{"id":17969,"date":"2014-03-13T10:25:22","date_gmt":"2014-03-13T08:25:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17969"},"modified":"2014-03-13T10:25:22","modified_gmt":"2014-03-13T08:25:22","slug":"prin-noi-insine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/prin-noi-insine\/","title":{"rendered":"Prin noi \u00een\u015fine!"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>C\u00e2teva cuvinte care au avut \u015fi n\u0103d\u0103jduim s\u0103 mai aib\u0103 un rost \u00eensemnat \u00een evolu\u0163ia rom\u00e2nilor! Exist\u0103 o construc\u0163ie de stat care s-a realizat sub semnul lor, cea a Rom\u00e2niei moderne. C\u00e2nd urm\u0103rim ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub ochii no\u015ftri, ni se pare c\u0103 o astfel de etap\u0103 n-a existat, c\u0103 nu este vorba dec\u00e2t despre vorbe \u015fi despre o inven\u0163ie propagandistic\u0103. \u015ei totu\u015fi, timp de cel pu\u0163in un secol, un astfel de proces a fiin\u0163at, iar rezultanta reprezint\u0103 o realitate de necontestat, dar \u015fi o dojan\u0103 repetat \u015fi st\u0103ruitor f\u0103cut\u0103 urma\u015filor, celor care n-au mai demonstrat un comportament ca atare.<\/strong><\/em><br \/>\nTotul p\u0103rea c\u0103 ne este potrivnic. Spre deosebire de vecinii no\u015ftri, care izbutiser\u0103 s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 laolalt\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi creeze state de dimensiuni care acopereau popoarele respective, iar uneori \u015fi alte popoare, noi n-am reu\u015fit s\u0103 ie\u015fim din Evul Mediu \u00eentunecat uni\u0163i \u00eentr-o singur\u0103 entitate statal\u0103. Ba chiar mul\u0163i dintre ai no\u015ftri au fost cuprin\u015fi \u00een alte alc\u0103tuiri statale. Fapta lui Mihai Viteazu n-a fost dec\u00e2t un fulger efemer, dob\u00e2ndind \u00eens\u0103 \u00een veacurile urm\u0103toare o for\u0163\u0103 mobilizatoare.<br \/>\nEste \u00eens\u0103 drept c\u0103 de un lucru am fost \u00een stare, deosebindu-ne de ceilal\u0163i din zona noastr\u0103 continental\u0103. Din momentul \u00een care am reu\u015fit s\u0103 form\u0103m primele alc\u0103tuiri statale, ne-am ar\u0103tat capabili, \u00een \u00eemprejur\u0103rile cele mai vitrege, ca m\u0103car pe o parte a teritoriului locuit de poporul nostru via\u0163a de stat rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fiin\u0163eze ne\u00eentrerupt de veacuri, \u00een timp ce state ale vecinilor, chiar foarte puternice, au trecut prin etape grele de dispari\u0163ie \u015fi anihilare. Am avut for\u0163a, dar \u015fi destoinicia de a exista statal ne\u00eenterupt, de\u015fi am fost constr\u00e2n\u015fi s\u0103 accept\u0103m o subjugare vreme de o jum\u0103tate de mileniu. Dar \u015fi atunci am reu\u015fit s\u0103 conserv\u0103m statul, chiar \u00een condi\u0163ii deseori umilitoare, ne-am p\u0103strat propria c\u00e2rmuire \u015fi de asemenea credin\u0163a \u00eentr-o lume care era supus\u0103 Semilunei! Totodat\u0103, uit\u0103m c\u0103 nepl\u0103cuta domina\u0163ie otoman\u0103 ne-a ap\u0103rat \u2013 cel pu\u0163in pe o parte a neamului \u2013 de alte protec\u0163ii \u015fi influen\u0163e dezagregatoare exercitate de alte regate \u015fi imperii.<br \/>\nTrezirea \u201emodern\u0103\u201d a \u00eenceput \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea de la Miron Costin \u015fi Nicolae Milescu, de la stolnicul Constantin Cantacuzino, de la Br\u00e2ncoveanu \u015fi Cantemir. Instinctiv, dreg\u0103torii Por\u0163ii \u00eencercaser\u0103 s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 un proces inevitabil prin introducerea sistemului domniilor fanariote, dar \u00een realitate nimic nu putea fi st\u0103vilit \u00een noile condi\u0163ii istorice. Se intra \u00een Veacul Luminilor, dar \u015fi al \u00eenceputului revolu\u0163iei industriale \u015fi al marilor transform\u0103ri social-politice, al instaur\u0103rii unui nou tip de monarhie \u00een Anglia, dar \u015fi al Revolu\u0163iei Americane \u015fi apoi al marii Revolu\u0163ii Franceze. Trezirea popoarelor subjugate se \u00eenscria astfel \u00eentr-un ansamblu de muta\u0163ii istorice. Se n\u0103\u015ftea Lumea Nou\u0103!