{"id":17991,"date":"2014-03-13T11:04:06","date_gmt":"2014-03-13T09:04:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17991"},"modified":"2014-03-13T11:04:06","modified_gmt":"2014-03-13T09:04:06","slug":"despre-cometa-trost","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-cometa-trost\/","title":{"rendered":"Despre \u201eCometa Trost\u201d"},"content":{"rendered":"

D. Trost, \u00centre realitatea visului \u015fi visul ca realitate<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Tracus Arte, 2013<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Numele lui Dolfi Trost, unul dintre cei cinci membri ai grupului suprarealist bucure\u015ftean \u00eentemeiat \u00een 1940, e amintit cel mai adesea doar c\u00e2nd se vorbe\u015fte despre calitatea sa de coautor al manifestului \u201eDialectique de la dialectique\u201d, semnat \u00een 1945 al\u0103turi de Gherasim Luca, iar antologiile avangardei rom\u00e2ne\u015fti \u00eenregistreaz\u0103 c\u00e2teva dintre reflec\u0163iile sale cu caracter programatic tip\u0103rite \u00een \u201ecaietele\u201d din seria \u201eInfra Noir\u201d, \u00een aceia\u015fi ani. A mai scris, cu Virgil Todorescu \u015fi Paul P\u0103un, un ciclul de poeme, \u201eDiamantul conduce m\u00e2inile\u201d, \u015fi este \u015fi autorul unor pagini de proz\u0103 \u015fi teatru onirice.<\/strong><\/em>
\n\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, apari\u0163ia unei prime monografii dedicate lui D. Trost de Michael Finkenthal (\u201eD. Trost. \u00centre realitatea visului \u015fi visul ca realitate\u201d) e un eveniment remarcabil, c\u0103ci readuce \u00een aten\u0163ie o figur\u0103 interesant\u0103, chiar dac\u0103 oarecum mai marginal\u0103, a suprarealismului rom\u00e2nesc. A fost, cum zice \u015fi eseistul, un fel de \u201ecomet\u0103\u201d, de \u201emeteorit\u201d, activitatea lui \u00een cadrul grup\u0103rii reduc\u00e2ndu-se la cele c\u00e2teva texte men\u0163ionate, c\u0103rora li se pot ad\u0103uga cele cu caracter teoretic privind experien\u0163ele plastice suprarealiste, cu idei novatoare, \u00eendr\u0103zne\u0163e, exprimate \u00een manifestul colectiv \u201eInfra-Noir\u201d din 1946 \u015fi \u00een micile volume \u201eLe profil navigable\u201d \u015fi \u201eVision dans le cristal\u201d, semnate de unul singur \u00een 1945. Din p\u0103cate, ca \u015fi Gherasim Luca, a p\u0103r\u0103sit \u0163ara \u00een condi\u0163iile instaur\u0103rii regimului comunist, \u00een care crezuse totu\u015fi, plec\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i \u00een Israel, apoi la Paris, \u015fi n-a mai publicat dec\u00e2t dou\u0103 mici c\u0103r\u0163i, \u00een limba francez\u0103, una cu caracter mai accentuat programatic, \u201eVisible et invisible\u201d (1953), \u015fi cealalt\u0103, un fel de proz\u0103 poetic\u0103 oniric\u0103, sub titlul \u201eLibrement m\u00e9canique\u201d (\u201eMecanic, \u00een libertate\u201d,1955). Scrisese p\u00e2n\u0103 atunci pagini incitante, cu idei noi pentru g\u00e2ndirea suprarealist\u0103, expediate mentorului Andr\u00e9 Breton, dar r\u0103mase f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Le recupereaz\u0103, le traduce \u015fi comenteaz\u0103 pe larg autorul acestei c\u0103r\u0163i \u2013 \u015fi este una dintre contribu\u0163iile importante la redimensionarea figurii lui D. Trost ca autor avangardist.
