{"id":17971,"date":"2014-03-13T10:28:45","date_gmt":"2014-03-13T08:28:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17971"},"modified":"2014-03-13T10:28:45","modified_gmt":"2014-03-13T08:28:45","slug":"ucraina-iluziile-primaverii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ucraina-iluziile-primaverii\/","title":{"rendered":"Ucraina, iluziile prim\u0103verii"},"content":{"rendered":"

Nu se poate spune c\u0103 Europa \u015fi Statele Unite nu s-au invitat la evenimentele din Ucraina. Invitat e un eufemism: au \u00eencurajat, au ajutat, au controlat ceea ce, dup\u0103 c\u00e2teva zeci de mor\u0163i \u015fi c\u00e2teva sute de r\u0103ni\u0163i, s-a \u00eencheiat cu o lovitur\u0103 de palat, cu un guvern na\u0163ionalist agreat, dac\u0103 nu chiar sugerat de Occident, \u015fi cu perspectiva unui r\u0103zboi \u015fi a dezintegr\u0103rii \u0163\u0103rii. Chestiune de imperialism, de geopolitic\u0103 hazardat\u0103, consecin\u0163ele \u00een raporturile cu Rusia \u015fi din ce \u00een ce mai enervantul \u015fi mai imprevizibilul Putin sau au fost considerate neglijabile, sau n-au fost luate \u00een calcul din prea mult triumfalism democratic. De altfel, spre aducere aminte \u015fi f\u0103r\u0103 a intr\u0103 \u00een detalii, cel pu\u0163in \u00een ultimii dou\u0103zeci \u015fi ceva de ani, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Occidentul a intervenit sub diferite pretexte \u015fi \u00een diferite maniere, cu prec\u0103dere militare, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 sau alta a lumii, a urmat un dezastru politic, economic \u015fi social. Era scris \u00een ceruri c\u0103 Rusia nu va accept\u0103 s\u0103 aib\u0103 la frontier\u0103 o Ucrain\u0103 \u00eenfeudat\u0103 Europei \u015fi Statelor Unite. Astfel \u00eenc\u00e2t, parc\u0103 peste noapte, evenimentele au luat o turnur\u0103 \u015fi mai dramatic\u0103; la dat\u0103 redact\u0103rii acestei coresponden\u0163e totul pare s\u0103 fie posibil, dar nimic nu va mai fi ca \u00eenainte. Era \u015fi timpul. Stuporii prilejuite de reac\u0163ia considerat\u0103 violent\u0103 a Rusiei de a-\u015fi proteja cona\u0163ionalii din Crimeea i s-au ad\u0103ugat indignarea, amenin\u0163\u0103rile de izolare politic\u0103 \u015fi economic\u0103, soma\u0163iile, \u00eentreaga recuzit\u0103 a r\u0103zboiului rece. \u00cen treac\u0103t spus, dar c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Canada, unde tr\u0103ie\u015fte o important\u0103 minoritate ucrainean\u0103 \u015fi unde voturile minorit\u0103\u0163ilor etnice \u015fi revendic\u0103rile lor conteaz\u0103, \u015fi-a rechemat \u00een semn de protest ambasadorul de la Moscova.<\/strong> <\/em>
\nPresa din lumea larg\u0103 e \u00een delir analitic \u015fi \u00een a\u015fteptare. Confrunt\u0103rile armate din Libia, r\u0103zboiul civil din Siria, rebeliunile \u015fi atentatele din Mali, Republica Centrafricana \u015fi Nigeria, f\u0103r\u0103 a mai pomeni de convulsiile din Irak \u015fi Afganistan, nu mai intereseaz\u0103 dec\u00e2t anecdotic. Un r\u0103zboi \u00eentre Ucraina \u015fi Rusia sau, dup\u0103 referendumul de la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, posibila integrare a actualei Republici autonome Crimeea, dac\u0103 nu chiar al \u00eentregului Est rusofon \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 ar fi pentru pres\u0103 ocazii nesperate, tragice, dar nesperate pentru campanii de denigrare a agresorilor ru\u015fi ortodoc\u015fi, de omagiere a ucrainenilor catolici ce-\u015fi ap\u0103r\u0103 \u0163\u0103ri\u015foara \u015fi de glorificare a Europei \u015fi a Statelor Unite \u015fi a misionarismului lor civilizator. Vor fi uitate astfel, pentru o vreme, criza, \u015fomajul, austeritatea, datoriile suverane, s\u0103r\u0103cirea popula\u0163iilor, domina\u0163ia oligarhiilor financiare, altfel zis realit\u0103\u0163ile sumbre ale neoliberalismului lumii de azi.
