{"id":17967,"date":"2014-03-13T10:23:27","date_gmt":"2014-03-13T08:23:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17967"},"modified":"2014-03-13T10:23:27","modified_gmt":"2014-03-13T08:23:27","slug":"casele-memoriale-si-civilizatia-habitatului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/casele-memoriale-si-civilizatia-habitatului\/","title":{"rendered":"Casele memoriale  \u015fi civiliza\u0163ia habitatului"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>To\u0163i cei care au c\u0103l\u0103torit \u00een str\u0103in\u0103tate au observat c\u00e2t de numeroase \u015fi de bine puse \u00een valoare sunt casele memoriale ale marilor personalit\u0103\u0163i culturale. O plimbare prin Paris, Madrid sau Floren\u0163a \u00ee\u0163i furnizeaz\u0103 un repertoriu al istoriei artelor, \u015ftiin\u0163ei \u015fi politicii, dac\u0103 nu chiar un mic compendiu de istorie universal\u0103.<\/strong><\/em><br \/>\nOra\u015fele Rom\u00e2niei nu au, desigur, un repertoriu de personalit\u0103\u0163i comparabil cu cel din Fran\u0163a, Italia, Spania, Germania sau Anglia. \u00cens\u0103 nu diferen\u0163a de valoare cultural\u0103 este cea care d\u0103 urbelor patriei noastre aspectul lor anonim, de simple \u00eenjgheb\u0103ri tranzitorii, \u00een care oamenii muncesc, m\u0103n\u00e2nc\u0103, beau, se iubesc \u015fi mor. \u015ei at\u00e2t. Ci felul \u00een care sunt puse \u00een valoare aceste prezen\u0163e spirituale care, \u00een felul lor \u015fi la nivelul nostru, au iluminat cu prezen\u0163a lor secolele de istorie rom\u00e2neasc\u0103.<br \/>\nS\u0103 \u00eencepem cu \u00eenceputul. \u00censu\u015fi Muzeul de Istorie Na\u0163ional\u0103, de\u015fi ad\u0103poste\u015fte comori inestimabile (din perioadele preistoriei, istoriei antice daco-romane \u015fi Evului Mediu), care intereseaz\u0103 turi\u015ftii \u015fi speciali\u015ftii str\u0103ini \u00een cel mai \u00eenalt grad, este g\u0103zduit \u00eentr-o cl\u0103dire improprie. Fosta cl\u0103dire a Direc\u0163iei Po\u015ftelor nu are un spa\u0163iu de parcare, \u00een care s\u0103 poat\u0103 poposi autocare, dispune de iluminat natural \u00eentr-o propor\u0163ie nesatisf\u0103c\u0103toare, are un raport neconvenabil \u00eentre spa\u0163iile de expunere \u015fi cele de circula\u0163ie, iar volumul total al cl\u0103dirii este insuficient. Nemaivorbind c\u0103 biata cl\u0103dire a mai ad\u0103postit de-a lungul timpului \u015fi alte muzee, foarte interesante, \u015fi ele: Muzeul Sportului (\u00eentre timp, mutat \u00eentr-un spa\u0163iu mai adecvat), Muzeul Filatelic (obscur marelui public, dar excep\u0163ional prin valoarea colec\u0163iilor)&#8230;<br \/>\nAceasta face ca \u015fi alte tezaure istorice ale Capitalei \u2013 cum ar fi vestigiile daco-romane dimprejur \u2013 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 complet necunoscute publicului \u015fi greu, dac\u0103 nu inaccesibile, speciali\u015ftilor. Un amic, om de cultur\u0103, mi-a povestit ce dificult\u0103\u0163i a avut, cu \u201eIstoria Bucure\u015ftilor\u201c a lui Constantin C. Giurescu \u00een m\u00e2n\u0103, s\u0103 \u00eel duc\u0103 pe un arheolog italian la siturile romane din jurul Capitalei : un adev\u0103rat calvar, complet nejustificat de interesul excep\u0163ional al acestor m\u0103rturii vii ale identit\u0103\u0163ii noastre.<br \/>\nUrmeaz\u0103 casele memoriale. Nu numai \u00een Bucure\u015fti, ci \u015fi \u00een Cluj-Napoca, Ia\u015fi, Timi\u015foara, Craiova, Arad, Bac\u0103u, Piatra Neam\u0163, Constan\u0163a s-au n\u0103scut, au tr\u0103it sau doar au locuit personalit\u0103\u0163i ilustre ale istoriei \u015fi culturii na\u0163ionale. De asemenea, de la \u00eenceputurile epocii moderne cel pu\u0163in, personalit\u0103\u0163i de renume ale istoriei \u015fi culturii universale au fost oaspe\u0163ii Rom\u00e2niei, de la Franz Liszt la Lev Tolstoi, de la Raymond Poincar\u00e9 la Yehudi Menuhin. To\u0163i ace\u015fti oameni au locuit undeva, \u00een locuri care \u00een general se cunosc. Nu e nevoie, de exemplu, de mari calit\u0103\u0163i detectivistice pentru a identifica birtul din Covaci \u00een care Lev Tolstoi a stat ne\u00eentrerupt timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ca