\nMichael Finkenthal are grij\u0103 s\u0103 schi\u0163eze \u00een primele pagini cadrul socio-cultural al momentului suprarealist \u00een care scrie Trost, cu trimiteri la repere artistice, filosofice, politice psihanalitice definitorii \u015fi accentu\u00e2nd asupra importan\u0163ei visului ca agent dinamic, mobilizator al \u00eentregii viziuni supararealiste. Evoc\u0103, totu\u015fi, \u00een context, \u015fi parcursul de colaborator la presa de st\u00e2nga a anilor \u201930, not\u00e2nd c\u0103 practica \u201eun jurnalism angajat, dar nu doctrinar\u201d, aproximeaz\u0103 apoi atmosfera cvasiclandestin\u0103 \u00een care scriau membrii grup\u0103rii suprarealiste de la Bucure\u015fti \u00een anii dificili ai r\u0103zboiului. Pe acest fundal, glosele la una dintre scrierile reprezentative, \u201eViziune \u00een cristal\u201d, fac o bun\u0103 introducere \u00een spa\u0163iul s\u0103u de reflec\u0163ie, care are deja ca obiect central problematica visului, interpretat, contra limit\u0103rilor freudiene \u201eutilitare\u201d, ce vizau \u00een fond o vindecare, drept un spa\u0163iu eliberator, \u00een contrast cu cel constr\u00e2ng\u0103tor al realit\u0103\u0163ii externe \u015fi al \u201eamintirilor refulate\u201d, al \u201ecomplexelor ascunse\u201d. Se poate deduce c\u0103 Trost se exprim\u0103 deja ca un poet, care caut\u0103 \u2013 cum scrie eseistul \u2013 promisiunea unei \u201elumi de dimensiuni mitologice, \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103 nou\u0103\u201d.
\nRelectura \u201eDialecticii dialecticii\u201d, confirm\u0103 \u00een fond aceast\u0103 c\u0103utare, c\u0103ci \u015fi viziunea propus\u0103 aici este mai cur\u00e2nd una utopic-poetic\u0103: contopirea dintre vis \u015fi lumea diurn\u0103 revine \u00een circuitul reflec\u0163iei, iar criticile aduse mi\u015fc\u0103rii suprarealiste europene p\u00e2ndite de manierism, compromisuri cu circuitul oficial al culturii, se face de pe pozi\u0163ii extreme, de un idealism trecut adesea \u00een expresie \u201ebombastic\u0103\u201d. Formula \u201eneg\u0103rii nega\u0163iei\u201d sugereaz\u0103 \u2013 cum se observ\u0103 \u2013 o stare de \u201erevolu\u0163ie permanent\u0103\u201d, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-un amalgam doctrinar la care particip\u0103 nume ca Freud, Hegel, Lenin, Dali, revine ideea respingerii complexului oedipian, la afirmarea idealului de a \u201erestabili raporturile necesare dintre dorin\u0163\u0103 \u015fi univers\u201d, se insist\u0103 asupra temei \u201eobiectului suprarealist\u201d \u00een formula extins\u0103 de Gherasim Luca a \u201eobiectului oferit \u00een mod obiectiv unui obiect\u201d etc. \u00cen ce-l prive\u015fte pe Trost, care va semna \u00een acela\u015fi an texte precum \u201eConnaissance des temps\u201d, \u201eLe profil navigable\u201d, \u015fi, mai ales, \u201eLe m\u00eame du m\u00eame\u201d (\u201eSinele sinelui\u201d sau, am propune noi, \u201eIdentitatea identicului\u201d), tema visului e de-a dreptul o obsesie, iar distinc\u0163ia fa\u0163\u0103 de interpretarea freudian\u0103 e din nou subliniat\u0103: Trost cere (tot ca un poet !) o lectur\u0103-tr\u0103ire direct\u0103, nu prin analogie, \u00eentruc\u00e2t visul este, dup\u0103 el, un fenomen prin excelen\u0163\u0103 erotic, de primit ca atare, f\u0103r\u0103 \u201eocolul ra\u0163ional\u201d la care recurge psihanaliza. Michael Finkenthal vorbe\u015fte aici, justificat, despre \u201etenta\u0163ia de a amalgama epistemologia cu ontologia\u201d \u2013 aceasta e chiar tendin\u0163a modului de raportare poetic\u0103, intuitiv\u0103, la lumea din afar\u0103, care, dup\u0103 opinia lui Trost, \u201educe la o \u00abmaculare a visului de c\u0103tre social\u00bb\u201d\u2026 Folose\u015fte el \u00eensu\u015fi formula \u201emodul de abordare poetic\u201d \u015fi afirm\u0103 c\u0103 \u201esingur\u0103 \u00een\u0163elegerea poetic\u0103 a visului ar putea fi obiectiv\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d\u2026
