La premiile Oscar de anul acesta, din cele nou\u0103 nominaliz\u0103ri la categoria \u201eCel mai bun film\u201c, cinci sunt bazate pe o poveste real\u0103: \u201eCaptain Phillips\u201d, \u201ePhilomena\u201d, \u201eDallas Buyers Club\u201d, \u201e12 Years a Slave\u201d \u015fi \u201eThe Wolf of Wall Street\u201d. Evenimentele pe care filmele le relateaz\u0103 (unde \u201erelateaz\u0103\u201d e un termen folosit cu mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103) au avut loc \u00een anii \u201940 ai secolului XIX, \u00een cazul lui \u201e12 Years a Slave\u201d (ceea ce face ca filmul s\u0103 se poat\u0103 numi istoric, iar scenaristul John Ridley s\u0103 se fi bucurat de o mai mare libertate de mi\u015fcare), sau \u00een ultimii 60 \u015fi ceva de ani (celelalte patru filme). Pentru spectatorii mai tineri, chiar \u015fi un film a c\u0103rui ac\u0163iune se petrece la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201980, ca \u201eDallas Buyers Club\u201d, poate fi considerat istoric: cine mai vede acum \u00een virusul HIV un dos de palm\u0103 divin pe care \u00eel primesc doar membrii comunit\u0103\u0163ii LGBT? Avem, a\u015fadar, printre aceste \u015fase titluri, dou\u0103 care din capul locului \u00ee\u015fi triaz\u0103 spectatorii, rasi\u015fti sau homofobi, dup\u0103 caz.
\n\u00cen primul dintre acestea, deznod\u0103m\u00e2ntul ne este cunoscut chiar din titlu (\u201e12 ani de sclavie\u201d): \u015ftim c\u0103 white guilt trip-ul are o sta\u0163ie final\u0103, care este libertatea, \u00een timp ce primele scene vor fi reluate \u015fi \u00een\u0163elese pe deplin abia dup\u0103 aproape o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate de film.
\nSolomon\/Platt (Chiwetel Ejiofor) ascult\u0103, al\u0103turi de ceilal\u0163i sclavi de pe planta\u0163ie, un expozeu pe tema t\u0103iatului trestiei de zah\u0103r. Lec\u0163ia se va dovedi util\u0103 mai t\u00e2rziu, atunci c\u00e2nd protagonistul \u00ee\u015fi va fabrica un condei cu peni\u0163\u0103 artizanal (minutul 83). La sf\u00e2r\u015fitul zilei de munc\u0103, Solomon m\u00e3n\u00e2nc\u0103 pe verand\u0103, iar zeama pe care o las\u0103 un fruct \u00eei d\u0103 ideea unei cerneli alternative, de care are de asemenea nevoie pentru a le da de \u015ftire unde se afl\u0103 prietenilor lui din New York. Pe podea, l\u00e2ng\u0103 ceilal\u0163i sclavi, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 adoarm\u0103, Solomon se bucur\u0103 de c\u00e2teva clipe de intimitate al\u0103turi de vecina lui din st\u00e2nga. Cine este ea, asta nu mai afl\u0103m deloc. Dup\u0103 care, dintr-un scurt flashback, afl\u0103m povestea lui Solomon, cel dinainte de a fi dus \u00een robie \u00een Sud \u015fi rebotezat Platt. Cu o singur\u0103 excep\u0163ie (un flashback \u00een flashback), aceasta curge cuminte, ne\u00eentrerupt, cronologic: trebuie s\u0103 \u015ftim c\u00e2t mai degrab\u0103 cum st\u0103m, pentru c\u0103, de fapt, adev\u0103ratul spectacol al filmului e cel al domesticirii protagonistului, al transform\u0103rii acestuia \u00eentr-un animal de cas\u0103 (ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 necesite foarte mult\u0103 violen\u0163\u0103, la fel cum \u201ePatimile lui Hristos\u201d se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 se concentreze pe o spinare \u015fi pe foarte multe biciuri).
\n\u00cen esen\u0163\u0103, filmul lui Steve McQueen e un prison movie tipic: de\u0163inutul e nevinovat, iar evadarea aproape imposibil\u0103. \u00cen acest prison movie, muzica bubuitoare a lui Hans Zimmer te face s\u0103 te a\u015ftep\u0163i ba la un robot gigantic care sf\u0103r\u00e2m\u0103 vaporul care \u00eei duce pe sclavi \u00een Sud \u015fi le distribuie la to\u0163i veste de salvare, ba la un lupt\u0103tor de comando \u00een haine de camuflaj, care apare salvator \u015fi \u00eempu\u015fc\u0103 to\u0163i albii de pe planta\u0163ie. Ca o roti\u0163\u0103 de volum, dar una care controleaz\u0103 Sentimentul \u015fi \u00eel d\u0103 la maximum; \u015fi acesta este un motiv pentru care filmul e extrem de bine f\u0103cut, ceea ce nu anuleaz\u0103 cu totul senza\u0163ia, o senza\u0163ie destul de nepl\u0103cut\u0103. Aceea c\u0103 ar trebui s\u0103 credem c\u0103 Solomon merit\u0103 s\u0103 fug\u0103 de pe planta\u0163ie mai mult dec\u00e2t ceilal\u0163i sclavi pentru c\u0103 el e din Nord. C\u0103, spre deosebire de ceilal\u0163i, \u00ee\u015fi merit\u0103 libertatea \u015fi pentru c\u0103 (sau mai ales pentru c\u0103) \u015ftie s\u0103 scrie, s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 c\u00e2nte la vioar\u0103.
