{"id":17965,"date":"2014-03-13T10:19:41","date_gmt":"2014-03-13T08:19:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17965"},"modified":"2014-06-10T09:50:51","modified_gmt":"2014-06-10T07:50:51","slug":"structuri-narative-materne-si-disfunctii-ucrainene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/structuri-narative-materne-si-disfunctii-ucrainene\/","title":{"rendered":"Structuri narative materne \u015fi (dis)func\u0163ii ucrainene"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Ucraina. Scurt buletin informativ. 82 de victime \u00een perioada 18-20 februarie dup\u0103 tentativele trupelor Berkut de a desfiin\u0163a \u201eRepublica Maidan\u201d; un acord semnat \u00eentre Ianukovici \u015fi opozi\u0163ie \u00een prezen\u0163a mediatorilor europeni \u00een 21 februarie; demiterea pre\u015fedintelui Viktor Ianukovici \u00een 22 februarie; Oleksandr Turcinov este ales pre\u015fedinte interimar, iar Iulia Timo\u015fenko, fostul prim-ministru, este eliberat\u0103 din \u00eenchisoare. Maidanul este extins pe tot teritoriul Kievului, fortele de ordine Berkut trec de partea protestatarilor. Crimeea \u2013 punct nevralgic, Harkov \u015fi Done\u0163k \u2013 ora\u015fe din estul \u0163\u0103rii cuprinse de contestatari ai guvernului provizoriu. \u0162ara-mam\u0103 \u00een toiul unor regrup\u0103ri \u015fi \u00eengrijor\u0103ri. Ca \u015fi Iulia Timo\u015fenko.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>Lectur\u0103 evenimen\u0163ial\u0103<\/strong><br \/>\nEliberat\u0103 din \u00eenchisoare \u00een 22 februarie, Iulia Timo\u015fenko, supranumit\u0103 (ambivalent \u015fi semnificativ) \u201efemeia de fier\u201d \u015fi \u201eregina gazelor\u201d, a ap\u0103rut \u00een Pia\u0163a Independen\u0163ei din Kiev, st\u00e2rnind aplauzele celor prezen\u0163i, dar \u015fi aprob\u0103rile comentatorilor occidentali. \u00cen scaun cu rotile, f\u0103r\u0103 str\u0103lucirea machiajului, \u00eens\u0103 cu aceea\u015fi coafur\u0103, Timo\u015fenko reprezint\u0103 pentru majoritatea spectatorilor occidentali principalul lider al opozi\u0163iei sau, cel pu\u0163in, cel mai capabil dintre ace\u015ftia, chiar dac\u0103 departe de modelul lui Mandela \u00een ceea ce prive\u015fte integritatea, aspect pe care mul\u0163i au \u0163inut s\u0103-l men\u0163ioneze \u00een reportajele \u015fi articolele din pres\u0103. Ea \u00eens\u0103 nu este (deocamdat\u0103) liderul unanim acceptat de c\u0103tre protestatarii kieveni, astfel c\u0103 apare, inevitabil, \u00eentrebarea dac\u0103 ea va reu\u015fi s\u0103-\u015fi conving\u0103 electoratul c\u0103 este liderul politic mult-a\u015fteptat dup\u0103 lunile \u00eencr\u00e2ncenate pe Maidan \u015fi dup\u00e3 s\u00e2ngele v\u0103rsat.<br \/>\nOric\u00e2t de stringente \u015fi de complicate sunt evenimentele din Ucraina, nu putem r\u0103m\u00e2ne la nivelul prezentismului declara\u0163iilor aiuritoare ale pre\u015fedin\u0163ilor prin\u015fi \u00een jocul politic: pre\u015fedintele demis \u015fi turmentat, Viktor Ianukovici, cel rus, Vladimir Putin, vigilent \u015fi preg\u0103tit pentru o nou\u0103 interven\u0163ie tip Georgia, cel interimar, Oleksandr Turcinov, d\u00e2nd impresia de competen\u0163\u0103 \u015fi fostul prim-ministru ucrainean, Iulia Timo\u015fenko, vestit\u0103 pentru rostirile cu ecouri subcarpatice (\u201epre mul\u0163i voi jupui \u015fi eu\u201d). Pentru un mix c\u00e2t mai colorat, ad\u0103ug\u0103m un boxer de talie mondial\u0103, care denot\u0103 veleit\u0103\u0163i politice sau, cel pu\u0163in, un apetit s\u0103n\u0103tos pentru putere, secondat de un frate ceva mai potolit, \u00eens\u0103 amintind de al\u0163i doi gemeni politicieni din statul vecin. Al\u0163i actori, alte m\u0103\u015fti \u015fi alte jocuri de culise pot fi reduse la func\u0163ii narative \u00eentr-o diegez\u0103 mai simpl\u0103, cu ecouri arhetipale.