{"id":17977,"date":"2014-03-13T10:37:55","date_gmt":"2014-03-13T08:37:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17977"},"modified":"2014-03-13T10:37:55","modified_gmt":"2014-03-13T08:37:55","slug":"afacerea-rosia-montana-activism-si-jurnalism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/afacerea-rosia-montana-activism-si-jurnalism\/","title":{"rendered":"Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103. Activism \u015fi jurnalism"},"content":{"rendered":"

Mihai Go\u0163iu, Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103,<\/em> Editura TACT, Cluj-Napoca, 2013, 506 pagini<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Adi DOHOTARU<\/p>\n

\u00cen ciuda unor st\u00e2ng\u0103cii organizatorice pe care le-am constatat \u00een cei peste zece ani de c\u00e2nd sunt al\u0103turi de membrii campaniei civice \u201eSalva\u0163i Ro\u015fia Montan\u0103\u201c (SRM), aceasta este indubitabil cea mai important\u0103 a Rom\u00e2niei postdecembriste. Dar, dincolo de aprecieri, pentru ca aceast\u0103 campanie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 eficient\u0103, onest\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eencheie \u00eentr-o bun\u0103 zi, sunt necesare \u015fi critici constructive. Iar \u00een articolul de fa\u0163\u0103 trebuie decelat \u00eentre campanie \u015fi cartea scris\u0103 de Mihai Go\u0163iu, care, din punctul meu de vedere, nu respect\u0103 ni\u015fte standarde jurnalistice minimale pentru a fi considerat\u0103 un documentar-anchet\u0103.
\nMai degrab\u0103, se \u00eenscrie \u00eentr-un subgen narativ existent \u00een spa\u0163iul anglo-saxon, al scriiturii activiste, asertive, inexistent \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, motiv pentru care at\u00e2t Mihai Go\u0163iu, c\u00e2t \u015fi recenzen\u0163ii au considerat\u00a0 ulterior studiul ca fiind o investiga\u0163ie jurnalistic\u0103. Nu e. Iar experien\u0163a de jurnalist \u015fi de activist m-a determinat s\u0103 fac diferen\u0163a \u00eentre cele dou\u0103 \u015fi s\u0103 aleg activismul \u00een locul jurnalismului, pe care \u00eel mai practic ocazional. Liantul fragil dintre o cet\u0103\u0163enie pasional\u0103 \u015fi activ\u0103 \u015fi jurnalism e jurnalismul cet\u0103\u0163enesc ca alternativ\u0103 la jurnalismul corporatist, dar chiar \u015fi acest tip de jurnalism devine o capcan\u0103 pentru c\u0103 tinde, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 prezinte punctele de vedere ale unei singure p\u0103r\u0163i. \u00cen volumul s\u0103u, Go\u0163iu merge chiar mai departe, astfel \u00eenc\u00e2t nici nu mai prezint\u0103 punctele de vedere ale propriei p\u0103r\u0163i prin interviuri proprii (majoritatea sunt prezentate indirect, prin intermediul diverselor ziare), ci \u00eentr-un stil asertiv, c\u00e2nd avoc\u0103\u0163esc, c\u00e2nd judec\u0103toresc, c\u00e2nd de agent 007, totul \u00eembinat cu demont\u0103ri echilibrate ale argumentelor companiei Ro\u015fia Montan\u0103 Gold Corporation (RMGC) privind necesitatea derul\u0103rii exploat\u0103rii.
\nNu at\u00e2t corectitudinea argumentelor va fi comentat\u0103 aici, c\u00e2t perspectiva ne-jurnalistic\u0103. Paradigma propus\u0103 de Go\u0163iu e periculoas\u0103 pentru c\u0103 va conduce la un nou Ev Mediatic, al triburilor electronice (ecologi\u015fti vs. corporati\u015fti, st\u00e2ngi\u015fti vs. dreptaci, politici vs. civici etc.), \u00een care informa\u0163ia devine at\u00e2t de fragmentat\u0103 \u00eenc\u00e2t se transform\u0103 \u00een opiniomanie relativist\u0103, prea pu\u0163in capabil\u0103 s\u0103 se opun\u0103 puterii \u00een termeni mai structura\u0163i.
\nTrebuie s\u0103 \u00eemi exprim stupefac\u0163ia, ca persoan\u0103 care a trecut prin televiziunea \u015fi radioul publice: cum e posibil s\u0103 faci jurnalism (de investiga\u0163ie) f\u0103r\u0103 a documenta pozi\u0163ia p\u0103r\u0163ii adverse \u015fi a clama apoi c\u0103 nu mai e necesar acest lucru?
