{"id":17979,"date":"2014-03-13T10:43:00","date_gmt":"2014-03-13T08:43:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17979"},"modified":"2014-03-13T10:43:00","modified_gmt":"2014-03-13T08:43:00","slug":"naratiunea-clarificarilor-ideologice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/naratiunea-clarificarilor-ideologice\/","title":{"rendered":"Nara\u0163iunea \u201eclarific\u0103rilor\u201d ideologice"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong><em>Ce a fost. Cum a fost, Paul Cornea de vorb\u0103 cu Daniel Cristea-Enache<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013, 402 p.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>Dac\u0103 Paul Cornea n-avea inten\u0163ia s\u0103-\u015fi scrie memoriile, acestea trebuiau smulse cumva. O dat\u0103, pentru c\u0103 autorul \u201eIntroducerii \u00een teoria lecturii\u201d este, probabil, cel mai mare profesor al literaturii postbelice. \u015ei asta nu neap\u0103rat datorit\u0103 longevit\u0103\u0163ii propriu-zise (\u00een cei 61 de ani oficia\u0163i la Catedr\u0103, Cornea a avut timp s\u0103 instruiasc\u0103 bunici \u015fi nepo\u0163ii lor), ci datorit\u0103 reputa\u0163iei extraordinare. Avem critici \u015fi istorici literari str\u0103luci\u0163i \u00een ultima jum\u0103tate de veac, \u00eens\u0103 Paul Cornea ilustreaz\u0103 paradigma Profesorului evocat la superlativ de toate genera\u0163iile de studen\u0163i, indiferent de v\u00e2rst\u0103 \u015fi de orientarea profesional\u0103.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>St\u00e2nga true-blue<\/strong><br \/>\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een umbra teoreticianului s-a putut ghici \u00eentotdeauna un povestitor refulat, un spirit convivial \u015fi direct, pus pe confesiune. Dincolo de portan\u0163a conceptual\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun pe plai mioritic, cele mai importante c\u0103r\u0163i ale lui Paul Cornea, \u201eOriginile romantismului rom\u00e2nesc\u201d sau \u201eIntroducere \u00een teoria lecturii\u201d, au merite \u00een ce prive\u015fte \u201enara\u0163iunea\u201d teoretizant\u0103 \u015fi \u00een tonul didactic descheiat la nasturii de sus. Exist\u0103 un \u201ece\u201d sf\u0103tos care angajeaz\u0103 cititorul \u00een tot ce scrie Paul Cornea, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nivelul abstrac\u0163iei s-ar cuveni s\u0103-l scape din vedere. Spiritul sobru \u015fi exigent n-a fost niciodat\u0103 dublat de morg\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dimpotriv\u0103. Cornea \u00eentrupeaz\u0103 perfect tipul democratic de profesor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 pe intangibilul \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se piard\u0103 \u00een formalit\u0103\u0163i (ca destule dintre modelele \u015faizeciste), preocupat de natura transmisibil\u0103 a conceptelor \u015fi de teorie ca joc participativ. De aceea, dincolo de op\u0163iunile politice din prima tinere\u0163e \u015fi chiar dincolo de cele ideologice din c\u0103r\u0163ile de istorie literar\u0103 \u2013 singurele construc\u0163ii marxiste inteligente din epoca ceau\u015fist\u0103 \u2013, conduita profesional\u0103 a lui Paul Cornea a r\u0103mas aceea a unui om de st\u00e2nga n\u0103scut, iar nu f\u0103cut.