{"id":17962,"date":"2014-03-13T09:58:58","date_gmt":"2014-03-13T07:58:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17962"},"modified":"2015-01-15T14:54:02","modified_gmt":"2015-01-15T12:54:02","slug":"criza-ucraineana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/criza-ucraineana\/","title":{"rendered":"Criza ucrainean\u0103"},"content":{"rendered":"

Dac\u0103 am ie\u015fit vreodat\u0103 din R\u0103zboiul Rece este de discutat. Dar, c\u0103 Europa a intrat \u00eentr-o rivalitate de perspectiv\u0103 \u00eentre Est (de dincolo de Rom\u00e2nia) \u015fi Vest (de dincoace de Ucraina), nu cred c\u0103 se mai \u00eendoie\u015fte cineva. S-a declan\u015fat cea mai grav\u0103 criz\u0103 \u00eentre Occident \u015fi noua Rusie. Moscova a a\u015fteptat evolu\u0163ia spre violen\u0163\u0103 a insurec\u0163iei de la Kiev \u015fi mai ales r\u0103sturnarea prin for\u0163\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor de stat pentru a interveni \u00een Ucraina. Pretextul a fost formulat \u00een cel mai incitant mod propagandistic: \u201efasci\u015ftii au luat puterea la Kiev\u201d. Amintirea Marelui R\u0103zboi de ap\u0103rare a Maicii Rusii este bine \u00eentre\u0163inut\u0103 \u00een memoria ru\u015filor. De aici, \u015fi adeziunea lor la noua ac\u0163iunea militar\u0103. \u00a0<\/strong><\/em>
\nO ipotez\u0103<\/strong>
\nMoscova \u015fi-a \u00eenscris (c\u00e2t a putut) interven\u0163ia \u00een statul ex-sovietic \u00een scenariile folosite \u00een ultimele dou\u0103 decenii la declan\u015farea sau solu\u0163ionarea conflictelor militare: ap\u0103rarea democra\u0163iei \u015fi a drepturilor omului, invocarea pericolului extern, a nevoii protej\u0103rii intereselor na\u0163ionale, a comunit\u0103\u0163ilor sau propriilor cet\u0103\u0163eni afla\u0163i \u00een afara grani\u0163elor de stat. \u00cen fa\u0163a unor astfel de argumente, s\u0103 recunoa\u015ftem, principiile dreptului interna\u0163ional \u00ee\u015fi cam pierduser\u0103 prioritatea. Este de presupus c\u0103 precedentele create de interven\u0163iile \u00een Irak, Libia, Afganistan, Mali, Rebublica Centrafican\u0103 \u2013 enumerarea este aleatorie \u2013 au fost luate \u00een calcul de Moscova \u015fi considerate un posibil refugiu la \u201eJudecata de Apoi\u201d. \u00cen interven\u0163ia militar\u0103 \u00een Ucraina, aprobat\u0103 de Camera Superioar\u0103 a Rusiei, esen\u0163ial\u0103 r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, reactivarea reflexelor agresive \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile \u00een care Moscova consider\u0103 c\u0103 \u00eei sunt afectate interesele \u00een \u201ezona de proximitate\u201d \u2013 noua defini\u0163ie a sferei de influen\u0163\u0103 restr\u00e2ns\u0103 rezultat\u0103 dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice. S\u0103 amintim c\u00e2teva episoade edificatoare. \u00cen 1991, Gorbaciov a trimis la Riga trupele OMON sub pretextul ap\u0103r\u0103rii drepturilor cet\u0103\u0163enilor ru\u015fi r\u0103ma\u015fi \u00een Letonia. Au urmat, sub El\u0163in, Putin \u015fi Medvedev, invaziile \u00een Transnistria, Tadjikistan, Cecenia, Daghestan, Nagorno-Karabah, Ingu\u015fe\u0163ia, Osetia de Nord, Osetia de Sud, Georgia. Acum i-a venit r\u00e2ndul Ucrainei. Interven\u0163ia a produs \u00eengrijorarea Statelor Unite, Europei, NATO exprimat\u0103 prin apeluri la dialog \u015fi printr-o seam\u0103 de critici \u015fi amenin\u0163\u0103ri: sanc\u0163iuni economice, boicotarea summit-ului G-8 de la Soci, izolarea Rusiei. Moscova a fost acuzat\u0103 de secretarul general al NATO de \u201eagresiune la adresa p\u0103cii\u201d. Secretarul general al ONU a f\u0103cut apel la g\u0103sirea rapid\u0103 a unei solu\u0163ii politice. Relevant\u0103 apare acuza\u0163ia de \u00eenc\u0103lcarea a dreptului interna\u0163ional de c\u0103tre Rusia. Potrivit\u0103, la obiect \u015fi constructiv\u0103 se dovede\u015fte pozi\u0163ia Germaniei. \u00centr-o convorbire telefonic\u0103, cancelarul Merkel \u201ei-a repro\u015fat pre\u015fedintelui rus c\u0103 a violat dreptul interna\u0163ional, \u00een special Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Rusia se angaja s\u0103 respecte independen\u0163a \u015fi suveranitatea Ucrainei \u00een frontierele existente, precum \u015fi Tratatul din 1997 privind statutul flotei ruse \u00een Marea Neagr\u0103\u201d. Berlinul are autoritate pentru adoptarea unei astfel de atitudini publice: nu s-a implicat dec\u00e2t la cererea partenerilor, rar \u015fi numai formal \u00een conflicte militare. \u015ei are interes s\u0103 fie ponderat, doamna Merkel a vorbit la Kremlin cu un prieten. De aceea i-a fost u\u015for s\u0103-l conving\u0103 pe Putin s\u0103 accepte o misiune de anchet\u0103 \u015fi formarea unei comisii de negocieri. Rezultatele le vom vedea.