\nCine caut\u0103 o relatare a manifesta\u0163iilor anti RMGC din toamna anului 2013 va fi dezam\u0103git, pentru c\u0103 ele sunt descrise \u00een survol, f\u0103r\u0103 p\u0103trunzimi, pe doar zece pagini. Este surprinz\u0103tor c\u0103 sunt at\u00e2t de pu\u0163ine pagini pentru c\u0103 Go\u0163iu are preten\u0163ia nu doar de a fi anticipat revolta, ci \u015fi de a o fi declan\u015fat, dup\u0103 cum este construit\u0103 concluzia c\u0103r\u0163ii \u00eentr-o logic\u0103 uni-linear\u0103 a unor reac\u0163ii jurnalistice proprii urmate de proteste stradale. Emfaza \u015fi auto-eroismul sunt aspectele cele mai d\u0103un\u0103toare ale scriiturii.
\nExist\u0103 destule aspecte memorabile \u00een volum, precum devoalarea mecanismelor prin care politicienii s-au \u00eembog\u0103\u0163it prin privatizarea \u00eentreprinderilor de stat, acaparate uneori tot de c\u0103tre cei care f\u0103ceau regulile jocului, precum Adriean Videanu. Ori despre campaniile activiste \u201eMindBomb\u201c \u00eempotriva lui Victor Ponta, somat s\u0103 \u00ee\u015fi dea masca jos. Sau episodul confrunt\u0103rii dintre dou\u0103 personalit\u0103\u0163i puternice, cu fire coleric\u0103: Traian B\u0103sescu \u015fi Eugen David. Autorul puncteaz\u0103 bine dezastrele anterioare ale exploat\u0103rilor, precum deversarea cianurilor de la Baia Mare \u00een r\u00e2urile Rom\u00e2niei \u015fi Ungariei din anul 2000 ori tragedia de la Certej din 1971, c\u00e2nd optzeci \u015fi nou\u00e3 de persoane \u015fi-au pierdut via\u0163a \u00een urma ruperii unui iaz de steril de la o exploatare a aurului. Din nefericire, at\u00e2t aici, c\u00e2t \u015fi \u00een alte descrieri, tragedia este prezentat\u0103 la modul pompieristic drept \u201ecea mai mare catastrof\u0103 pe timp de pace din Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 la cutremurul din 1977\u201d. Un istoric i-ar putea aminti lui Go\u0163iu de alte tragedii mai relevante \u2013 moartea dintr-o neglijen\u0163\u0103 aparent contextual\u0103 a at\u00e2tor mii de oameni din cauza accidentelor de munc\u0103 \u00een perioada modern\u0103 sau contemporan\u0103, asemenea mor\u0163ii minerilor de la Anina din 1920, c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile s-au temut de o presupus\u0103 revolu\u0163ie socialist\u0103, a\u015fa c\u0103 au ascuns explozibilul \u00een min\u0103\u2026 care a explodat ucig\u00e2nd aproape dou\u00e3 sute de mineri.
\nApoi, este relevant\u0103 m\u0103rturia, din nou bazat\u0103 pe pove\u015fti indirecte (!), a unui pop\u0103 simpatizant al RMGC care le-a spus \u0163\u0103ranilor c\u0103 nu \u00eei \u201emai prime\u015fte la maslu\u201d pe cei care nu voteaz\u0103 pentru \u00eenceperea proiectului RMGC la referendumul care s-a desf\u0103\u015furat \u00een 2012 \u00een Apuseni.
\nAlternativa turismului la minerit este fermec\u0103toare, la fel ca prelucrarea lemnului ori cre\u015fterea animalelor. Dar ce eludeaz\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103 este faptul c\u0103 agroturismul este una dintre cele mai pu\u0163in fiscalizate activit\u0103\u0163i economice din Rom\u00e2nia, motiv pentru care statul prefer\u0103 contribuitorii corporati\u015fti a c\u0103ror plat\u0103 a taxelor \u015fi impozitelor este mai u\u015for de urm\u0103rit.
\nTranscrierile de interviuri, r\u0103spunsurile cinice ale pre\u015fedintelui FRF Mircea Sandu c\u00e2nd spune, privind exploatarea cu cianur\u0103, c\u0103 \u201eto\u0163i murim din ceva\u201d, m\u0103rturiile speciali\u015ftilor ARA \u015fi documentele de la final sunt principalele atuuri ale unei c\u0103r\u0163i care ar fi putut fi o carte-model de jurnalism autohton.
\nO alt\u0103 parte benefic\u0103 a c\u0103r\u0163ii, dar lipsit\u0103 de concluzii adecvate, este descrierea modului \u00een care Rom\u00e2nia a fost de-reglementat\u0103 \u00een favoarea marelui capital.