<br \/>\nBoieri \u00een\u0163elep\u0163i ca En\u0103chi\u0163\u0103 V\u0103c\u0103rescu \u015fi Mihai Cantacuzino banul, ierarhi lumina\u0163i, re\u00eenvierea cu putere a amintirii Romei prin \u015ecoala Ardelean\u0103 au fost numai unii dintre factorii care au produs treptat marea schimbare. Anii 1784 \u015fi 1821 aveau s\u0103 demonstreze m\u0103sura \u00een care mul\u0163imile erau dornice de a ac\u0163iona, iar avalan\u015fa de memorii de reform\u0103 avea s\u0103 arate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u015fi ideile care str\u0103b\u0103teau prin min\u0163ile unor purt\u0103tori de cuv\u00e2nt ai clasei dominante a vremii. Idei ca \u00eenf\u0103ptuirea unit\u0103\u0163ii moldo-valahe \u2013 cu spa\u0163ii aflate \u00een situa\u0163ii similare \u2013, neat\u00e2rnarea sau cel pu\u0163in larga autonomie, garan\u0163ia colectiv\u0103 a puterilor, un prin\u0163 str\u0103in au fost puse \u00een circula\u0163ie \u015fi dezb\u0103tute de ei \u015fi, de asemenea, transferate \u00een mediul politico-diplomatic european. \u00cen 1821, Tudor Vladimirescu, prin Cererile norodului, avea s\u0103 sintetizeze un program de \u00eennoire fundamental, care urma s\u0103 fie avut \u00een vedere \u015fi de pa\u015fopti\u015fti peste un sfert de veac \u00een exprimarea dolean\u0163elor lor.<br \/>\nVladimirescu avea s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 printr-o crud\u0103 moarte \u00eenceputul trezirii, dar piatra de temelie a Rom\u00e2niei moderne fusese a\u015fezat\u0103. Din ce \u00een ce un crez al na\u0163iunii se dezvolta, cobor\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la cei de mai jos. A avut loc \u015fi prima etap\u0103 a moderniz\u0103rii, cea a Regulamentului organic patronat de puterea protectoare. Dar important\u0103 era trezirea \u00een ansamblu \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd formarea unei categorii speciale de lupt\u0103tori \u015fi trezitori intelectuali, din r\u00e2ndurile tinerii boierimi, dar \u015fi, din ce \u00een ce mai accentuat, ale clasei de mijloc care se dezvolta, un rol major av\u00e2ndu-l \u015fi intelectualitatea transilvan\u0103. Aceast\u0103 categorie intelectual\u0103 avea s\u0103 se afle \u00een fruntea marelui proces de schimbare \u015fi \u00eennoire. Elita intelectual\u0103 s-a considerat purt\u0103toarea de cuv\u00e2nt a na\u0163iunii \u00een ansamblu, indiferent de hotarele care \u00eei desp\u0103r\u0163eau pe rom\u00e2ni.<br \/>\nAce\u015fti \u201eoameni noi\u201d au avut dorin\u0163a de a ridica o viitoare Rom\u00e2nie la care visau ca parte a Lumii Noi, care se \u00een\u0103l\u0163a \u015fi \u00een Europa dintr-un mare compromis istoric dintre Vechiul Regim \u015fi Revolu\u0163ie, pe care \u00eel realizase cu geniul s\u0103u Napoleon Bonaparte \u015fi pe care Congresul de la Viena din 1814-1815 trebuise s\u0103-l ratifice. Ei au ac\u0163ionat pentru a \u00eenf\u0103ptui visuri ce p\u0103reau utopice, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u00e2rma \u00een m\u00e2inile lor \u015fi \u015ftiind cu o deosebit\u0103 m\u0103iestrie s\u0103 aleag\u0103 ceea ce putea fi adaptat, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t construc\u0163ia de stat s\u0103 se alinieze proceselor generale ale Europei apusene, dar f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 \u00eensemne jertfirea intereselor na\u0163iunii.<br \/>\nAstfel a avut loc construc\u0163ia Rom\u00e2niei moderne \u00eentr-un ritm istorice\u015fte rapid. S-a \u00eemprumutat mult, inclusiv Constitu\u0163ia din 1866, dar trec\u00eend totul prin sita propriilor interese. Presiuni \u015fi imixtiuni au existat, dar rezisten\u0163a a fost categoric predominant\u0103. S-au f\u0103cut \u015fi cesiuni, unele potrivnice aparent \u2013 mai bine zis temporar \u2013 interesului na\u0163ional, dar numai ca o m\u0103sur\u0103 tactic\u0103. Au fost \u00eencheiate conven\u0163ii comerciale dezavantajoase, dar care reprezentau totodat\u0103 o acceptare de c\u0103tre puteri a unor drepturi de neat\u00e2rnare ale \u0163\u0103rii. De asemenea, s-a r\u0103scump\u0103rat dezavantajos re\u0163eaua de c\u0103i ferate ale concernului Strousberg, dar astfel statul rom\u00e2n i-a devenit proprietar cu drepturi depline. Atunci c\u00e2nd lucrul a fost posibil sau a fost f\u0103cut posibil, t\u00e2n\u0103ra Rom\u00e2nie \u015fi-a asumat realizarea unor mari lucr\u0103ri, cum a fost, la vremea sa, podul lui Saligny de la Dun\u0103re. Concesion\u0103ri pentru exploatarea petrolului au fost f\u0103cute, dar, \u00een acela\u015fi timp, s-au depus toate str\u0103duin\u0163ele ca cel pu\u0163in o parte a beneficiului s\u0103 revin\u0103 \u0163\u0103rii, iar dezvoltarea ei i s-a datorat \u00eentr-o important\u0103 m\u0103sur\u0103. Controlul interesului na\u0163ional n-a fost \u015ftirbit \u015fi drumul \u00eenainte al na\u0163iunii a putut continua ne\u00eentrerupt.