Plin de pove\u015fti acest num\u0103r (9\/2014) al primei reviste a Uniunii Scriitorilor! E probabil \u015fi fiindc\u0103 apare la \u00eenceputul unei luni ce schimb\u0103 anotimpul, c\u00e2nd \u201efetele \u015fi nevestele \u00ee\u015fi at\u00e2rn\u0103 la g\u00e2t sau la m\u00e2n\u0103 \u00een prima zi a lunii Martie un ban cu o a\u0163\u0103 ro\u015fie \u00eempletit\u0103 cu alb\u201d (L. \u015e\u0103ineanu, \u201eDictionar Universal al Limbei Rom\u00e2ne\u201c, Ed. Scrisul Rom\u00e2nesc fost Samitca, Craiova, 1929). M\u0103r\u0163i\u015forul, banul cu a\u0163\u0103 ro\u015fie \u00eempletit\u0103 cu alb a fost oferit de echipa \u201eRom\u00e2niei literare\u201c dnei Adriana Babeti a c\u0103rei poveste despre amazoane (\u201eAmazoanele. O poveste\u201d, Editura Polirom) a fost declarat\u0103 prin gura lui Varujan Vosganian Cartea Anului 2013. Ceremonia de acordare a Premiului \u201eCartea Anului\u201d oferit anual de \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d cu sprijinul Uniunii Scriitorilor\u00a0 a avut loc s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara, pe 22 februarie, \u00een Sala Rond\u0103 a Hotelului Intercontinental din Bucure\u015fti, dup\u0103 cum \u00eei informeaz\u0103 pe cititorii revistei Simona Vasilache, not\u00e2nd \u015fi reac\u0163ia instantanee a fericitei premiate: \u201eRechemat\u0103 la ramp\u0103, Adriana Babe\u0163i s-a declarat mut\u0103 de surpriz\u0103 \u015fi a mul\u0163umit juriului pentru \u00eencununarea unei cercet\u0103ri de mai multe decenii\u201d. \u201eCartea Anului\u201d \u00eencununeaz\u0103 astfel o izb\u00e2nd\u0103 literar\u0103 prestigioas\u0103 omagiind totodat\u0103\u00a0 \u00een luna lui M\u0103r\u0163i\u015for victoria \u201eamazoanei\u201d, eroin\u0103 cu trecut legendar, bibliografic inepuizabil, aflat\u0103 \u00eentr-un \u201er\u0103zboi\u201d care probabil nici nu s-a ispr\u0103vit. Mai presus dec\u00e2t r\u0103zboiul, ceea ce conteaz\u0103 \u015fi semnific\u0103 mult mai mult este istoria lui \u015fi povestea concretizat\u0103 dup\u0103 decenii de cercetare \u00een cartea despre amazoane a dnei Adriana Babe\u0163i. Arunc\u00e2nd un ochi mai rece asupra evenimentului, cum i se cade unui critic \u015fi istoric literar, N. Manolescu dezv\u0103luie \u00een editorialul s\u0103u \u015fi \u201er\u0103zboiul\u201d din culise,\u00a0 respectiv, deliber\u0103rile dificile reluate \u00een mai multe r\u00e2nduri ale jura\u0163ilor meni\u0163i s\u0103 aleag\u0103 dintre multe altele \u201eCartea Anului\u201d. \u015ei aceasta este o poveste: \u201eDificultatea alegerii este, \u00een unii ani, excep\u0163ional\u0103, \u015fi anume atunci c\u00e2nd sunt multe c\u0103r\u0163i foarte bune. F\u0103r\u0103 ca 2013 s\u0103 fi fost un an grozav de bogat \u00een apari\u0163ii demne de \u0163inut minte, c\u0103r\u0163ile nominalizate au fost de valoare apropiat\u0103, ceea ce a condus la prelungirea discu\u0163iilor din ziua decern\u0103rii. Meseria, c\u0103ci meserie este, de jurat literar implic\u0103 \u015fi puterea de a ceda argumentelor celorlal\u0163i, de a renun\u0163a la propunerea proprie. Cei care, nu pu\u0163ini, ne critic\u0103 pentru premiile acordate ar trebui s\u0103 \u015ftie c\u0103 alegerea este, \u00een cazul premiilor literare, \u015fi un motiv de sf\u00e2\u015fiere\u201d. Parc\u0103 numai \u00een cazul premiilor literare?! \u00centotdeauna \u015fi \u00een orice