\nPotrivit autorului, orice sistem tinde spre \u201emultiple derapaje\u201d indiferent de ideologie, iar sarcina societ\u0103\u0163ii civile este de a ac\u0163iona \u00eempotriva acestor abuzuri de putere. Dar o astfel de perspectiv\u0103 men\u0163ine \u00een exterioritate societatea civil\u0103 \u00een raport cu politica, de parc\u00e3 societatea civil\u0103 nu ar avea propriile ei mize politic-economice de acaparare a puterii sau de ap\u0103rare a unor fac\u0163iuni ale puterii. Miza rezisten\u0163ei este ca diverse comunit\u0103\u0163i din Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi decid\u0103 \u201esoarta \u015fi modul \u00een care bog\u0103\u0163iile naturale \u015fi istorice de care dispun vor fi valorificate \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii lor\u201d, scrie Go\u0163iu. Dar \u00een ce economie comunit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi decid singure soarta? \u015ei cum se decide ceea ce este comun comunit\u0103\u0163ilor \u015fi felul \u00een care interac\u0163ioneaz\u0103 comunit\u0103\u0163ile \u00eentre ele? De ce a disp\u0103rut un universal social pe terenul c\u0103ruia comunit\u0103\u0163ile se puteau \u00eent\u00e2lni? Se poate infera c\u0103 r\u0103spunsul lui Go\u0163iu este unul aparent autarhic, \u00een care mici proprietari tranzac\u0163ioneaz\u0103 bunuri de la egal la egal sau au acces \u00een mod echitabil la supermarketuri, asemenea marilor competitori, pentru a-\u015fi deversa marfa local\u0103. Raport\u00e2nd la situa\u0163ia existent\u0103, proiec\u0163ia incon\u015ftient\u0103 a jurnalistului este o utopie frumoas\u0103 care merit\u0103 explorat\u0103 \u00een experimente literare \u015fi exegetice, dar tot o proiec\u0163ie pu\u0163in fezabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne.
\nJurnalistul face referire la un audit Ernst & Young din 2010 care arat\u0103 c\u0103 industria minier\u0103 \u201eeste predispus\u0103 la fraud\u0103\u201d \u015fi face apel la coruptibilitatea deciden\u0163ilor politici din diverse p\u0103r\u0163i ale lumii. Predispozi\u0163ia c\u0103tre corup\u0163ie este intensificat\u0103, arat\u0103 raportul, de cultura organiza\u0163ional\u0103 local\u0103 a \u0163\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare, pe care corpora\u0163iile s-ar mula. \u00cen schimb, \u00een Vestul civilizat ar exista o \u201efa\u0163ad\u0103 de legalitate, nu \u00eens\u0103 \u015fi de echitate\u201d. Dar, \u00een loc ca jurnalistul s\u0103 \u00eencerce s\u0103 investigheze sistemul global, prefer\u0103 \u00een restul c\u0103r\u0163ii s\u0103 se refere la fenomenul corup\u0163iei, ca \u015fi cum Rom\u00e2nia nu ar atinge standardele vestice de civiliza\u0163ie, marota etern\u0103 a dreptei rom\u00e2ne\u015fti. Nu pia\u0163a capitalist\u0103 e problema, ci statul care fr\u00e2neaz\u0103 economia de pia\u0163\u0103 (curat\u0103), nu cea a lobby-ului politic corporatist (murdar). Twistul lui Go\u0163iu pentru a nu aborda sistemul economic capitalist e referin\u0163a la corporatism, care, din cauza practicilor de lobby \u015fi cump\u0103rare de politicieni \u015fi de publicitate, ar eluda mecanismele antreprenoriale ale pie\u0163ei. \u015ei asta pentru c\u0103 se infereaz\u0103 c\u0103 frauda \u015fi corup\u0163ia ar fi specifice politicului \u015fi culturii organiza\u0163ionale primitive ale economiilor \u00een curs de dezvoltare, \u015fi nu inerente pie\u0163ei. \u00cen alt\u0103 parte, f\u0103c\u00e2nd referire la acela\u015fi raport, autorul concluzioneaz\u0103 c\u0103 specific\u0103 multina\u0163ionalelor este adaptarea la cultura organiza\u0163ional\u0103, \u015fi nu \u201eimpunerea unor reguli \u015fi norme responsabile \u015fi echitabile social \u015fi economic\u201d. Dar de ce ar impune corpora\u0163iile norme responsabile \u015fi echitabile social dac\u0103 \u0163elul lor este profitul ac\u0163ionarilor, \u0163el specific economiei capitaliste?! Pe scurt, Go\u0163iu nu cerceteaz\u0103 tendin\u0163ele sistemului economic incriminat, ci fenomenul corup\u0163iei, care devine o sintagm\u0103 jurnalistic\u0103 at\u00e2t de uzitat\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi pierde sensul juridico-investigativ \u015fi cap\u0103t\u0103 o virtute strict polemic\u0103.