<br \/>\nPrin noi \u00een\u015fine a \u00eensemnat \u015fi dob\u00e2ndirea \u00eensu\u015firii de a construi cu mintea \u015fi cu for\u0163ele proprii. Totul s-a realizat \u00een cadrul civilizator al etapei respective, la parametri impu\u015fi de nivelul \u00eenaintat al unor lucr\u0103ri tehnice de nivel corespunz\u0103tor. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 decalajul de veacuri nu putea fi anihilat \u00een c\u00e2\u0163iva ani, dar Rom\u00e2nia prin min\u0163ile ei luminate a intrat \u00een marea \u00eentrecere a lumii moderne. Un Vlaicu \u015fi un Vuia s-au putut a\u015feza l\u00e2ng\u0103 inventatorii din domeniul avia\u0163iei, iar spre mijlocul veacului la I.A.R. Bra\u015fov inginerul Carp a fost capabil de a fabrica un avion de v\u00e2n\u0103toare de \u00eenalt nivel. C\u00e2nd s-a realizat Rom\u00e2nia Mare, \u00een cele mai grele condi\u0163ii economice \u015fi cu un ansamblu de provoc\u0103ri care \u2013 unele cel pu\u0163in \u2013 p\u0103reau imposibil de dep\u0103\u015fit, din nou na\u0163iunea \u015fi-a trecut greul examen. Dac\u0103 n-ar fi avut loc catastrofa celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi mai ales urm\u0103rile sale, Rom\u00e2nia, care se afirma printre statele mijlocii europene, ar fi avut o ascensiune sigur\u0103 \u015fi n-ar fi fost \u00een situa\u0163ia \u00een care din p\u0103cate ne afl\u0103m ast\u0103zi, de a fi printre coda\u015fii continentului!<br \/>\nPrin noi \u00een\u015fine mai poate reprezenta un \u00eendemn chiar \u015fi \u00een zilele noastre, deoarece formula nu \u00eenseamn\u0103 izolare, neparticipare la noua construc\u0163ie european\u0103, ci, dimpotriv\u0103, participare activ\u0103, demnitate \u015fi fermitate, \u00een care c\u00e2rma s\u0103 fie a na\u0163iunii cu respectarea interesului na\u0163ional, \u00een fapte \u015fi nu doar \u00een vorbe; iar cesiunile de suveranitate pe toate planurile s\u0103 fie rezultatul unor negocieri intransigente, dornice de \u00een\u0163elegere, dar \u015fi corespunz\u0103toare rolului care se cuvine unei na\u0163iuni a continentului, care \u015fi-a avut rosturile sale istorice cu nimic inferioare fa\u0163\u0103 de altele \u015fi care reprezint\u0103 o parte a Europei \u015fi deci i se cuvine respect \u015fi pre\u0163uire, \u00een numele libert\u0103\u0163ii, al egalit\u0103\u0163ii \u015fi al fraternit\u0103\u0163ii!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2teva cuvinte care au avut \u015fi n\u0103d\u0103jduim s\u0103 mai aib\u0103 un rost \u00eensemnat \u00een evolu\u0163ia rom\u00e2nilor! Exist\u0103 o construc\u0163ie de stat care s-a realizat sub semnul lor, cea a Rom\u00e2niei moderne. C\u00e2nd urm\u0103rim ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub ochii no\u015ftri, ni se pare c\u0103 o astfel de etap\u0103 n-a existat, c\u0103 nu este vorba dec\u00e2t&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/prin-noi-insine\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Prin noi \u00een\u015fine!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10465,10463,1699,10464],"class_list":["post-17969","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-istorie-si-propaganda","tag-mihai-viteazu","tag-societatea-romaneasca","tag-stat-romaneasc"],"views":1141,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17969","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17969"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17969\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17969"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17969"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17969"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}