privin\u0163\u0103 alegerea este un motiv de sf\u00e2\u015fiere. Bun\u0103oar\u0103, \u00eentre c\u0103r\u0163ile anului 2013 sunt c\u00e2teva \u00een care autorii fac (reconstituie) din amintiri sau convorbiri despre trecut, istoria unor alegeri pe care Istoria i-a somat ori silit s\u0103 le fac\u0103 pentru ca apoi tot ea, Istoria, s\u0103-i \u00eemping\u0103 s\u0103 le \u015fi \u201edesfac\u0103\u201d: atunci \u015fi acolo s\u0103 vezi \u201esf\u00e2\u015fieri\u201d, r\u0103suciri, drame de con\u015ftiin\u0163\u0103! 2013 a pus pe pia\u0163\u0103 c\u00e2teva c\u0103r\u0163i destinate acestui raft al memoriei: memorie care intr\u0103, ca femeia r\u0103zboinic\u0103, \u00eentr-o teribil\u0103 \u00eenfruntare cu ea \u00eens\u0103\u015fi, cu at\u00e2t mai delicat\u0103 cu c\u00e2t, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un autor alege s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ceea ce a ales, \u00een vreme ce altul, \u201esf\u00e2\u015fiat\u201d, \u00ee\u015fi poate c\u0103lca \u00een picioare op\u0163iunea, \u015fterg\u00e2ndu-\u015fi t\u0103lpile de \u201ePre\u015ful\u201d lui Ion B\u0103ie\u015fu. Pu\u0163ini, foarte pu\u0163ini \u2013 de team\u0103 de a nu deveni \u00een ochii altora \u201ebigo\u0163i\u201d, \u201e\u00eencremeni\u0163i\u201d sau prea \u201econsecven\u0163i\u201d, ca boul din butada lui E. Lovinescu \u2013 r\u0103m\u00e2n credincio\u015fi primelor iubiri, obligate \u2013 de oameni, de conjuncturi \u2013 s\u0103 le treac\u0103 ne\u00eentinate prin proba grea a \u201eluptei cu iner\u0163ia\u201d. Dar asta e dintr-o cu totul alt\u0103 \u201epoveste\u201d. Despre o poveste de mult stins\u0103 reanimat\u0103 de istoricul Lucian Boia scrie \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201c Simona Vasilache: \u201ePovestea Balcicului\u201d sau cum o nume\u015fte comentatoarea \u201eo himer\u0103 purt\u0103toare de nostalgii\u201d recuperat\u0103 de istoricul amintit \u00eentr-o carte-album, \u201eBalcic. Micul paradis al Rom\u00e2niei Mari\u201c. Balcicul este \u00een aceast\u0103 reconstituire a unei himere doar instrumentul seduc\u0163iei, al atragerii unor cititori seca\u0163i de un prezent sterp \u00eentr-un paradis iluzoriu, \u201eparadisul Rom\u00e2niei Mari\u201d \u00een care, \u00een fine, or\u0103\u015felul monden din Cadrilater nu ar fi dec\u00e2t \u201emadlena\u201d lui Proust ce deschide poarta cet\u0103\u0163ii \u015fi a mitului spre \u015fi despre o lume ca-n pove\u015fti. O poveste mincinoas\u0103 despre fr\u0103\u0163ia italo-sovietic\u0103 \u015fi libert\u0103\u0163ile potemkiniste din Rusia sovietic\u0103 descoper\u0103 Nicolae Prelipceanu \u00eentr-un film al lui Vittorio de Sica din 1970. T\u00e2rzia lui vizionare \u00eei ofer\u0103 poetului prilejul de a demitiza drastic povestea mincinoas\u0103 filmat\u0103 acum aproape 50 de ani: au \u015fi pove\u015ftile m\u0103rirea \u015fi dec\u0103derea lor. Despre cariera planetar\u0103 a \u201ePove\u015ftilor Fra\u0163ilor Grimm\u201d scrie un articol am\u0103nun\u0163it Mugura\u015f Constantinescu: felul cum a fost aniversat \u015fi s\u0103rb\u0103torit bicentenarul pove\u015ftilor Fra\u0163ilor Grimm \u00een Fran\u0163a \u015fi Germania nu sufer\u0103 compara\u0163ie cu modul pauper \u015fi meschin \u00een care privim \u015fi \u00eent\u00e2mpin\u0103m marile pove\u015fti ale lumii \u015fi ale noastre. Pe fondul unui alarmant peisaj