\nCartea \u00eencalc\u0103 regulile jurnalistice pentru c\u0103 jurnalistul se transform\u0103 \u00een avocat al ap\u0103r\u0103rii (sunt \u015fi momente \u00een care Mihai Go\u0163iu, evad\u00e2nd din jurnalism, se refer\u0103 la sine la persoana a III-a). Nu sunt intervievate p\u0103reri contrare campaniei SRM, nu este descris\u0103 la firul ierbii specificitatea localit\u0103\u0163ii, nici m\u0103car nu apar \u00een primele sute de pagini p\u0103reri ale \u0163\u0103ranilor ori activi\u015ftilor din campania SRM, ci doar, \u00eentr-un discurs c\u00e2nd avoc\u0103\u0163esc, c\u00e2nd judec\u0103toresc, sunt demontate argumentele adversarului condamnat aprioric de corup\u0163ie. Unde sunt intervieva\u0163i Zeno Cornea, Sorin Jurc\u0103, C\u0103lin Capros \u015fi al\u0163ii din Ro\u015fia Montan\u0103 sau \u015etefania Simion, Lumini\u0163a Dejeu, Mihnea Blidariu ori Tudor Br\u0103d\u0103\u0163an \u015fi al\u0163i studen\u0163i de la Studiile Europene din UBB care au declan\u015fat campania?
\nGo\u0163iu creeaz\u0103 uneori o fals\u0103 contextualizare a campaniei, lipsit\u0103 de fundamentare istoric\u0103. Astfel, el demonteaz\u0103 preten\u0163ia c\u0103 lozinca \u201enu ne vindem \u0163ara\u201d de dup\u0103 1989 ar avea vreo leg\u0103tur\u0103 cu sloganul liberal valorizat pozitiv \u201eprin noi \u00een\u015fine\u201d (dar cine a afirmat asta?), ultima sintagm\u0103 fiind definit\u0103 drept g\u0103sirea unui \u201eraport just \u00eentre capitalul str\u0103in \u015fi acel autohton\u201d. \u00cen schimb, \u201enoi nu ne vindem \u0163ara\u201d devine o \u201econtinuare a na\u0163ionalismului ceau\u015fist\u201d care a presupus acapararea resurselor de c\u0103tre nomenclaturi\u015fti. Este \u015fi unul dintre motivele pentru care nu s-a operat restitutio in integrum \u00een Apuseni, principiu care ar fi condus la st\u0103p\u00e2nirea aurului de c\u0103tre mo\u0163i, dar care ar fi t\u0103iat accesul la resurse ale nomenclaturii. Principiul restitutio in integrum este v\u0103zut \u00een termeni pozitivi, \u00een ciuda faptului c\u0103 retrocedarea patrimoniului natural \u015fi istoric a condus la devalizarea \u0163\u0103rii, involu\u0163ia produc\u0163iei agricole, devastarea p\u0103durilor \u0163\u0103rii ori transformarea unor cl\u0103diri de patrimoniu din institu\u0163ii cu o menire cultural\u0103 sau educa\u0163ional\u0103 \u00een cl\u0103diri privatizate cu scopuri comerciale. Comparativ cu acest jaf presupus de restitutio in integrum, cu tot respectul pentru campania SRM, \u00eenstr\u0103inarea aurului prin metode deloc ecologice este un mizilic.
\nEfortul investigativ este minimal, sunt multe alega\u0163ii nedovedite prin probe sau prin material documentar, preluate trivial din ziare. De exemplu, un intertitlu halucinant este \u201eRo\u015fia Montan\u0103, pre\u0163ul pentru aderarea Rom\u00e2niei la NATO\u201d, dar ca dovad\u0103 sunt declara\u0163iile din \u201eCotidianul\u201d ale unui fost procuror militar, Gheorghe Oancea, care citeaz\u0103 din memorie o discu\u0163ie avut\u0103 cu conducerea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Resurse Minerale (ANRM) \u00een care oficialii ANRM i-ar fi spus c\u0103 stoparea contractului cu Gabriel Resources ar constitui un impediment \u00een aderarea la NATO, afirma\u0163ie care prime\u015fte o \u201econfirmare indirect\u0103\u201d prin faptul c\u0103 Frank Timi\u015f a sponsorizat o reuniune NATO la Bucure\u015fti \u00een 2002, informa\u0163ie f\u0103cut\u0103 public\u0103 de ofi\u0163erul NATO Wilem Matser. Niciuna dintre aceste declara\u0163ii nu este investigat\u0103 personal de Go\u0163iu \u015fi nici nu se ob\u0163ine vreo declara\u0163ie direct\u0103 (de pild\u0103, Adrian N\u0103stase \u00eenregistrat c\u0103 trebuie s\u0103 vindem Ro\u015fia ca s\u0103 intr\u0103m \u00een NATO). Go\u0163iu doar trage concluzia bombastic\u0103, pe baza unor afirma\u0163ii indirecte, a tranzac\u0163ion\u0103rii Ro\u015fiei pentru a intra \u00een NATO. Chiar dac\u0103 acest lucru este posibil, a\u015fa cum pare s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat la negocierile Rom\u00e2niei pentru intrarea \u00een UE c\u00e2nd au fost privatizate la presiunile UE bunuri publice importante, acuza\u0163iile de corup\u0163ie trebuie \u00eent\u0103rite de probe concludente.