\nCum era de a\u015fteptat, cu o voca\u0163ie \u015fi cu un entuziasm particular pentru asimilarea f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt a discursului oficial occidental, \u015fi presa rom\u00e2neasc\u0103 e \u00een delir analitic \u015fi \u00een a\u015fteptare. S-a mai \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een trecutul recent al invaziilor \u015fi al r\u0103zboaielor \u201cjuste\u201d, cum se zicea pe vremuri, purtate de Occident, dar de data asta cine vrei \u015fi cine nu vrei s-a sim\u0163it obligat s\u0103-\u015fi dea cu p\u0103rerea. Aceea\u015fi p\u0103rere pe diverse tonuri, de la diatrib\u0103 sosit\u0103 prompt de dincoace de Ocean p\u00e2n\u0103 la \u00eensemn\u0103rile lacrimogene semnate de domni\u015foare cu preten\u0163ii de virtute \u015fi la vehemen\u0163a vindicativ\u0103 a tinereilor care iau politica drept un joc pe calculator. Cele c\u00e2teva excep\u0163ii de lucid\u0103 analiz\u0103 a contextului, a raporturilor de for\u0163\u0103 \u015fi de zone de influen\u0163\u0103 dintre Occident \u015fi Rusia \u015fi situa\u0163ia real\u0103 din Ucraina nu altereaz\u0103 cu nimic consensul general. Un consens st\u00e2njenitor, o dovad\u0103 flagrant\u0103 de g\u00e2ndire unic\u0103 de \u00eemprumut, un tablou grotesc al unei profesiuni c\u00e2ndva nobil\u0103 \u00een care se amestec\u0103 slug\u0103rnicia, prostia, ignoran\u0163a \u015fi orbirea voluntar\u0103. Cum se \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een anii socialismului, numai du\u015fmanul s-a schimbat.<\/p>\n

P.S. Cuiva, persoan\u0103 \u00eensemnat\u0103, oarecum celebr\u0103, greu de spus dac\u0103 mai mult adorat\u0103 de unii sau detestat\u0103 de al\u0163ii, i s-a f\u0103cut cadou de c\u0103tre un amic ministru \u00een primul guvern post-socialist o important\u0103 institu\u0163ie care apar\u0163inuse \u00een principiu, p\u00e2n\u0103 cu o zi \u00eenainte, poporului, \u015fi l-a primit cu mul\u0163umirile \u015fi bucuria de rigoare; a crezut probabil c\u0103 pre\u0163iosul dar era o r\u0103splat\u0103 cuvenit\u0103 pentru anii de suferin\u0163\u0103 \u015fi de lupt\u0103 \u00een odiosul regim. De la sine \u00een\u0163eles, institu\u0163ia a fost rapid privatizat\u0103 cu tot ce avea \u00een ea, de la angaja\u0163i la birouri \u015fi la bunurile necesare pentru continuarea activit\u0103\u0163ii. N-a fost nici pe departe singurul caz de \u00eempropriet\u0103rire arbitrar\u0103, dar personajul e special, e mai cultivat, mai vanitos, mai lacom. Dou\u0103zeci \u015fi patru de ani mai t\u00e2rziu a ajuns o persoan\u0103 mai mult dec\u00e2t prosper\u0103 \u015fi nu se sfie\u015fte s-o arate. Ceva totu\u015fi, un fel de nelini\u015fte metafizic\u0103, \u00eel chinuie\u015fte. A\u015fa se face c\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, convins c\u0103 mii \u015fi mii de ignoran\u0163i \u015fi de dornici de adev\u0103rata lumin\u0103 \u00eei a\u015fteapt\u0103 cu \u00eenfiorare mistic\u0103 lec\u0163iile de moral\u0103 \u015fi de bune maniere, se treze\u015fte vorbind. E una dintre iluziile lui. S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 \u015fi \u00een acest \u00eenceput nesigur de prim\u0103var\u0103, indiferent la zgomotul de cizme militare din vecin\u0103tatea \u0163\u0103rii, s\u0103 deschid\u0103 gura. Subiectul predicii: l\u0103comia c\u00e2torva \u00eenal\u0163i func\u0163ionari de stat care \u015fi-au acordat salarii de zeci de mii de euro. Trist personaj! Trist\u0103 lume!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu se poate spune c\u0103 Europa \u015fi Statele Unite nu s-au invitat la evenimentele din Ucraina. Invitat e un eufemism: au \u00eencurajat, au ajutat, au controlat ceea ce, dup\u0103 c\u00e2teva zeci de mor\u0163i \u015fi c\u00e2teva sute de r\u0103ni\u0163i, s-a \u00eencheiat cu o lovitur\u0103 de palat, cu un guvern na\u0163ionalist agreat, dac\u0103 nu chiar sugerat de… Cite\u0219te mai mult »Ucraina, iluziile prim\u0103verii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10466,10467,10469,10468,9977],"class_list":["post-17971","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-atentatele-din-mali","tag-convulsiile-din-irak","tag-est-rusofon","tag-republica-autonoma-crimeea","tag-republica-centrafricana"],"views":983,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17971"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17971\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}