\nDac\u0103 \u201e12 Years a Slave\u201d mizeaz\u0103 pe identificarea cu ceea ce \u00een film e denumit \u201ethe exceptional nigger\u201d, \u015fi nu cu sclavii de r\u00e2nd, \u201eDallas Buyers Club\u201d privilegiaz\u0103, dintre toate situa\u0163iile de receptare posibile, privirea condescendent\u0103. \u00cen debutul filmului, la c\u00e2\u0163iva metri de arena de rodeo, Ron Woodroof (Matthew McConaughey) se \u00eentre\u0163ine cu dou\u0103 prostituate \u015fi ceva cocain\u0103. Cum face el \u00een timpul actului sexual? Ca un taur. Trebuie s\u0103 vedem \u00een Ron un animal, cu nevoi foarte simple (droguri, alcool \u015fi sex), mai bine zis, cu nevoi at\u00e2t de simple \u015fi, \u00een ceea ce-l prive\u015fte, at\u00e2t de accentuate, \u00eenc\u00e2t l-ar putea face pe un spectator educat s\u0103-l dispre\u0163uiasc\u0103. Unde mai pui c\u0103 nu \u015ftie nici cine e Rock Hudson (sau cine a jucat \u00een \u201eNorth by Northwest\u201d)!
\nDe data aceasta, traseul nu e de la om la animal, ca \u00een filmul lui McQueen, ci de la animal la om. Cum devine Ron om? \u00cen primul r\u00e2nd prin sc\u0103derea propriului s\u0103u nivel de homofobie. \u015ei lupta \u00eempotriva sistemului sanitar-farmaceutic \u00eel face simpatic, nimic de zis, dar nu la fel de mult precum sc\u0103derea progresiv\u0103 a aversiunii pe care o manifest\u0103 fa\u0163\u0103 de travestitul Rayon (\u015fi, \u00een cele din urm\u0103, afec\u0163iunea pe care ajunge s\u0103 i-o poarte acestuia). Scenari\u015ftii Craig Borten \u015fi Melisa Walack au grij\u0103 s\u0103-i procure lui Ron o partener\u0103 ocazional\u0103 de sex, precum \u015fi o doctori\u0163\u0103 pe care o curteaz\u0103 insistent, una care, la r\u00e2ndul ei, \u00eencepe prin a fi destul de antipatic\u0103 (dar nu prin transgresiune, ci prin conformism), \u015fi care e umanizat\u0103 atunci c\u00e2nd, asemeni lui, \u00eentoarce spatele Sistemului.
\nConcentrarea pe vindecarea lui Ron de homofobie (\u00een defavoarea specializ\u0103rii lui \u00een fentarea legisla\u0163iei medicale \u00een vigoare, de pild\u0103) e lucrul cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi o alegere lene\u015f\u0103 pe care am mai v\u0103zut-o \u00een oper\u0103 \u00een mai multe filme cu Clint Eastwood, dintre care ultimul e \u201eGran Torino\u201d. Lui Ron i se \u00eenmoaie sufletul, \u015fi a\u015fa ar trebui s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi cu noi, spectatorii. Iat\u0103 c\u0103 exist\u0103 homofobie, la fel cum, odinioar\u0103, exista \u015fi sclavie \u00een sudul Americii. Exist\u0103 o gr\u0103mad\u0103 de lucruri rele pe lume, iar printre ele se afl\u0103 \u015fi exploatarea urm\u0103torului mecanism de r\u0103spuns: cu c\u00e2t te sim\u0163i mai vinovat, cu at\u00e2t mai bun e filmul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La premiile Oscar de anul acesta, din cele nou\u0103 nominaliz\u0103ri la categoria \u201eCel mai bun film\u201c, cinci sunt bazate pe o poveste real\u0103: \u201eCaptain Phillips\u201d, \u201ePhilomena\u201d, \u201eDallas Buyers Club\u201d, \u201e12 Years a Slave\u201d \u015fi \u201eThe Wolf of Wall Street\u201d. Evenimentele pe care filmele le relateaz\u0103 (unde \u201erelateaz\u0103\u201d e un termen folosit cu mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103) au… Cite\u0219te mai mult »Oscar 2014, momentul adev\u0103rului: \u201eDallas Buyers Club\u201d \u015fi \u201e12 Years a Slave\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[10497,10498,10496,10500,10499,10501,1579],"class_list":["post-17995","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-12-years-a-slave","tag-captain-phillips","tag-cel-mai-bun-film","tag-dallas-buyers-club","tag-philomena","tag-filme-bayate-pe-evenimente-reale","tag-premiile-oscar"],"views":937,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17995","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17995"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17995\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}