\nAutorul arat\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163it c\u0103 propaganda RMGC preluat\u0103 de pre\u015fedintele B\u0103sescu distorsioneaz\u0103 flagrant realitatea prin \u201eignorarea costurilor sociale \u015fi de mediu pentru stat\u201d \u015fi \u201eumflarea locurilor de munc\u0103\u201d. Dar e de ne\u00een\u0163eles de ce autorul nu sesizeaz\u0103 c\u0103 a\u015fa func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi sistemul economic actual, problema fiind pus\u0103, repet, \u00een termenii corup\u0163iei \u015fi intereselor politico-economice. Mai ales c\u0103 \u00een alt\u0103 parte Go\u0163iu observa just c\u0103, din perspectiva \u201eechit\u0103\u0163ii\u201d \u015fi \u201eegalit\u0103\u0163ii de \u015fanse\u201d, atunci c\u00e2nd se manifest\u0103 interese conflictuale \u00eentr-o societate partea avantajat\u0103 va fi cea cu resurse pentru lobby. Dar cum inegalitatea acestor resurse este general\u0103 la nivel global, de\u015fi nuan\u0163ele stratific\u0103rii import\u0103, desigur, de la o regiune la alta, concluzia logic\u0103 este c\u0103 un sistem economic \u00een care costurile sociale \u015fi de mediu sunt externalizate, mecanismul cererii \u015fi ofertei este profund injust. \u00cen schimb, Go\u0163iu joac\u0103 la sigur \u015fi arat\u0103 c\u0103 mecanismul antreprenorial al pie\u0163ei e OK, doar deplasarea corporatist\u0103 a (neo)liberalismului a denaturat jocul economic, ca \u015fi cum acumularea nu ar fi logica \u00eens\u0103\u015fi a sistemului. De altfel, limitele lui Go\u0163iu \u00een \u00een\u0163elegerea economiei actuale reies \u015fi dintr-un comunicat \u201eMindBomb\u201c (f\u0103cut probabil tot de el) \u00een care prim-ministrul Ponta este somat simbolic s\u0103 \u00ee\u015fi dea jos masca de aur \u015fi s\u0103 renun\u0163e la exploat\u0103rile miniere cu cianur\u0103, defri\u015f\u0103ri, exploatarea gazelor de \u015fist etc. etc., dar \u015fi la privatiz\u0103rile \u201efor\u0163ate\u201d, de\u015fi nu se deceleaz\u0103 \u00eentre privatizare \u201enatural\u0103\u201d \u015fi privatizare \u201efor\u0163at\u0103\u201d. Problema lui Go\u0163iu este lipsa de fa\u0163\u0103 uman\u0103 a sistemului, derapajele sale posibile, nu puterea \u00een sine pentru care pur \u015fi simplu nu are instrumentele analitice \u015fi cognitive pentru a o studia (de exemplu, \u00een toat\u0103 cartea nu exist\u0103 un singur autor eco major citat, de\u015fi Go\u0163iu a fost \u015fcolit de ecologi\u015fti interna\u0163ionali de prim rang ca Stephanie Roth).
\nSunt prea multe m\u0103rturii indirecte \u015fi citate din ziare, al\u0103turi de exager\u0103ri, emfaze, p\u0103rtiniri, umfl\u0103ri ale cazului Ro\u015fia \u2013 cel mai \/ cea mai \u2013 pentru a acorda autointitulatului \u201ejurnalism de investiga\u0163ie\u201d un statut documentar. De ce Go\u0163iu nu \u00ee\u015fi asum\u0103 statutul de activist \u00een cazul Ro\u015fia, p\u0103r\u0103sind jurnalismul \u00een aceast\u0103 campanie? R\u0103spunsul e simplu: activismul presupune p\u0103rtinire, asumarea unei perspective asertive, pe c\u00e2nd jurnalismul se centreaz\u0103 nar\u00e2nd \u201efapte\u201d, nu \u201ep\u0103reri\u201d. \u00cen ciuda ghilimelelor necesare, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre cele dou\u0103, chiar dac\u0103, p\u0103r\u0103sind pozitivismul \u015ftiin\u0163ific \u00eenc\u0103 prezent \u00een media, \u015ftim de la Nietzsche \u00eencoace c\u0103 faptele sunt subsumate interpret\u0103rii noastre a lumii. Apoi, statutul de activist se bucur\u0103 de ne\u00eencredere \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, fiind asociat cu perioada comunist\u0103 sau cu mersul \u00eempotriva unui val ideologic anume, pe c\u00e2nd postura de jurnalist este relativ acceptat\u0103 \u015fi centrat\u0103. \u00cens\u0103, adopt\u00e2nd o fals\u0103 pozi\u0163ie de jurnalist de investiga\u0163ie, Go\u0163iu a ratat deschiderea unei ni\u015fe scriitorice\u015fti existente \u00een Occident, aceea unei sub-specii activiste de scriitur\u0103, care prezint\u0103 de ce fac ceea ce fac activi\u015ftii, mai mult sau mai pu\u0163ini radicali, cu argumente mai calde, personale, dar \u015fi aparent mai reci, printr-o retoric\u0103 avoc\u0103\u0163easc\u0103.
