{"id":18003,"date":"2014-03-13T11:19:10","date_gmt":"2014-03-13T09:19:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18003"},"modified":"2014-03-13T11:32:44","modified_gmt":"2014-03-13T09:32:44","slug":"fata-intunecata-a-lumii-sau-teoria-haosului-de-von-trier-nymphomaniac-si-trilogia-depresiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fata-intunecata-a-lumii-sau-teoria-haosului-de-von-trier-nymphomaniac-si-trilogia-depresiei\/","title":{"rendered":"Fa\u0163a \u00eentunecat\u0103 a Lumii sau Teoria Haosului de von Trier . \u201eNymphomaniac\u201d \u015fi Trilogia Depresiei"},"content":{"rendered":"<p><strong>1. Preambul <\/strong><br \/>\n<strong>(cu scen\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare)<\/strong><br \/>\nCa majoritatea pasiona\u0163ilor de von Trier, ner\u0103bd\u0103tor s\u0103-i v\u0103d ultima crea\u0163ie \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu c\u00e2nd \u015fi dac\u0103 se vor suprapune \u00een programul cinematografelor cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale lui \u201eNymphomaniac\u201c, am v\u0103zut filmul&#8230; cum nu trebuie: mai \u00eent\u00e2i prima parte \u015fi abia peste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni partea a II-a. \u00centre cele dou\u0103 vizion\u0103ri am r\u0103mas suprins de apari\u0163ia cronicilor adresate doar primei p\u0103r\u0163i (pe care nu le-am citit din principiul\u2026 nerespectat al integralit\u0103\u0163ii), a\u015fa cum \u00een prezent sunt surprins de acele cronici scrise doar pentru partea a II-a. Filmul este perfect unitar, ilustrat pe capitole (8), a\u015fa cum ne-a obi\u015fnuit demult regizorul \u015fi nimic nu recomand\u0103 discu\u0163ia separat\u0103 a celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i, \u00een care filmul a fost \u00eemp\u0103r\u0163it arbitrar, doar pentru vizionare, din considerente independente de voin\u0163a regizorului.<br \/>\nDin p\u0103cate, lipsa r\u0103bd\u0103rii care a cuprins pana unora dintre cronicari a avut grave consecin\u0163e asupra unit\u0103\u0163ii interpret\u0103rii filmului, care s-a v\u0103zut astfel pulverizat\u0103, golit\u0103 de sens, sub povara malpraxisului jurnalistic. Este deja ilustru cazul lui Cristian Tudor-Popescu care a ie\u015fit fascinat de la vizionarea primei p\u0103r\u0163i (scriind o cronic\u0103 laudativ\u0103, \u201eSexul lui Dumnezeu\u201c) \u015fi dezam\u0103git dup\u0103 partea a doua, care i-a furnizat motive s\u0103 scrie de data aceasta o cronic\u0103 demolatoare (\u201ePornografia \u015fi prostia\u201c) \u00een care constat\u0103 c\u0103 \u201e\u00eentregul edificiu metafizic ridicat \u00een Vol. I, pe care l-am comentat sub titlul \u00abSexul lui Dumnezeu\u00bb, se duce sulii de suflet. Dup\u0103 ce am pledat pentru ridicarea interdic\u0163iei de difuzare a lui Nymph II, ceea ce nu regret nicio clip\u0103, zic c\u0103 ar face bine chiar iubitorii de von Trier s\u0103 renun\u0163e a-l mai vedea\u201c (!?).<br \/>\nPersonal, dup\u0103 vizionarea integral\u0103, cred c\u0103 avem toate semnele. Multitudinea de teme \u015fi ad\u00e2ncimea sensurilor, precum \u015fi infinitatea interpret\u0103rilor pe care filmul le suscit\u0103, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la antagonismul ireconciliabil al unora, sugereaz\u0103 c\u0103 suntem \u00een prezen\u0163a unei capodopere.