\nDac\u0103 ar fi fost chemat s\u0103 proiecteze o Ucrain\u0103 mai complicat\u0103, mai dependent\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103, diavolul nu ar fi putut g\u0103si o combina\u0163ie mai veninoas\u0103 dec\u00e2t cele g\u00e2ndite de georgianul Stalin \u015fi ucraineanul Hrusciov pe vremea c\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0103\u0163eau la Kremlin. Ucraina, stat slav cu un\u00a0 sentiment rusofob vechi, a fost divizat\u0103 \u015fi peticit\u0103 cum nu se putea mai r\u0103u. Scopul? Erodarea identit\u0103\u0163ii istorice, atenuarea for\u0163ei na\u0163ionalismului ucrainean \u015fi diluarea rusofobiei. Kievului i-au fost f\u0103cute cadouri nemeritate: i s-a \u201edat\u201d o provincie rus\u0103, Crimeea, i s-a \u00eenlesnit accesul pe cau\u0163iune la Gurile Dun\u0103rii prin rapt teritorial \u00een defavoarea Rom\u00e2niei, controlul efectiv r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la Moscova, i-a \u00eentins frontierele p\u00e2n\u0103 la Ungaria \u015fi Slovacia. Gesturi care nu aveau \u00een spate nici o ra\u0163iune istoric\u0103, f\u0103cute dintr-un calcul cinic \u00een perspectiva complic\u0103rii eventualelor reglement\u0103ri ce puteau interveni \u00een cazul destr\u0103m\u0103rii Uniunii Sovietice.
\n\u00cen marginea crizei<\/strong>
\n\u00cenc\u0103lcarea dreptului interna\u0163ional evocat\u0103 \u00een criticarea Moscovei ofer\u0103 o bun\u0103 perspectiv\u0103 de abordare a crizei ucrainene. Acolo este cheia. Din p\u0103cate, de dou\u0103 decenii, principiile dreptului interna\u0163ional nu au mai avut greutate \u00een reglementarea diferendelor. Rememorate, tragediile r\u0103zboaielor din ultimele decenii spun mult \u00een privin\u0163a interferen\u0163ei \u00eentre dreptul interna\u0163ional \u015fi imperativele \u201ecomunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale\u201c, no\u0163iune confuz\u0103. \u00cen cazul Ucrainei, Moscova a exploatat toate aceste \u201eacumul\u0103ri\u201d. \u00cen acela\u015fi plan, se impune \u015fi respectarea\u00a0 adev\u0103ratelor valori ale democra\u0163iei, \u00eentre care, alegerile libere sunt determinante. Este de domeniul eviden\u0163ei c\u0103 alegerile libere nu s-au bucurat\u00a0 \u00een ultima vreme de aceea\u015fi considerare extern\u0103 \u00een stabilirea c\u0103ilor de guvernare. Schimbarea a intervenit nefericit \u00een Estul Europei tocmai \u00een statele care aveau nevoie de garan\u0163ii democratice \u00een alternan\u0163a\u00a0 la guvernare. S\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een Ucraina. Revolu\u0163ia portocalie de la Kiev, din 2004, a impus for\u0163a str\u0103zii \u015fi a diminuat-o pe cea a majorit\u0103\u0163ii t\u0103cute, chemat\u0103 \u00een trei r\u00e2nduri la urne \u00een ideea impunerii unei solu\u0163ii, alta dec\u00e2t a aleg\u0103torilor. Dup\u0103 zece ani, scenariul a fost din nou \u00eencercat, de data asta altfel pus la punct. Manifestan\u0163ii din Euromaidan aveau garantate condi\u0163ii sociale (masa), intelectuale (biblioteci), sanitare (asisten\u0163\u0103 medical\u0103) \u015fi, dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m crezare zvonurilor, chiar \u015fi o subven\u0163ie (extern\u0103). S-a n\u0103scut conceptul \u201edemocra\u0163ia cortului\u201d. Revolta\u0163ii\u00a0 tr\u0103iau \u00eentr-o relativ\u0103 izolare fa\u0163\u0103 de lume. O vreme, dincolo de Euromaidan, popula\u0163ia Kievului \u00ee\u015fi vedea de treburile obi\u015fnuite: serviciu, munc\u0103, \u015fcoal\u0103. \u00cen final, penetrat\u0103, ac\u0163iunea din pia\u0163\u0103 \u015fi-a modificat obiectivele, a evoluat de la echilibru la violen\u0163\u0103. Prin zidul opac ce marca \u0163inutul luat \u00een st\u0103p\u00e2nire de nemul\u0163umi\u0163i au p\u0103truns manipulatorii iar extremi\u015ftii au g\u0103sit teren favorabil confrunt\u0103rilor. Au ap\u0103rut b\u00e2tele, pofta de b\u0103taie \u015fi inevitabilele interven\u0163ii ale \u201efor\u0163elor de ordine\u201d. \u00centrebarea care poate fi pus\u0103 \u00een aceste condi\u0163ii ar fi: p\u00e2n\u0103 unde poate fi sus\u0163inut\u0103 \u201edemocra\u0163ia cortului\u201d? Merit\u0103 ca aceasta s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 alegerile libere \u015fi democratice?