<br \/>\n<strong>Lectur\u0103 mitic\u0103 arhetipal\u0103<\/strong><br \/>\nSimplific\u00e2nd ecua\u0163ia re\u0163elei complicate de interese \u015fi de influen\u0163e, am putea \u00eentrevedea, conform tiparului lui<br \/>\nV. Propp, o structur\u0103 narativ\u0103 \u015fi func\u0163ii recognoscibile. A\u015fadar, a fost odat\u0103 o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie care a suferit mult de-a lungul secolelor, n\u0103sc\u00e2ndu-se dintr-un trib puternic \u015fi fiind mereu sub aripa \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei mai mari \u015fi mai puternice de l\u00e2ng\u0103 ea. Dup\u0103 ce s-a eliberat de sub jugul acestei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii ro\u015fii, \u0163ara a c\u0103p\u0103tat culoarea portocalie \u015fi speran\u0163a a ren\u0103scut \u00een acest popor. \u00cens\u0103 prosperitatea \u0163\u0103rii a fost periclitat\u0103 de un conflict \u00eentre conduc\u0103tori\/so\u0163i\/parteneri (a se citi \u201ep\u0103rin\u0163i ai Revolu\u0163iei Portocalii\u201d), iar unul dintre ei, care se dovedi a fi tat\u0103 vitreg, a decis s\u0103 beneficieze de toate resursele \u0163\u0103rii de unul singur, arunc\u00e2nd-o \u00een temni\u0163\u0103 pe mama cea bun\u0103 \u015fi rea. \u00cen perioada urm\u0103toare, poporul a dus-o din ce \u00een ce mai greu, t\u00e2njind dup\u0103 schimbarea promis\u0103 de c\u0103tre cei doi p\u0103rin\u0163i, iar tat\u0103l vitreg alegea doar propriul confort, uit\u00e2nd de supu\u015fii s\u0103i. \u00centr-o bun\u0103 zi, poporul a pus st\u0103p\u00e2nire pe o pia\u0163\u0103 important\u0103 din capitala \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei odat\u0103 portocalii \u015fi c\u00e2ndva ro\u015fii, izgonindu-l pe tat\u0103l vitreg \u015fi eliber\u00e2nd-o din \u00eenchisoare pe mama cea bun\u0103 \u015fi rea, mai mult moart\u0103 dec\u00e2t vie. O z\u00e2n\u0103 bun\u0103 de peste dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii o duce pe mama cea bun\u0103 \u015fi rea \u00een \u0163ara ei \u015fi \u00eei d\u0103 ap\u0103 vie, astfel c\u0103 aceasta, revigorat\u0103 \u015fi c\u0103lc\u00e2nd cu \u00eencredere pe propriile picioare, se \u00eentoarce s\u0103-\u015fi salveze \u0163ara \u015fi s\u0103 aduc\u0103 din nou culoarea portocalie la vechea ei glorie, \u00eenfrunt\u00e2ndu-l pe tat\u0103l vitreg \u015fi pe vr\u0103jitorul cel r\u0103u, care era st\u0103p\u00e2n peste fosta \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie ro\u015fie. Interven\u0163ia z\u00e2nei bune \u015fi a coali\u0163iei sale a dus la restabilirea armoniei \u015fi a bun\u0103st\u0103rii pe p\u0103m\u00e2ntul avid de pace \u015fi respir\u00e2nd \u00eenc\u0103 s\u00e2ngele lupt\u0103torilor c\u0103zu\u0163i.<br \/>\n\u201eTat\u0103l vitreg\u201d, \u201ez\u00e2na cea bun\u0103\u201d, \u201evr\u0103jitorul cel r\u0103u\u201d sunt func\u0163ii textuale simple, de\u015fi, la o privire mai atent\u0103, am putea aduce contra-argumente at\u00e2t pentru \u201ebun\u0103tatea\u201d, c\u00e2t \u015fi pentru \u201er\u0103utatea\u201d acestora. \u201eMama cea bun\u0103 \u015fi rea\u201d este unul dintre exemplele tipice ale unui cumul de func\u0163ii narative, date fiind experien\u0163ele anterioare mai pu\u0163in benefice ale personajului, care i-au adus titlul ironic de \u201eregin\u0103 a gazului\u201d, apoi faptele bune, portocalii, pentru binele \u0163\u0103rii \u015fi r\u0103utatea necesar\u0103 luptei de zi cu zi \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, dar \u015fi asocierea cu lumea \u201esubp\u0103m\u00e2ntean\u0103\u201d (la limita societ\u0103\u0163ii \u015fi a umanului), dup\u0103 \u00eentemni\u0163area \u00eendelungat\u0103 \u015fi suferin\u0163ele \u00eendurate.