<br \/>\n<strong>2. Seligman. Critica ra\u0163iunii cea de toate zilele (\u201eA \u015fti pe de rost \u00eenseamn\u0103 a nu \u015fti\u201c, Montaigne)<\/strong><br \/>\nFilmul \u201eNymphomaniac\u201c, sub aparen\u0163a concentr\u0103rii exclusive pe experien\u0163ele unei nimfomane, are de fapt nu unul, ci doi protagoni\u015fti principali \u2013 Joe, nimfomana, \u015fi Seligman, intelectualul evreu \u2013 simboliz\u00e2nd sursa dihotomic\u0103 a naturii umane, animalicul \u015fi ra\u0163iunea. Cei doi sunt portretiza\u0163i pe baza m\u0103rturisirilor f\u0103cute de Joe (o succesiune de episoade biografice) \u015fi a ra\u0163ionamentelor cu care Seligman o acompaniaz\u0103; de aceea, filmul s-ar fi putut intitula \u015fi \u201eNimfomana \u015fi intelectualul\u201c. A\u015fa cum Joe \u00eel avertizeaz\u0103 \u201epovestea (ei) este lung\u0103 \u015fi moralizatoare\u201c, un adev\u0103rat \u201eBildungsroman\u201c al nimfomanei care \u00eei ofer\u0103 lui Seligman un material biografic excelent pentru exersarea ra\u0163ionamentelor hermeneutice. \u015ei totu\u015fi, Seligman nu reu\u015fe\u015fte niciodat\u0103 s\u0103 interpreteze direct ac\u0163iunile \u015fi tr\u0103irile ei. Procedeul favorit este analogia, \u015fi de-a lungul filmului ne ofer\u0103 c\u00e2teva duzine de analogii sofisticate, rod al unei erudi\u0163ii enciclopedice excep\u0163ionale, care \u00eens\u0103 nu se potrivesc dec\u00e2t arareori subiectului aflat \u00een discu\u0163ie.<br \/>\nPe m\u0103sur\u0103 ce trecem de la un capitol la altul al filmului, discursul intelectual se dovede\u015fte tot mai pu\u0163in capabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 problemele de fond (etice, psihologice, sociale \u015fi anatomice) ale biografiei lui Joe. Discrepan\u0163ele merg p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t episoade abominabile, regretate tardiv de Joe (precum \u201eDoamna H\u201c sau \u201eDelirul\u201c) sunt trecute superficial cu vederea de Seligman, care o \u00eencurajeaz\u0103 proste\u015fte, spun\u00e2ndu-i \u201en-ar trebui s\u0103 te sim\u0163i vinovat\u0103, \u00een literatur\u0103 am \u00eent\u00e2lnit lucruri \u015fi mai groaznice\u201c, iar altele \u00een care nu exist\u0103 nicio culp\u0103 real\u0103 (episodul pedofilului abstinent) \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un acuzator intransigent. Devine evident c\u0103 avem de-a face cu un intelectual contraf\u0103cut, lipsit de experien\u0163e umane fundamentale, care nu a confruntat niciodat\u0103 o teorie cu aplica\u0163iile ei concrete, prefer\u00e2nd s\u0103 stea comod \u00een propria bibliotec\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi imagineze lumea prin ochii altora. \u201eFructul cunoa\u015fterii\u201c \u00eenseamn\u0103 tocmai distingerea binelui \u015fi a r\u0103ului, dezvoltarea perpetu\u0103 a categoriilor etice, ori Seligman \u00een pofida tonelor de lecturi, pare un nou-n\u0103scut inocent, ne\u015ftiutor, incapabil s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 semnifica\u0163ia moral\u0103 a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor reale. Este falimentul ra\u0163iunii atunci c\u00e2nd nu e balansat\u0103 de o experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 pe m\u0103sur\u0103, iar rezultatul direct este existen\u0163a larvar\u0103, inautentic\u0103. Portretul lui pare a fi un avertisment: \u201eAve\u0163i grij\u0103: intelectualii uneori nu \u00een\u0163eleg nimic!\u201c, expresie a groazei regizorului pentru critica de film \u015fi bolile intelectualilor, derivate cel mai adesea din hiperspecializare sau, \u00een cazul enciclopedi\u015ftilor, din lipsa echilibr\u0103rii cunoa\u015fterii teoretice, livre\u015fti, cu experien\u0163a direct\u0103, nemijlocit\u0103. Din acest unghi, scena final\u0103 este fireasc\u0103. Lipsit de capacitatea de a sim\u0163i drama celuilalt \u015fi de a-i \u00een\u0163elege nevoile \u015fi dorin\u0163ele, sexagenarul virgin apreciaz\u0103 \u00een cel mai prost moment posibil \u2013 dup\u0103 ce Joe \u00eei m\u0103rturise\u015fte decizia de a renun\u0163a la sex \u015fi \u00eel nume\u015fte \u201eprimul meu prieten\u201c \u2013 c\u0103 e un prilej bun s-o rup\u0103 cu fecioria. Mai mult face asta f\u0103r\u0103 a fi m\u00e2nat de dorin\u0163\u0103, doar dintr-o curiozitate a c\u0103rei satisfacere \u00eei pare la \u00eendem\u00e2n\u0103. Consecin\u0163a direct\u0103, \u00eempu\u015fcarea \u015fi probabil moartea lui Seligman, pare o reac\u0163ie exagerat\u0103 din partea lui Joe. Dar c\u00e2nd a fost Joe un exemplu de comportament echilibrat sau de cenzurare a instinctelor?