<br \/>\nNu-i de mirare, astfel, c\u0103 profesorul bucure\u015ftean nu st\u0103 s\u0103-\u015fi redacteze memoriile singur, \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i \u00een fa\u0163a posterit\u0103\u0163ii, ci prefer\u0103 modelul de confesiune dialogal\u0103. E dependent, a\u015fa cum a demonstrat-o de-a lungul \u00eentregii cariere, de interlocutor. Iar Daniel Cristea-Enache e, din acest punct de vedere, omul potrivit la locul potrivit, de vreme ce \u015ftie s\u0103 alimenteze \u015fi s\u0103 ung\u0103 ma\u015fin\u0103ria confesiv\u0103 printr-o serie de \u00eentreb\u0103ri \u015fi constat\u0103ri mai des onctuoase \u015fi mai rar incomode. Dac\u0103 discursul nu degenereaz\u0103 \u00een polite\u0163uri (auto)flatante \u00e0 la Cristea-Enache e pentru c\u0103 profesorul, \u00een stilul lucid-sceptic pe care i-l cunoa\u015ftem de-o via\u0163\u0103, insist\u0103 ca mai t\u00e2n\u0103rul s\u0103u interlocutor s\u0103 scoat\u0103 \u201etoate aprecierile elogioase \u015fi superlativele pe care, \u00een urma r\u0103spunsurilor sale, le descoperea \u00een \u00eentreb\u0103rile mele\u201d, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte intervievatorul \u00een \u201ePostfa\u0163\u0103\u201d. Ce-i drept, rolul lui Daniel Cristea-Enache \u00een mo\u015firea confesiunii nu trebuie exagerat, c\u0103ci \u201eCe a fost. Cum a fost\u201d recomand\u0103 un memorialist cordial \u015fi deschis, avid de pl\u0103cerea povestirii.<br \/>\nNu-i deloc surprinz\u0103tor faptul c\u0103 ideologul \u015fi teoreticianul literaturii nu se las\u0103 nici acum \u00een voia \u00een\u015firuirii impresioniste de amintiri, ci prefer\u0103 mereu confesiunea problematizant\u0103 \u015fi ridicarea propriei biografii la rang de \u201ecaz\u201d. Cei care caut\u0103 \u00een volum detalii picante despre via\u0163a profesorului sau a cunoscu\u0163ilor s\u0103i vor fi, \u00een mare m\u0103sur\u0103, dezam\u0103gi\u0163i. Cu mare gust pentru pitoresc \u015fi pentru cozeria uman\u0103 (\u015fi, a\u015f ad\u0103uga, cu o toleran\u0163\u0103 genuin\u0103 fa\u0163\u0103 de viciile omene\u015fti), Paul Cornea prefer\u0103 s\u0103 ilustreze esen\u0163a unei personalit\u0103\u0163i, chiar c\u00e2nd pare c\u0103 alunec\u0103 \u00een accidental. Excelente sunt mai ales portretele dedicate persoanelor care i-au marcat devenirea \u00eenainte de intrarea sub \u015fenilele istoriei: aventurile bunicului, tip \u201ecu sim\u0163 deficitar al realului\u201d, comerciant fraierit \u00een stil mare, dar creator de personaje fabuloase precum balaurul Mangur; portretele tat\u0103lui \u015fi al mamei, dar mai ales al dasc\u0103lului Mihail Sebastian, privit \u00een lumini \u015fi umbre: \u201eP\u0103rea un puer senex, un t\u00e2n\u0103r \u00eemb\u0103tr\u00e2nit precoce, zidit nu at\u00e2t din elanuri, c\u00e2t din e\u015fecuri, alc\u0103tuit dintr-un aliaj straniu de prospe\u0163ime \u015fi oboseal\u0103, de sensibilitate h\u0103ituit\u0103, dar \u0163inut\u0103 \u00een fr\u00e2u. N-avea nimic dintr-un \u00eenving\u0103tor, \u00eei lipseau arogan\u0163a \u015fi siguran\u0163a de sine, dar nici nu sem\u0103na a \u00eenvins: dincolo de anxietatea privirii frapa \u00een chipul lui o tres\u0103rire \u00eencremenit\u0103 de orgoliu, m\u00e2ndria \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103 a unui neam b\u0103tr\u00e2n\u201d.