<br \/>\nPalid\u0103, suferind\u0103, \u00eendoliat\u0103, incapabil\u0103 s\u0103 se ridice pe propriile picioare, cu o piept\u0103n\u0103tur\u0103 cu puternice rezonan\u0163e slave, ce a ridicat-o la statutul de \u201efashion icon\u201d, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eengrijirea cosmetic\u0103 necesar\u0103, Iulia Timo\u015fenko prive\u015fte \u00eendurerat\u0103 \u015fi cu lacrimi \u00een ochi la cei prezen\u0163i \u00een Pia\u0163a Independen\u0163ei, numindu-i \u201eeroi\u201d \u015fi vorbind despre \u201eUcraina ce o doresc\u201d. O fiic\u0103 a \u0163\u0103rii, isp\u0103\u015find vinov\u0103\u0163ii (politico-financiare) mai mult sau mai pu\u0163in imaginare (circumstan\u0163iale, deci specific subcarpatice), se pune la dispozi\u0163ia<br \/>\nUcrainei-mam\u0103, f\u0103r\u0103 vigoarea \u015fi energia de alt\u0103 dat\u0103, \u00eens\u0103 \u00eemputernicit\u0103 de prezen\u0163a propriei fiice. Dac\u0103 povestea Ucrainei va avea sf\u00e2r\u015fitul descris mai sus sau nu, depinde de \u201evindecarea\u201d (sau instruirea?) nem\u0163easc\u0103, de puterea de reinventare politic\u0103 \u015fi\/sau de for\u0163a de rezonan\u0163\u0103 a imaginii metonimice transmise de Iulia Timosenko.<br \/>\nUcraina-mam\u0103 \u00eendurerat\u0103 se ridic\u0103 pentru a-\u015fi limpezi complica\u0163iile \u015fi disensiunile teritoriale, \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 privirea spre inima sa, f\u0103r\u0103 a privi spre Est sau spre Vest, m\u00e2nat\u0103, idealistic, doar de dorin\u0163ele-i pacificatoare. B\u0103tut\u0103, dar nu \u00eenvins\u0103, r\u0103nit\u0103, dar nu ucis\u0103, \u201emama cea bun\u0103 \u015fi rea\u201d, victima de odinioar\u0103 are acum ocazia de a deveni v\u00e2n\u0103tor, de a-\u015fi jupui victimele ca pe vremuri \u015fi de a-\u015fi c\u0103p\u0103tui c\u0103m\u0103rile (capitalului politic), f\u0103c\u00e2nd, totodat\u0103, un bine \u0163\u0103rii. \u00ce\u015fi vor recunoa\u015fte fiii \u0163\u0103rii, \u00een aceast\u0103 figur\u0103, \u201eMama\u201d? Este ea speran\u0163a pentru un viitor mai bun sau noua (pentru unii continua) dezam\u0103gire?<br \/>\nVa reu\u015fi imaginea politic\u0103 a Iuliei, dup\u0103 experien\u0163a unui proces ianukovian (cu iz kafkian) \u015fi a unei isp\u0103\u015firi \u00eennobilate de durere, s\u0103 trezeasc\u0103 dorin\u0163a poporului pentru o form\u0103 de matriarhat democratic, t\u00e2njind dup\u0103 structura social\u0103 slav\u0103? Sunt \u00eentreb\u0103ri ce-\u015fi vor g\u0103si r\u0103spunsul, sclipiri de adev\u0103r ce se vor cerne, arhetipuri ce se vor contura, dar imperativul mediatic evenimen\u0163ial ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 urm\u0103rim, cu sufletul la gur\u0103, \u015fi, dac\u0103 mai reu\u015fim, s\u0103 lu\u0103m aminte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ucraina. Scurt buletin informativ. 82 de victime \u00een perioada 18-20 februarie dup\u0103 tentativele trupelor Berkut de a desfiin\u0163a \u201eRepublica Maidan\u201d; un acord semnat \u00eentre Ianukovici \u015fi opozi\u0163ie \u00een prezen\u0163a mediatorilor europeni \u00een 21 februarie; demiterea pre\u015fedintelui Viktor Ianukovici \u00een 22 februarie; Oleksandr Turcinov este ales pre\u015fedinte interimar, iar Iulia Timo\u015fenko, fostul prim-ministru, este eliberat\u0103 din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/structuri-narative-materne-si-disfunctii-ucrainene\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Structuri narative materne \u015fi (dis)func\u0163ii ucrainene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10455,10145,10457,10454,10456],"class_list":["post-17965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-republica-maidan","tag-criza-ucraina","tag-fortele-de-ordine-berkut","tag-iulia-timosenko","tag-teritoriul-kievului"],"views":2050,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17965"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17965\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}