ofi\u0163er al armatei imperiale ruse, \u00een drum spre c\u00e2mpiile Bulgariei. E suficient s\u0103-i lecturezi jurnalul, \u00een care descrie exact locul \u015fi meniul, \u015fi s\u0103 instalezi imediat o plac\u0103 memorial\u0103 \u00een Centrul Vechi, pe murii cl\u0103dirii (care exist\u0103 \u015fi azi \u015fi tot local este!). A\u015fa cum exist\u0103 \u00een toate capitalele culturale ale Europei. Numai la noi nu. Cred c\u0103 nu exist\u0103 \u00een toat\u0103 Rom\u00e2nia o singur\u0103 asemenea plac\u0103 memorial\u0103, de\u015fi \u0163ara ne-a fost vizitat\u0103 \u015fi cercetat\u0103, cum spuneam, de un num\u0103r \u00eensemnat de scriitori, arti\u015fti, istorici, filosofi \u015fi personalit\u0103\u0163i politice.<br \/>\nPu\u0163in\u0103tatea caselor memoriale \u015fi gre\u015fita lor destina\u0163ie \u2013 pe care o pune \u00een eviden\u0163\u0103 \u00eens\u0103\u015fi denumirea de case memoriale, orientat\u0103 c\u0103tre interior, nu c\u0103tre societate \u015fi public \u2013 se datoreaz\u0103, \u015fi ea, unor caren\u0163e culturale evidente.<br \/>\nPe de-o parte, urma\u015fii marilor personalit\u0103\u0163i sunt, adesea, fie ignari care nu realizeaz\u0103 dimensiunea personalit\u0103\u0163ii rudei pe care o mo\u015ftenesc, fie in\u015fi rapaci, care nu \u00een\u0163eleg c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103, fa\u0163\u0103 de care, ca urma\u015fi ai unor genii, au \u015fi responsabilit\u0103\u0163i, nu doar drepturi. \u00centre care dreptul de a se \u00eembog\u0103\u0163i pe spinarea \u00eenainta\u015fului lor este, din perspectiva lor, singurul care conteaz\u0103.<br \/>\nDe aceea, autorit\u0103\u0163ile culturale trebuie s\u0103 depun\u0103, de multe ori, eforturi sisifice ca s\u0103 poat\u0103 transforma modesta locuin\u0163\u0103 a unui om de cultur\u0103 \u00een muzeu. Urma\u015fii fie v\u00e2nd cui ofer\u0103 mai mult \u2013 iar autoritatea local\u0103 sau central\u0103 nu poate niciodat\u0103 oferi c\u00e2t rechinii imobiliari \u2013, fie, accept\u00e2nd s\u0103 o scoat\u0103 din circuitul specula\u0163iei imobiliare spre a o oferi publicului, cer sume exorbitante. Nici nu exist\u0103 o strategie complex\u0103 a statului \u00een acest sens, e adev\u0103rat, dar nici nu e u\u015for ca ea s\u0103 fie construit\u0103 prea repede, \u00een aceste condi\u0163ii. \u00cen Rom\u00e2nia nu func\u0163ioneaz\u0103, ca \u00een Fran\u0163a, principiul excep\u0163iei culturale, care s\u0103 \u00eempiedice \u00eenstr\u0103inarea \u015fi chiar distrugerea acestor urme materiale ale trecerii prin lumea rom\u00e2neasc\u0103 a unor valori inestimabile ale culturii universale.<br \/>\nSpuneam c\u0103 este gre\u015fit\u0103 \u015fi optica asupra acestor case memoriale, evident\u0103 \u00eenc\u0103 din denumirea lor. \u00cen perioada comunist\u0103, atunci c\u00e2nd (dup\u0103 tentativa stalinist\u0103 de distrugere a memoriei culturale a Rom\u00e2niei) s-a trecut la \u201erecuperarea clasicilor\u201d \u015fi s-au amenajat aceste case, nu exista, practic, turism, iar ideologia comunist\u0103 nici nu inten\u0163iona educarea oamenilor \u00een spiritul valorilor trecutului. De aceea, aceste \u201ecase memoriale\u201d au fost organizate av\u00e2nd ca public-\u0163int\u0103 \u015fcolarii de toate gradele, care erau du\u015fi \u201ecu clasa\u201d sau \u201ecu \u015fcoala\u201d, \u00een excursii tematice. Unele, desigur, au beneficiat de muzeografi de calitate \u015fi sunt autentice muzee, care prilejuiesc nu pu\u0163ine revela\u0163ii celor care le trec pragul. Altele, cele mai multe, din p\u0103cate, sunt alc\u0103tuite dup\u0103 \u015fabloane \u015fi, dac\u0103 ai vizitat una, le-ai vizitat pe toate: c\u00e2teva obiecte ale scriitorului \u00een ni\u015fte vitrine impersonale, o bibliotec\u0103 a scrierilor sale \u00een diferite edi\u0163ii, mobilier de epoc\u0103 \u015fi c\u00e2teva panouri cu \u201evia\u0163a \u015fi opera\u201d. Nu e un secret pentru nimeni c\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de epoca Internetului, a tabletelor \u015fi smartphone-ului, plictiseala tinerilor adu\u015fi cu arcanul s\u0103 treac\u0103 prin asemenea case era maxim\u0103. Dar\u0103mite azi!