<br \/>\n<strong>Pe dou\u0103 voci<\/strong><br \/>\nDin p\u0103cate, \u00eens\u0103, turnura biografic\u0103 imediat urm\u0103toare l-a cam distan\u0163at pe Paul Cornea de asemenea personaje, proiect\u00e2ndu-l, \u00een schimb, \u00een mijlocul lumii cenu\u015fii patronate de Leonte R\u0103utu, Nicolae Moraru, Mihail Roller, Miron Constantinescu sau Constan\u0163a Cr\u0103ciun, mari demnitari ai noului stat stalinist. \u015ei unde nu mai e loc de personalit\u0103\u0163i \u015fi de pitoresc, intr\u0103 \u00een scen\u0103 \u201eromanul de idei\u201d menit s\u0103 refac\u0103, prin intermediul propriei biografii, povestea celei mai negre epoci din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. C\u0103ci, repet, nu despre o memorialistic\u0103 hedonist\u0103 \u015fi fragmentarist\u0103, gata s\u0103 se lase la voia amintirilor e vorba \u00een \u201eCe a fost. Cum a fost\u201d, ci de o nara\u0163iune \u201ecu tendin\u0163\u0103\u201d, menit\u0103 s\u0103 refac\u0103 traseul de distan\u0163are a unei personalit\u0103\u0163i angajate total \u00een cauza comunist\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, 80 la sut\u0103 din economia volumului e dedicat acestei perioade (1942-1945) \u015fi conflictelor, deopotriv\u0103 interioare \u015fi exterioare, ale protagonistului ei. M\u0103rturisirile surprind povestea t\u00e2n\u0103rului Paul Cornea de la activit\u0103\u0163ile ilegaliste din prima jum\u0103tate a deceniului al cincilea, c\u00e2nd, afectat direct de antisemitismul legionar, elevul se \u00eenscrie \u00een partid pentru a deveni membru al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc (1949-1951) p\u00e2n\u0103 la cariera de \u00eenalt func\u0163ionar la Ministerul Culturii (timp de 13 ani), cu atribu\u0163ii \u00een domeniul teatrelor, editurilor \u015fi produc\u0163iei cinematografice. Cartea e un document inconturnabil \u00een \u00een\u0163elegerea mecanismelor de func\u0163ionare a totalitarismului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ne lipsea nu perspectiva disiden\u0163ilor, ci darea de seam\u0103 din interior. Al\u0103turi de \u201eInterna\u0163ionala mea\u201d a lui Ion Iano\u015fi, \u201eCe a fost. Cum a fost\u201d e cea mai cuprinz\u0103toare m\u0103rturie a socialismului rom\u00e2nesc,\u00a0 mai impresionant\u0103 dec\u00e2t prima din cel pu\u0163in dou\u0103 puncte de vedere: Paul Cornea a ajuns mai sus \u00een piramida puterii \u015fi e mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie, astfel, din vecin\u0103tatea ei. Tocmai de aceea, lep\u0103darea de atrocit\u0103\u0163ile sistemului e mai dramatic\u0103, devenind subiectul tensionat al c\u0103r\u0163ii.<br \/>\nPe m\u0103sur\u0103 ce avansezi \u00een lectur\u0103, devine tot mai evident faptul c\u0103, \u00een \u201eCe a fost. Cum a fost\u201d, confesiunea profesorului se organizeaz\u0103 \u00een jurul teribilului divor\u0163 de convingerile din tinere\u0163e. Caracterul dramatic al confesiunilor lui Paul Cornea e superior celui al m\u0103rturiilor lui Iano\u015fi tocmai datorit\u0103 celor dou\u0103 instan\u0163e aflate permanent \u00een conflict: pe de o parte, vocea memorialistului la maturitate, gata s\u0103 amendeze retrospectiv, uneori necru\u0163\u0103tor, erorile activistului din anii \u201940-\u201950. Pe de alt\u0103 parte, vocea t\u00e2n\u0103rului, dispus s\u0103-\u015fi legitimeze ac\u0163iunile prin alibiul naivit\u0103\u0163ii, al necunoa\u015fterii sau, de ce nu, al micilor machiavelisme specifice tinere\u0163ii.