\nOr, \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00een anul 1947, gruparea suprarealist\u0103 bucure\u015ftean\u0103 este prins\u0103 sub tirul ideologiei de partid dogmatizate, taxat\u0103 drept decadent\u0103 (atribut lansat \u00eenc\u0103 de Gheorghe Dinu, prin 1932-34, din interiorul avangardei, c\u00e2nd \u00ee\u015fi renega deja trecutul de membru al grup\u0103rii \u201eunu\u201d, ader\u00e2nd la Partidul Comunist), astfel de idei nu mai aveau nicio \u015fans\u0103 de a fi receptate, cum constata \u015fi Gherasim Luca, care-\u015fi radicaliza pozi\u0163ia, subliniind faptul c\u0103 modul de via\u0163\u0103 proiectat de suprareali\u015fti este \u201eireductibil la limbajul sistemelor\u201d. Cam aceasta era \u015fi atitudinea lui Trost \u2013 punct de vedere pe care un Gellu Naum \u00eel criticase sever deja \u00eentr-un text precum \u201eInventatorii banderolei\u201d, din 1945, tocmai pentru eliminarea din vis a datelor istorico-sociale concrete, a\u015fa-numitele \u201eresturi diurne reac\u0163ionare\u201d\u2026
\nDin secven\u0163a \u201e\u00centre Bucure\u015fti \u015fi Paris\u201d, evoc\u00e2nd scurta \u015federe a lui Trost \u015fi Luca \u00een Israel \u00eentre anii 1950-1952, afl\u0103m lucruri noi, prin referin\u0163a la coresponden\u0163a celor doi cu Breton, la experien\u0163a insolit\u0103, f\u0103cut\u0103 odat\u0103 la Tel-Aviv a unei \u201e\u00eent\u00e2lniri mentale\u201d, telepatice, \u00eentre cei doi \u015fi mentorul parizian, \u00een prezen\u0163a, bun\u0103, \u00een principiu, conduc\u0103toare de energie vis\u0103toare, a unei femei frumoase, comunicare e\u015fuat\u0103 de factori perturbatori diurni.\u2026 S-a desf\u0103cut atunci \u015fi prietenia cu Gherasim Luca, iar ceea ce va scrie Trost \u00een Fran\u0163a va ap\u0103rea nu o dat\u0103 divergent fa\u0163\u0103 de drumurile comune din vremea \u201eDialecticii dialecticii\u201d. El se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 tot mai mult de realitatea social-istoric\u0103 concret\u0103, opt\u00e2nd pentru o angajare sui generis a experien\u0163elor suprarealiste \u00een ceea ce el nume\u015fte invizibil, o tr\u0103ire poetic\u0103 a realit\u0103\u0163ii. Mai interesat de cosmic dec\u00e2t de social, distan\u0163\u00e2ndu-se de \u201edelirul de interpretare\u201d prin care Gherasim Luca credea c\u0103 lumea dat\u0103 mai poate fi transformat\u0103, Trost mizeaz\u0103 categoric \u015fi exclusiv pe ceea ce va ajunge s\u0103 numeasc\u0103 \u201eac\u0163iunea poetic\u0103\u201d sau o \u201ereverie activ\u0103\u201d. O ac\u0163iune l\u0103rgit\u0103 la dimensiunile unei \u00eentregi colectivit\u0103\u0163i umane, proiectate \u2013 am putea zice \u2013 ca o comunitate de vis\u0103tori. Autorul c\u0103r\u0163ii vede pe bun\u0103 dreptate \u00een astfel de reflec\u0163ii re\u00eenvierea unei viziuni romantice, pe care, de altfel, toat\u0103 mi\u015fcarea suprarealist\u0103 o reabilita. D. Trost generalizeaz\u0103 starea de reverie extins\u0103 \u00een plan colectiv, pretinde c\u0103 \u015fi \u201ehazardul obiectiv\u201d poate comporta o asemenea extensiune, amplific\u0103 la dimensiuni cosmice \u015fi de destin ac\u0163iunea vis\u0103torului suprarealist, \u00eenl\u0103tur\u0103 limitele anagaj\u0103rii \u00een istoric \u015fi social pretins\u0103 de ideologia revolu\u0163ionar\u0103 \u201edialectic\u0103\u201d proclamat\u0103 de al\u0163i confra\u0163i… Ac\u0163iunea suprarealist\u0103 e retras\u0103 din social \u00een sensul marxist al cuv\u00e2ntului (se vorbe\u015fte chiar despre un \u201esalt \u00een metafizic\u201d), angajamentul g\u00e2ndit la propor\u0163ia colectivit\u0103\u0163ii fiind recuperat\u0103 doar ca implicare sau \u201eac\u0163iune poetic\u0103\u201d \u00een \u201enecunoscutul sensibil\u201d, printr-o \u201ereconciliere a lumii vizibile cu cea invizibil\u0103\u201d. Ca atare, el va propune viziunea utopic\u0103 a unei omeniri transfigurate, o \u201eras\u0103 spiritual\u0103\u201d nou\u0103 \u00eentr-o lume \u00eensufle\u0163it\u0103 mai ales de iubire. Continu\u0103 de fapt linia indicat\u0103 de Breton, prelu\u00e2nd, \u00eentre altele, mitul femeii-c\u0103l\u0103uz\u0103, \u201efemeia-fat\u0103\u201d, \u015fi introduc\u00e2nd o formul\u0103 destul de insolit\u0103, cea a \u201eandroginului ideologic\u201d!