\nGo\u0163iu prezint\u0103 chiar un cod etic pe care jurnali\u015ftii nu l-au respectat, dar nu se g\u00e2nde\u015fte \u00een nici un moment c\u0103 el \u00eensu\u015fi nu l-a \u00eendeplinit. Potrivit fostului jurnalist devenit activist anti-RMGC, jurnalismul viitorului nu mai const\u0103 \u00een informarea publicului din mai multe surse, ci \u201econtestarea pove\u015ftii oficiale\u201d, motiv pentru care ar fi nevoie de \u201eo schimbare de paradigm\u0103 \u00een domeniu\u201d. Cum mediile de informare s-au diversificat, lucru care \u201e\u00eel elibereaz\u0103 pe jurnalist de prezentarea pove\u015ftii oficiale, pentru c\u0103 reprezint\u0103 o irosire nejustificat\u0103 de resurse\u201d, rolul jurnalistului de tip nou e s\u0103 analizeze informa\u0163ia \u015fi s\u0103 o comenteze, aparent f\u0103r\u0103 \u201eteren\u201d. Dar Go\u0163iu nu vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u00eentreb\u0103rile fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 pot schimba discursul oficial, pot dezv\u0103lui \u015fi alte aspecte dec\u00e2t relat\u0103rile reprezentan\u0163ilor autorit\u0103\u0163ilor din timpul conferin\u0163elor de pres\u0103 oficiale. \u00cen fond, acesta este jurnalismul de investiga\u0163ie, ob\u0163inerea \u201ede la fa\u0163a locului\u201d \u015fi din spatele locului a unor informa\u0163ii \u015fi m\u0103rturii care s\u0103 creioneze alte aspecte dec\u00e2t cele deja declarate, iar acest lucru nu se poate realiza f\u0103r\u0103 intervievarea a c\u00e2t mai multor p\u0103r\u0163i, ceea ce Go\u0163iu nu face \u00een carte. Stilul pedagogic \u015fi sapien\u0163ial este cvasiprezent \u00een paginile noii etici jurnalistice: \u201ePur \u015fi simplu nu-i mai cere\u0163i jurnalistului s\u0103 fie neutru \u015fi echidistant\u201d. (\u00cen schimb, publicul ar putea cere jurnalistului s\u0103 fie \u201ecorect\u201d.) Pe scurt, Go\u0163iu cere noului jurnalism s\u0103 fie ca el.
\nDoar la pagina 197 apare prima m\u0103rturie a unui interviu realizat personal de Go\u0163iu cu Eugen David. Interviuri cu persoane \u00eempotriva proiectului pur \u015fi simplu nu apar sau apar incidental, Go\u0163iu amintindu-\u015fi o conversa\u0163ie cu PR-ul RMGC, \u015fi aceasta neoficial\u0103 (f\u0103r\u0103 ghilimele de citare), ea fiind prima \u015fi ultima referire la o conversa\u0163ie cu un oficial al companiei.
\nSingurul \u0163\u0103ran intervievat \u015fi prezentat \u00een carte ca fiind favorabil proiectului este un agricultor, fost miner, care spune c\u0103 ar dori s\u0103 fie salariat RMGC, dac\u0103 s-ar derula proiectul. Este judecat aspru pentru presupusele sale reminiscen\u0163e comuniste, \u00eentruc\u00e2t \u0163\u0103ranul \u201er\u0103m\u0103sese tributar mentalit\u0103\u0163ii de salariat, mentalit\u0103\u0163ii legate de superioritatea unui loc de munc\u0103, \u00een raport cu o activitate independent\u0103\u201d. \u0163\u0103ranul nu ar fi fost con\u015ftient, clameaz\u0103 Go\u0163iu, de faptul c\u0103, dac\u0103 terenurile ar fi prinse \u00een proiectul minier, ar r\u0103m\u00e2ne doar cu un salariu instabil. Dar Go\u0163iu nu se g\u00e2nde\u015fte \u015fi la varianta logic\u0103 a vinderii terenului dac\u0103 p\u0103m\u00e2ntul ar fi prins \u00een proiectul minier \u015fi la reinvestirea banilor, astfel \u00eenc\u00e2t activitatea salarial\u0103 s\u0103 nu fie \u00een conflict cu cea antreprenorial\u0103.