<br \/>\nPe fondul acestei echilibristici argumentative, cartea devine, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftient, nu at\u00e2t un proces al comunismului, a\u015fa cum s-a spus, ci mai degrab\u0103 punerea \u00een scen\u0103 a unui proces de con\u015ftiin\u0163\u0103 pe tiparul nara\u0163iunilor ideologizate specifice epocii. \u201eCe a fost. Cum a fost\u201d ilustreaz\u0103 procesul de \u201el\u0103murire pe invers\u201d sau de \u201edez-l\u0103murire\u201d cu privire la fundamentele ideologiei staliniste, cuprinz\u00e2nd, gradat, toate etapele \u201eclarific\u0103rilor\u201d ideologice. \u00cen sintagmele memorialistului, purificarea de comunism trece prin etapa \u201efracturii\u201d, a \u201esf\u00e2\u015fierii interioare\u201d de 16 ani, cu un \u201eexamen de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201d extrem de dur, urmate de un \u201eproces de limpezire\u201d \u015fi, \u00een fine, de evaziunea \u00een istoria \u015fi teoria literaturii. Procesul de transformare, expus onest \u00een multe pasaje ale confesiunii, ca adev\u0103rat\u0103 obsesie a discursului, culmineaz\u0103 cu pasajele de autocritic\u0103: \u201eDac\u0103, \u00een via\u0163a mea, am fost vreodat\u0103 \u00een primejdia de a m\u0103 rinoceriza, atunci asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentre 1950 \u015fi 1952, c\u00e2nd am \u00eendeplinit func\u0163ia de secretar al UTM-ului\u201d. Doar rareori se arat\u0103 fisuri \u00een sinceritatea debordant\u0103 a teoreticianului ajuns la o v\u00e2rst\u0103 de la altitudinea c\u0103reia c\u00e2teva dintre evenimentele grave ale istoriei pot s\u0103 treac\u0103 drept fapt divers. E neverosimil, \u00een acest sens, \u201eprocesul de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201d provocat de o vizit\u0103 la Moscova, care ar revela t\u00e2n\u0103rului activist regimul terorii staliniste, instaurat deja la noi prin arest\u0103ri \u015fi epur\u0103ri curente de c\u00e2\u0163iva ani. Nu dese, ci simptomatice sunt omisiunile memorialistului, de vreme ce lipsesc din carte sau sunt expediate episoadele legate de de\u0163inu\u0163ii politici din deceniul stalinist, de epur\u0103rile din Universitatea bucure\u015ftean\u0103 ale unor profesori precum G. C\u0103linescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti \u015f.a.m.d.<br \/>\nAceast\u0103 \u201esf\u00e2\u015fiere identitar\u0103\u201d a c\u0103rei onestitate nu cedeaz\u0103 dec\u00e2t \u00een pu\u0163ine \u2013 \u015fi, oarecum, de \u00een\u0163eles \u2013 cazuri e manifest\u0103 \u015fi la nivelul discursului.<br \/>\nPrivindu-se retrospectiv, Paul Cornea nu se mai recunoa\u015fte total \u00een postura de \u00eenalt func\u0163ionar al statului stalinist, ca parte din administra\u0163ia propagandei, beneficiind de toate avantajele acestei pozi\u0163ii, ci ca \u201eun sclav pe planta\u0163ie\u201d, sau, mai r\u0103u, \u201e\u00een situa\u0163ia unei mu\u015fte captive \u00eentr-un recipient \u00eenchis, de unde se zbate spasmodic s\u0103 ias\u0103, izbindu-se de pere\u0163i, b\u00e2z\u00e2ind \u00eennebunit\u0103\u201d.O subtil\u0103 retoric\u0103 a sustragerii face din Paul Cornea nu o personalitate care se angajeaz\u0103, ci una \u201eangajat\u0103 de\u201d institu\u0163iile comuniste, de vreme ce toate demnit\u0103\u0163ile acceptate \u0163in de registrul incon\u015ftientului, al imprevizibilului, ba chiar al fatalit\u0103\u0163ii. \u201eS-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 particip\u201d, \u201emi s-a adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 numirea la Ministerul Culturii\u201d sau \u201eam devenit f\u0103r\u0103 voia mea, f\u0103r\u0103 nici o avertizare prealabil\u0103, \u00een mod absolut surprinz\u0103tor, dintr-un simplu membru anonim al UTM-ului, unul dintre secretarii Comitetului Central\u201d sunt doar c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri de legitimare a t\u00e2n\u0103rului activist Paul Cornea \u00een fa\u0163a memorialistului ajuns la ora bilan\u0163ului. E greu pentru ultimul s\u0103 accepte metafora \u201earbitrului\u201d, acreditat\u0103 chiar de cel care jucat, la nivel \u00eenalt, \u00een interiorul regulilor fixate de regim.