\nSunt de re\u0163inut \u015fi trimiterile f\u0103cute de M. Finkenthal la elemente ale filosofiei existen\u0163ialiste (B. Fondane, cu a sa \u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 nefericit\u0103\u201d), iar dintre filosofii care l-au putut influen\u0163a pe D. Trost este numit \u015fi C. R\u0103dulescu-Motru. Un accent dramatic-patetic cap\u0103t\u0103 unele reflec\u0163ii ale lui Trost evocate de eseist, de exemplu, despre \u201epesimismul\u201d radical al viziunii sale, ce subliniaz\u0103 o antinomie tot de factur\u0103 romantic\u0103, agravat\u0103. Pentru prima oar\u0103 la noi, se vorbe\u015fte despre proza \u201eLibrement m\u00e9canique\u201d, \u201eroman suprarealist virtual\u201d, cu acela\u015fi amestec de eseistic\u0103 programatic\u0103 \u015fi de fic\u0163iune poetic\u0103, precum \u00een mai toate scrierile suprarealiste. O trimitere, poate prea rapid\u0103, se face la \u201eta\u015fismul\u201d din experien\u0163ele plastice ale lui Trost (\u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201emanifestul ta\u015fist\u201d al francezilor din 1954 \u015fi vehicularea \u00een Europa a numelui lui Jackson Pollock), c\u0103ci \u00een reflec\u0163iile \u015fi \u00een experiment\u0103rile sale din domeniul plasticii se puteau g\u0103si destule elemente de exploatat \u00een raport cu ansamblul viziunii suprarealiste a lui D. Trost.
\nE limpede c\u0103 lectura critic\u0103 a acestor secven\u0163e din scrisul lui D. Trost ca suprarealist nu promitea s\u0103 fie dintre cele mai facile, din cauza limbajului uneori nu foarte transparent, ba chiar ezitant \u015fi deconcertant, al autorului lor \u015fi, mai ales, a idealismului radical \u2013 ca s\u0103 zicem a\u015fa \u2013 ce le marcheaz\u0103. C\u0103ci r\u0103m\u00e2ne destul de evident caracterul utopic al acestei \u201ev\u00e2rste a vis\u0103rii\u201d, a unei \u201eac\u0163iuni poetice\u201d cu prea pu\u0163ine, dac\u0103 nu total absente, \u015fanse de punere \u00een practic\u0103 la nivel colectiv \u015fi at\u00e2t de abstras\u0103 din orice contingen\u0163e. Oricum, ca mul\u0163i dintre confra\u0163ii s\u0103i europeni sau rom\u00e2ni, Dolfi Trost e (\u00eenc\u0103) o ilustrare interesant\u0103 \u015fi semnificativ\u0103 a ipostazei \u201evis\u0103torului definitiv\u201d care este omul, \u00een viziunea lui Andr\u00e9 Breton. Dedic\u00e2ndu-i acest prim eseu monografic, Michael Finkenthal \u00eel scoate pe autorul \u201eV\u00e2rstei vis\u0103rii\u201d din conul de umbr\u0103 \u00een care era marginalizat mai dintodeauna.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D. Trost, \u00centre realitatea visului \u015fi visul ca realitate, Bucure\u015fti, Editura Tracus Arte, 2013   Numele lui Dolfi Trost, unul dintre cei cinci membri ai grupului suprarealist bucure\u015ftean \u00eentemeiat \u00een 1940, e amintit cel mai adesea doar c\u00e2nd se vorbe\u015fte despre calitatea sa de coautor al manifestului \u201eDialectique de la dialectique\u201d, semnat \u00een 1945 al\u0103turi… Cite\u0219te mai mult »Despre \u201eCometa Trost\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10495,10493,10494],"class_list":["post-17991","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-diamantul-conduce-mainile","tag-d-trost","tag-intre-realitatea-visului-si-visul-ca-realitate"],"views":2560,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17991","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17991"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17991\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}