\nPreferin\u0163a pentru categoria salarial\u0103 ar fi, dup\u0103 Go\u0163iu, o dovad\u0103 a influen\u0163ei propagandei proletcultiste care a glorificat statutul minerului salariat, propagand\u0103 preluat\u0103 acum de compania RMGC. \u00cen aceast\u0103 genealogie pseudo-\u015ftiin\u0163ific\u0103 a preferin\u0163ei pentru munca salarial\u0103 ca deriv\u00e2nd din comunismul etatist, Go\u0163iu nu s-a g\u00e2ndit nici o clip\u0103 c\u0103 sistemul capitalist se bazeaz\u0103 pe munc\u0103 salarial\u0103 \u015fi pe apropriere privat\u0103 a plus-valorii, categoria salariatului \/ proletariatului fiind un indiciu al modernit\u0103\u0163ii, nu al unei ideologii anume. \u00cen contrapartid\u0103, patronii cu zeci de angaja\u0163i de la fabrica de mobil\u0103 din C\u00e2mpeni sunt prezenta\u0163i pozitiv, ca \u015fi cum nu ar avea salaria\u0163i (cu mentalitate etatist\u0103).<\/p>\n

Potrivit lui Go\u0163iu, comunismul \u015fi corporatismul au un discurs asem\u0103n\u0103tor, \u00een care sunt \u201eeviden\u0163iate doar beneficiile, iar costurile ascunse \u015fi ignorate\u201d. Nu apare nic\u0103ieri c\u0103 de fapt corporatismul este concluzia logic\u0103 a acumul\u0103rii capitaliste. Iar motivul pentru care nu apare corela\u0163ia const\u0103 \u00een \u00eencercarea de a ap\u0103ra pia\u0163a, de a construi o utopie a rela\u0163ion\u0103rii egalitare \u00een condi\u0163ii competitive \u00een care antreprenorul mic \u015fi mediu, f\u0103r\u0103 acces major la p\u00e2rghii politice, este pur, curat \u015fi de necorupt, pe c\u00e2nd juc\u0103torii mari de pe pia\u0163\u0103, cu acces politic, sunt cei care murd\u0103resc pia\u0163a \u015fi politica datorit\u0103 intereselor private prezentate ca fiind generale datorit\u0103 unui uria\u015f sistem de propagand\u0103 mediatic\u0103. Nici prin g\u00e2nd nu i-a trecut lui Go\u0163iu c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi pia\u0163a concuren\u0163ial\u0103 poate genera astfel de mecanisme manipulative, nu corporatismul care exacerbeaz\u0103 doar interesele unei minorit\u0103\u0163i.<\/p>\n

Perspectiva autorului este superficial\u0103 at\u00e2t psihologic, c\u00e2t \u015fi ideologic. Nu se creioneaz\u0103 am\u0103nun\u0163it motiva\u0163iile s\u0103tenilor de a rezista exploat\u0103rii, dar sunt citate pe larg comunicate MindBomb. Apoi, de\u015fi scrie c\u0103 mi\u015fcarea SRM e una preponderent de dreapta, de tip liberal, fiind \u015fi unii (care?) cu idei de st\u00e2nga, \u201eniciodat\u0103 \u00eens\u0103 mi\u015fcarea nu s-a ideologizat\u201d (dar cum nu s-a ideologizat mi\u015fcarea, dac\u0103 este de dreapta?!), frontul fiind unit. Este clar c\u0103 \u00een orice demers civic, politic sau de alt\u0103 natur\u0103, juc\u0103torii \u00eencearc\u0103 s\u0103 se centreze pentru a impune ca prioritate un interes sau o idee anume, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 interpretarea care se dore\u015fte transformat\u0103 \u00een fapt, \u00eentr-un lucru solid \u015fi tran\u015fant nu are o genealogie ideatic\u0103 anume, care uneori este foarte fragil\u0103 \u015fi dificil de sus\u0163inut (de ce facem ceea ce facem?). Potrivit lui Go\u0163iu, oamenii \u201eau reac\u0163ionat pur \u015fi simplu \u00een numele unui bun-sim\u0163\u201d. Dar o scurt\u0103 investiga\u0163ie \u00een mentalul unor coordonatori ai campaniei SRM ca Stephanie Roth (2002-2010) ar scoate la suprafa\u0163\u0103 idealurile de st\u00e2nga, chiar postcapitaliste, ale unei persoane f\u0103r\u0103 a c\u0103rei tenacitate campania nu ar fi rezistat. Aici ar fi de ad\u0103ugat rolul de coagulare al lui Kai Frtihjof Brand-Jacobsen de la PATRIR de la \u00eenceputurile unei rezisten\u0163e care nu s-ar fi n\u0103scut f\u0103r\u0103 infrastructura criticii occidentale de st\u00e2nga \u015fi a unor activi\u015fti interna\u0163ionali crescu\u0163i \u00een paradigma a intelectualilor critici sociali\u015fti \u015fi ecologi\u015fti. Aceste persoane nu sunt nici m\u0103car intervievate \u00een carte, Stephanie Roth fiind citat\u0103 doar indirect.