<br \/>\n<strong>3. Joe. C\u0103utarea sinelui <\/strong><br \/>\n<strong>prin sexualitate<\/strong><br \/>\n\u201eAm vrut mai mult de la apus\u201c ne spune Joe \u00een mod repetat, pe imaginea crepuscular\u0103 a norilor ro\u015fiatici, iar g\u00e2ndul la ea ne conduce spre simplitatea plin\u0103 a versurilor \u201eEverything I ever used, I have abused\u201c (Tiamat). Personajul Joe este dificil de prins \u00eentr-un portret, iar num\u0103rul mare de episoade biografice \u00eel complexeaz\u0103 continuu, ad\u00e2ncindu-i ambiguitatea.<br \/>\nCa \u015fi \u00een cazul tinerei P (capitolul \u201eOglinda\u201c), evolu\u0163ia adolescentei Joe \u015fi apoi a femeii mature este condi\u0163ionat\u0103 de raporturile afective deficitare din copil\u0103rie. Mama ei (Kay) este o \u201ecurv\u0103 indiferent\u0103\u201c, iar tat\u0103l medic, spirit \u015ftiin\u0163ific, de\u015fi puternic ata\u015fat de Joe, nu poate suplini absen\u0163a c\u0103ldurii materne \u015fi a transferului de feminitate. Dincolo de fine\u0163ea mo\u015ftenit\u0103 (\u00een conforma\u0163ie \u015fi expresie), Joe \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 o atitudine masculin\u0103 dominat\u0103 de logic\u0103, curiozitate, impulsul de r\u0103zvr\u0103tire \u015fi instinctul de cucerire. Evolu\u0163ia lui Joe c\u0103tre nimfomanie nu este o consecin\u0163\u0103 genetic\u0103, ci rezultatul propriilor c\u0103ut\u0103ri \u015fi a hipertrofierii tr\u0103s\u0103turilor masculine ale personalit\u0103\u0163ii ei.<br \/>\nIubirea este pentru Joe intrarea \u00een Biserica Suferin\u0163ei. \u015ei fiindc\u0103 nu poate accepta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 orgasm, va face totul spre a-l rec\u0103p\u0103ta (\u015fedin\u0163e sado-maso \/ raporturi cu \u201eb\u0103rba\u0163ii periculo\u015fi\u201c) asum\u00e2ndu-\u015fi sacrificiul suprem pentru o femeie, respectiv renun\u0163area la copil \u015fi la b\u0103rbatul iubit. Este momentul \u00een care Joe ne las\u0103 impresia c\u0103 e complet atins\u0103 de orbire. Este at\u00e2t de departe de canoanele societ\u0103\u0163ii noastre, \u00een care \u201ereligio\u015fi sau nu, apar\u0163inem lumii cre\u015ftine care \u00ee\u015fi recunoa\u015fte \u00een Iisus simbolul cel mai \u00eenalt\u201c (Sabato), \u00eenc\u00e2t comportamentul ei pare de-a dreptul monstruos. \u015ei asta doar fiindc\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultimele consecin\u0163e credin\u0163a personal\u0103 c\u0103 nimic din existen\u0163a uman\u0103 nu poate \u00eenlocui sau egala dorin\u0163a sexual\u0103. Indiferent dac\u0103 o privim cu simpatie sau nu, dac\u0103 suntem de acord sau nu, martirajul lui Joe \u2013 \u00eensingurarea, ostracizarea, renun\u0163\u0103rile dureroase \u2013 revel\u0103 dimensiunea sacr\u0103 a sexualit\u0103\u0163ii \u015fi prioritatea ei \u00een definirea condi\u0163iei umane. \u201eSursa secret\u0103 a iubirii este dorin\u0163a sexual\u0103\u201c ne \u015fopte\u015fte Freud, \u015fi chiar \u015fi \u00een formele cele mai platonice exist\u0103 un gram de dorin\u0163\u0103 sublimat\u0103. Capacitatea omului de a se \u00eendr\u0103gosti, de a rezona emo\u0163ional, de a