<br \/>\nDac\u0103 ceva se dovede\u015fte cert, totu\u015fi, dincolo de drama de con\u015ftiin\u0163\u0103 a memorialistului, e\u00a0 tocmai ac\u0163iunea individual\u0103 benefic\u0103 \u00een epoc\u0103 \u015fi \u00eencercarea, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, de \u201ea fenta\u201d \u015fi de \u201ea aburi\u201d exigen\u0163ele dogmatismului. Cele dou\u0103 solu\u0163ii de supravie\u0163uire ale lui Paul Cornea r\u0103m\u00e2n viabile \u00een orice context totalitar: impunerea voit\u0103 a t\u0103cerii (\u201econcluzia e c\u0103 cel mai profitabil e s\u0103 nu scrii defel\u201d, \u201eam exersat s\u0103 tac\u201d) c\u00e2nd orice cuv\u00e2nt \u00eenseamn\u0103 compromis \u015fi \u2013 capitolul la care profesorul a excelat \u2013 rezisten\u0163a prin profesionalism. \u00cen scurtul interval din anii \u201950 c\u00e2t a fost responsabil la Edituri au ap\u0103rut \u201eGroapa\u201d lui Eugen Barbu \u015fi \u201eCronica de familie\u201d a lui Petru Dumitriu, iar directoratul la Cinematografie inventariaz\u0103 produc\u0163ii valabile de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei \u015fi al\u0163ii. De prisos s\u0103 mai vorbim despre probitatea profesional\u0103 de dup\u0103 1965, c\u00e2nd, preg\u0103tit s\u0103-\u015fi ia adio de la politic\u0103, Paul Cornea a devenit unul dintre pu\u0163inele spirite speculative din critica rom\u00e2neasc\u0103, cu ambi\u0163ii de dep\u0103\u015fire a handicapului bibliografic fa\u0163\u0103 de Occident. \u00cei lipsea, e drept, p\u00e2n\u0103 mai ieri, doar titlul de martor curajos al celor mai contradictorii decenii rom\u00e2ne\u015fti, ob\u0163inut acum la CV chiar cu pre\u0163ul redeschiderii unor r\u0103ni vechi de jum\u0103tate de secol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce a fost. Cum a fost, Paul Cornea de vorb\u0103 cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013, 402 p. &nbsp; Dac\u0103 Paul Cornea n-avea inten\u0163ia s\u0103-\u015fi scrie memoriile, acestea trebuiau smulse cumva. O dat\u0103, pentru c\u0103 autorul \u201eIntroducerii \u00een teoria lecturii\u201d este, probabil, cel mai mare profesor al literaturii postbelice. \u015ei asta nu neap\u0103rat datorit\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/naratiunea-clarificarilor-ideologice\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nara\u0163iunea \u201eclarific\u0103rilor\u201d ideologice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10478,10479,9697,10480],"class_list":["post-17979","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ce-a-fost-cum-a-fost","tag-istorici-literari","tag-paul-cornea-de-vorba-cu-daniel-cristea-enache","tag-studenti-si-orientarea-profesionala"],"views":1371,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17979"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17979\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17979"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17979"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}