<br \/>\nS-au d\u0103r\u00e2mat, desigur, multe cl\u0103diri de patrimoniu, \u015fi nu numai \u00een ultimii ani ai lui Ceau\u015fescu. Colonelul Dimitrie Papazoglu, unul dintre pionierii cercet\u0103rii arheologice \u015fi muzeistice (a c\u0103rui colec\u0163ie a stat la originea Muzeului de Istorie Na\u0163ional\u0103), depl\u00e2ngea, pe la 1875, cruzimea cu care \u00een perioada 1830-1875 s-a distrus patrimoniul medieval al Vechiului Regat. Prin restaur\u0103ri s\u0103lbatice, c\u00e2nd nu prin demol\u0103ri absolut iresponsabile, circa jum\u0103tate din patrimoniul imobiliar medieval a c\u0103rui existen\u0163\u0103 este consemnat\u0103 \u00een scris a disp\u0103rut. Dac\u0103 la nivelul imobilelor ecleziastice st\u0103m mai bine (c\u0103ci interven\u0163iile de dup\u0103 1950 au redat multor biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lor autentic\u0103), patrimoniul imobiliar civil este absolut distrus. Privi\u0163i cu ce mizerie de cl\u0103diri au fost acoperite ruinele spectaculoase ale Cur\u0163ii Vechi \u015fi ave\u0163i o mostr\u0103 a atitudinii noastre fa\u0163\u0103 de trecut.<br \/>\n\u00cens\u0103 nu toate personalit\u0103\u0163ile care merit\u0103 consemnate prin pl\u0103ci memoriale au locuit \u00eentr-o singur\u0103 locuin\u0163\u0103, a c\u0103rei eventual\u0103 demolare face imposibil\u0103 prezervarea memoriei lor. Mircea Eliade, de pild\u0103, conform memoriilor sale, a stat \u00een mai multe locuri \u00een Bucure\u015fti, nu doar \u00een casa demolat\u0103 \u00een 1935. Una dintre aceste locuin\u0163e, pe actualul Bulevard Dacia, este marcat\u0103 printr-o plac\u0103 memorial\u0103. De ce nu se poate amenaja un mic muzeu Eliade, \u00eentr-un sit al Capitalei care continu\u0103 s\u0103 arate, din fericire, ca \u00een anii \u00een care acolo a locuit Eliade, e un mister pe care nu-mi propun, deocamdat\u0103, s\u0103-l elucidez.<br \/>\nSau Lucian Blaga. Clujean prin adop\u0163iune, Blaga a fost, totu\u015fi, mult timp diplomat \u015fi chiar subsecretar de stat la Externe, \u00een timpul mandatului lui Istrate Micescu. Hotelul \u00een care tr\u0103gea c\u00e2nd venea \u00een Bucure\u015fti exist\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi tot hotel este. O plac\u0103 ar trebui s\u0103 imortalizeze, astfel, prezen\u0163a simbolic\u0103 pe Calea Victoriei a unei personalit\u0103\u0163i excep\u0163ionale a filosofiei \u015fi literaturii rom\u00e2ne (care, \u00een plus, se bucur\u0103 de o cot\u0103 \u00een cre\u015ftere pe plan interna\u0163ional).<br \/>\nCasele \u015fi pl\u0103cile memoriale configureaz\u0103 un habitat populat de valori, de oameni de frunte, de modele. \u00cenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 str\u0103inilor \u015fi nou\u0103 \u00een\u015fine o cultur\u0103 care s-a dezvoltat frumos, aici, la por\u0163ile Orientului, \u015fi o civiliza\u0163ie care, \u00een ciuda celor spuse de Poincar\u00e9, nu ia chiar totul \u00e0 la l\u00e9g\u00e8re.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>To\u0163i cei care au c\u0103l\u0103torit \u00een str\u0103in\u0103tate au observat c\u00e2t de numeroase \u015fi de bine puse \u00een valoare sunt casele memoriale ale marilor personalit\u0103\u0163i culturale. O plimbare prin Paris, Madrid sau Floren\u0163a \u00ee\u0163i furnizeaz\u0103 un repertoriu al istoriei artelor, \u015ftiin\u0163ei \u015fi politicii, dac\u0103 nu chiar un mic compendiu de istorie universal\u0103. Ora\u015fele Rom\u00e2niei nu au,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/casele-memoriale-si-civilizatia-habitatului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Casele memoriale  \u015fi civiliza\u0163ia habitatului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10458,10459,10460,10462,10461],"class_list":["post-17967","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-casele-memoriale","tag-civilizatia-habitatului","tag-civilizatia-urbana","tag-constructii-urbane","tag-istoria-oraselor"],"views":2687,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17967","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17967"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17967\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}