str\u0103bate paradisuri este expresia tr\u0103irii artistice capabile s\u0103 proiecteze estetic dorin\u0163e sublimate. Iubirea, \u00een schimb, sub forma ei direct\u0103, personal\u0103, oric\u00e2t de important\u0103 \u015fi puternic\u0103 ajunge s\u0103 fie \u00een via\u0163a unui om, r\u0103m\u00e2ne versatil\u0103, fluctuant\u0103 \u015fi, din nefericire, cel mai adesea temporar\u0103. Mai mult, asocierile ei cu gelozia o transform\u0103 frecvent \u00eentr-un resort al urii \u015fi chiar al crimei. Dup\u0103 o astfel de tentativ\u0103 extrem\u0103 o recupereaz\u0103 Seligman.<br \/>\n\u015ei totu\u015fi, cum am putea explica m\u0103rturisirea, f\u0103cut\u0103 spre diminea\u0163\u0103, de a renun\u0163a la sex? Se leap\u0103d\u0103 Joe de credin\u0163a personal\u0103? Probabil c\u0103 nu, dar trebuie s\u0103 accept\u0103m c\u0103 de-a lungul unei vie\u0163i omul nu \u00ee\u015fi este complet egal. Tr\u0103irea biologic\u0103 \u015fi dorin\u0163a sexual\u0103 sunt cele mai afectate de apropierea b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii. Omul, \u00een varianta extre\u0103, poate r\u0103spunde prin \u00een\u0103crire, ca reflex al frustr\u0103rii \u015fi ne\u00eemp\u0103c\u0103rii, sau cu senin\u0103tate. Spovedania lui Joe se \u00eencheie cu o iluminare, asemeni lui Ivan Ilici care are revela\u0163ia adev\u0103rului, pe patul de moarte (Tolstoi). For\u0163at\u0103 sau poate doar ajutat\u0103 de transform\u0103rile fiziologice (absen\u0163a orgasmului, s\u00e2nger\u0103ri vaginale cronicizate datorate abuzului) care \u00eei zdruncin\u0103 capacitatea de a mai dob\u00e2ndi pl\u0103cere sexual\u0103, Joe realizeaz\u0103 c\u0103 ar putea s\u0103 recupereze o parte din ceea ce a ratat din existen\u0163a uman\u0103: prietenia, contemplarea naturii, cultivarea frumosului, comunicarea afectiv\u0103, poate chiar iubirea. \u00cen aceast\u0103 cheie revelatorie, care anun\u0163\u0103 schimbarea sensului ontologic, Joe \u00eel nume\u015fte pe Seligman \u201eprimul meu prieten\u201c. Este diminea\u0163a \u00een care doi oameni singuratici, care nu au v\u0103zut niciodat\u0103 soarele str\u0103lucind deplin deasupra lor, se bucur\u0103 \u00eempreun\u0103 de buc\u0103\u0163ica de soare reflectat de nu se \u015ftie unde. Poate fi un \u00eenceput de via\u0163\u0103 nou\u0103. Dar cineva gre\u015fe\u015fte.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1. Preambul (cu scen\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare) Ca majoritatea pasiona\u0163ilor de von Trier, ner\u0103bd\u0103tor s\u0103-i v\u0103d ultima crea\u0163ie \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu c\u00e2nd \u015fi dac\u0103 se vor suprapune \u00een programul cinematografelor cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale lui \u201eNymphomaniac\u201c, am v\u0103zut filmul&#8230; cum nu trebuie: mai \u00eent\u00e2i prima parte \u015fi abia peste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni partea a II-a. \u00centre&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fata-intunecata-a-lumii-sau-teoria-haosului-de-von-trier-nymphomaniac-si-trilogia-depresiei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Fa\u0163a \u00eentunecat\u0103 a Lumii sau Teoria Haosului de von Trier . \u201eNymphomaniac\u201d \u015fi Trilogia Depresiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[10505,10506,10504],"class_list":["post-18003","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-nymphomaniac","tag-teme-si-sensuri-in-filmul-nymphomaniac","tag-von-trier"],"views":974,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18003"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18003\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}