s-a exercitat asupra operei lui Br\u0103iloiu \u00een deceniile de dup\u0103 stabilirea sa \u00een str\u0103in\u0103tate? Tot ce-i posibil, mai ales dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00eenceputul recuper\u0103rii, prin publicare \u00een Rom\u00e2nia, a operei sale se situeaz\u0103 la aproape zece ani dup\u0103 moartea savantului \u015fi se datoreaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een cea mai\u00a0\u00a0 mare m\u0103sur\u0103, abnega\u0163iei f\u0103r\u0103 margini a fostei sale studente, profesoara Emilia Comi\u015fel. Probabil c\u0103 \u201epoeziile lui Tomu\u0163\u201d au fost excluse de la bun \u00eenceput de la publicare, \u00een virtutea principiului \u201eacum nu e momentul\u201d, date fiind implica\u0163iile istorico-sociale ale textului \u201enaiv\u201d al soldatului bucovinean, \u00een primul r\u00e2nd, realitatea de necontestat care \u00eei pusese pe osta\u015fii de etnie rom\u00e2n\u0103 din armata austro-ungar\u0103 s\u0103 lupte, \u00een prima parte a r\u0103zboiului, \u00eempotriva Rusiei, situa\u0163ie agravat\u0103 din august 1916, odat\u0103 cu intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, aspect valorificat ceva mai t\u00e2rziu \u00een opere literare de r\u0103sunet precum \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor\u201d\u00a0 de Liviu Rebreanu.
\nAceea\u015fi \u201ereticen\u0163\u0103\u201d pare s\u0103 fi func\u0163ionat \u015fi \u00een \u00eent\u00e2rzierea cu care manuscrisul \u201ebravului soldat Alexa\u201d a v\u0103zut lumina tiparului.
\nArhivele publice \u015fi particulare au \u00eenc\u0103 o mul\u0163ime de documente de istorie neoficial\u0103, dar pe deplin vorbitoare despre istoria noastr\u0103 recent\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen acela\u015fi timp cu dasc\u0103lul maramure\u015fan Paul Alexa (vezi Nicolae Constantinescu, \u201eFe\u0163ele r\u0103zboiului\u201d, Cultura\u00a0 nr. 7\/458, p. 27), \u00ee\u015fi a\u015fternea g\u00e2ndurile pe h\u00e2rtie, \u00een contextul aceluia\u015fi r\u0103zboi, bucovineanul Vasile Tomu\u0163, \u201e\u0163\u0103ran din satul Boto\u015fana, jude\u0163ul Suceava\u201d, ale c\u0103rui versuri, adunate, de asemenea,\u00a0 \u00eentr-un caiet, i-au fost aduse la cuno\u015ftin\u0163\u0103 etnomuzicologului Constantin Br\u0103iloiu de c\u0103tre fiul… Cite\u0219te mai mult »Fe\u0163ele r\u0103zboiului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10514,10513],"class_list":["post-18009","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-constantin-brailoiu","tag-paul-alexa"],"views":1872,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18009"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18009\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18009"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18009"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}