\nO opinie<\/strong>
\nDin fericire, criza din Ucraina \u015fi mai ales invazia militar\u0103 rus\u0103 \u00een Crimeea au readus \u00een actualitate dreptul interna\u0163ional ca instrument pentru reglementarea conflictelor. Principiile acestuia sunt consfin\u0163ite \u00een Carta ONU. Evenimentele din Ucraina ne avertizeaz\u0103 c\u0103 lec\u0163ia Iugoslaviei nu a fost corect \u00eensu\u015fit\u0103. Razboaiele noi din Peninsula Balcanica au spulberat frontiere stabilite prin tratatele de pace de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Frontierele, deci, pot fi modificate. Ceea ce urm\u0103re\u015fte acum \u015fi Moscova prin ocuparea Crimeii. Tratarea unui conflict \u00een alb-negru, rom\u00e2nii spun ori-ori, s-a dovedit impropriu tradi\u0163iei \u015fi civiliza\u0163iei europene. \u00cen cazul Ucrainei, eroarea vine din \u00eencercarea tran\u015f\u0103rii locului ucrainenilor ori cu Uniunea European\u0103, ori cu Rusia. Numai c\u0103 acum, chiar destinul istoric al acestui popor cerea altceva \u015fi pretindea imagina\u0163ie \u015fi realism. Ucraina vrea s\u0103 fie \u015fi cu Uniunea European\u0103 \u015fi cu Rusia. C\u00e2nd va dob\u00e2ndi un astfel de statut, acest stat relativ mare poate s\u0103 devin\u0103 un c\u00e2\u015ftig pentru pacea, securitatea \u015fi colaborarea \u00een Europa. Deocamdat\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 suntem \u00een toiul unei b\u0103t\u0103lii pentru stabilirea frontierei \u00eentre Uniunea European\u0103-NATO \u015fi Rusia. \u015ei c\u0103 ne-am trezit \u00een plin R\u0103zboi Rece.<\/p>\n

Acum, c\u00e2nd \u00eemi \u00eenchei cronica, trupele ruse\u015fti au ocupat Crimeea, Occidentul multiplic\u0103 presiunile asupra Kremlinului pentru respectarea suveranit\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei Ucrainei, diploma\u0163ia european\u0103 caut\u0103 crizei solu\u0163ii negociabile, mini\u015ftrii Ap\u0103r\u0103rii din statele membre NATO au intrat \u00eentr-o reuniune special\u0103. Ministrul rus de Externe se afl\u0103 la Geneva \u015fi secretarul de stat american, sosit la Kiev, repet\u0103 apelul la izolarea Rusiei. Iar premierul nou ucrainean, Arseni Ia\u0163eniuk, ne trimite \u00een eter o depe\u015f\u0103 alarmant\u0103: dac\u0103 Putin vrea s\u0103 devin\u0103 pre\u015fedintele care \u00eencepe un r\u0103zboi \u00eentre dou\u0103 \u0163\u0103ri vecine \u015fi prietene, atunci trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 este aproape s\u0103 ating\u0103 acest obiectiv. Suntem pe marginea pr\u0103pastiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 am ie\u015fit vreodat\u0103 din R\u0103zboiul Rece este de discutat. Dar, c\u0103 Europa a intrat \u00eentr-o rivalitate de perspectiv\u0103 \u00eentre Est (de dincolo de Rom\u00e2nia) \u015fi Vest (de dincoace de Ucraina), nu cred c\u0103 se mai \u00eendoie\u015fte cineva. S-a declan\u015fat cea mai grav\u0103 criz\u0103 \u00eentre Occident \u015fi noua Rusie. Moscova a a\u015fteptat evolu\u0163ia spre violen\u0163\u0103… Cite\u0219te mai mult »Criza ucrainean\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[10450,4,10452,10451,10453],"class_list":["post-17962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-crimeea","tag-editorial","tag-izolarea-rusiei","tag-occidentul","tag-razboaiele-noi-din-peninsula-balcanica"],"views":1860,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17962"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17962\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}