\nCum \u00eens\u0103 pentru Go\u0163iu st\u00e2nga = comunism = bol\u015fevism totalitar, ca \u00een cele mai conformiste discursuri intelectuale GDS-iste, nu e de mirare c\u0103 perspectiva aleas\u0103 e una liberal\u0103, a unui mit justificator al unei modernit\u0103\u0163i de robinsoniad\u0103 \u00een care proprietarul\/cet\u0103\u0163eanul ori se lupt\u0103 pentru propria autarhie \u00een interiorul propriet\u0103\u0163ii, ori se m\u0103soar\u0103 de la egal la egal cu al\u0163i cet\u0103\u0163eni\/proprietari. Sclavii salariali nu sunt lua\u0163i \u00een discu\u0163ie, pentru c\u0103 ace\u015ftia sunt doar reminiscen\u0163e comuniste, f\u0103r\u0103 statut civic. De aceea, \u201esclavii\u201d improprii pentru statutul de cet\u0103\u0163ean\/proprietar nu sunt intervieva\u0163i \u2013 v. salaria\u0163ii RMGC sau sutele de romi precari din Gura Ro\u015fiei care ar dori s\u0103 lucreze pentru companie.
\nUnul dintre motivele pentru care campania SRM a rezistat at\u00e2t de mult const\u0103 \u00een profesionalismul ei \u00een c\u00e2mpul justi\u0163iei. Rolul unor exper\u0163i juridici ca \u015etefania Simion ori avocatul Marius Harosa e vital, dar nu este popularizat \u201edatorit\u0103 specificit\u0103\u0163ii tehnice\u201d. Cu toate acestea, sunt numero\u015fi scriitori de nonfic\u0163iune care au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 aceste lumi juridice populare: Truman Capote, Norman Mailer ori, la noi, Tatiana Niculescu Bran.
\nConcluzion\u00e2nd, \u00een ciuda amalgamului de date \u015fi situa\u0163ii, cartea e\u015fueaz\u0103 \u00een raport cu dezideratul jurnalismului de investiga\u0163ii pentru c\u0103 nu sunt prezentate m\u0103rturii noi \u015fi ascunse care s\u0103 incrimineze partea advers\u0103, ci sunt citate informa\u0163ii deja ap\u0103rute. O alt\u0103 mare problem\u0103 este lipsa de citare nu doar a p\u0103r\u0163ii considerate adverse, ci \u015fi a activi\u015ftilor din propria campanie. S-a adoptat, \u00een schimb, un ton avoc\u0103\u0163esc, nonjurnalistic, specific activismului. Cel mai coerent pentru Go\u0163iu ar fi s\u0103 devin\u0103 purt\u0103tor de cuv\u00e2nt oficial al campaniei SRM. S\u0103 semneze nu articole, ci comunicate de pres\u0103 \u015fi s\u0103 ghideze jurnali\u015ftii \u00een investiga\u0163iile, comentariile ori \u00een materiale de jurnalism narativ pe care le-ar face. Chiar \u015fi \u00een privin\u0163a jurnalismului narativ, cartea este ratat\u0103, c\u0103ci nu descrie atmosfera Ro\u015fiei, a vreunei situa\u0163ii confrunta\u0163ionale anume, textura vreunei case ori pixelii vreunui apus de soare la Ro\u015fia (e greu de descris direct un apus de soare dup\u0103 at\u00e2tea descrieri, dar un apus de soare pixelat se poate descrie).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai Go\u0163iu, Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103, Editura TACT, Cluj-Napoca, 2013, 506 pagini   Adi DOHOTARU \u00cen ciuda unor st\u00e2ng\u0103cii organizatorice pe care le-am constatat \u00een cei peste zece ani de c\u00e2nd sunt al\u0103turi de membrii campaniei civice \u201eSalva\u0163i Ro\u015fia Montan\u0103\u201c (SRM), aceasta este indubitabil cea mai important\u0103 a Rom\u00e2niei postdecembriste. Dar, dincolo de aprecieri, pentru ca… Cite\u0219te mai mult »Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103. Activism \u015fi jurnalism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10477,9689,10474,10476,3668,9979,10475],"class_list":["post-17977","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-activism-si-jurnalism","tag-afacerea-rosia-montana","tag-avocatul-marius-harosa","tag-campania-srm","tag-editura-tact","tag-mihai-gotiu","tag-stefania-simion"],"views":1118,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17977","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17977"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17977\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17977"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}