editorial a ap\u0103rut \u00een sf\u00e2r\u015fit edi\u0163ia integral\u0103 dup\u0103 originalul german, datorat\u0103 unei talentate traduc\u0103toare, specialist\u0103 \u00een literatur\u0103 comparat\u0103 \u015fi universal\u0103, Viorica Constantinescu. Cu un bun fler cultural \u015fi comercial, Editura Polirom a acoperit un gol \u00een istoria traducerilor patrimoniale \u00een limba rom\u00e2n\u0103 public\u00e2nd aceast\u0103 inspirat\u0103 traducere \u00een c\u00e2teva edi\u0163ii la r\u00e2nd. Editura Polirom nu poate fi l\u0103udat\u0103 destul pentru alegerea ei de a fi protectoarea \u00een Rom\u00e2nia a nemuritoarelor pove\u015fti ale Fra\u0163ilor Grimm. I s-a al\u0103turat \u201eParalela 45\u201d, unde tinerele germaniste Laura Mih\u0103ileasa \u015fi Simona Ionescu au publicat o frumoas\u0103 selec\u0163ie \u00eentre\u0163in\u00e2nd \u015fi astfel gustul adev\u0103ratelor pove\u015fti universale \u00eentr-o \u0163ar\u0103 n\u0103p\u0103dit\u0103 de ani buni (r\u0103i!) de o \u201einvazie a barbarilor\u201d \u00een at\u00e2t de vitregitul \u015fi delicatul domeniu al pove\u015ftilor pentru copiii de toate v\u00e2rstele, \u00eentre \u015fase \u015fi o sut\u0103 de ani. Despre un mare cititor \u015fi admirator al pove\u015ftilor \u015fi al Fra\u0163ilor Grimm scrie p\u0103trunz\u0103tor Lumini\u0163a Corneanu sub un titlu nu prea atractiv: \u201eScriitorul \u015fi con\u015ftiin\u0163a sa\u201d. Scriitorul este neam\u0163ul G\u00fcnter Grass, mare iubitor \u2013 \u015fi utilizator! \u2013 al pove\u015ftilor scrise de cei doi fra\u0163i celebri. \u00centr-un interviu din \u201eDer Spiegel\u201d \u2013 relateaz\u0103 Lumini\u0163a Corneanu \u2013, scriitorul m\u0103rturisea c\u0103 fra\u0163ii Grimm i-au influen\u0163at opera: \u201eTom Dege\u0163el tr\u0103ie\u015fte \u00een Oskar Mazerath din Toba de tinichea. Jakob \u015fi Wilhelm \u00een\u015fi\u015fi joac\u0103 un rol \u00een multe din c\u0103r\u0163ile mele. \u00cen Pisica \u015fi \u015foarecele, de exemplu, sunt portretiza\u0163i ca un ministru \u015fi un secretar de stat care \u00eencearc\u0103 s\u0103 stopeze distrugerea p\u0103durilor (din cauza ploilor acide)\u201d. Nu e la mijloc doar tentativa unui scriitor de a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga o faim\u0103 \u00een plus pe seama eroilor din pove\u015fti cu celebritate universal\u0103, ci \u015fi, mai ales, despre o afinitate profund\u0103 a scriitorului contemporan cu natura nonconformist\u0103 a autorilor, a pove\u015ftilor \u015fi a eroilor lor, cu \u201ecei mici\u201d pe care acesta \u00eei pune s\u0103-i critice aspru pe \u201ecei mari\u201d. \u201eCe v\u0103 atrage la Fra\u0163ii Grimm? \u2013 e \u00eentrebat G\u00fcnter Grass, iar r\u0103spunsul este elocvent: \u201eCaracterul lor intransigent. \u00cen 1837 au protestat la G\u00f6ttingen \u00eempotriva abolirii Constitu\u0163iei (Regatului de Hanovra) \u015fi, deci, \u00eempotriva puterii statale.\u201d De altfel \u2013 scrie Lumini\u0163a Corneanu \u2013, \u201eelaborarea dic\u0163ionarului, opera folcloristic\u0103 \u015fi atitudinea lor public\u0103 exemplar\u0103, care i-a transformat \u00een eroii studen\u0163imii germane a vremii sunt cele trei \u00abfire\u00bb pe care G\u00fcnter Grass construie\u015fte dublul portret al fra\u0163ilor Grimm.\u201d Ace\u015fti fra\u0163i celebri nu sunt doar autorii multor pove\u015fti pline de cruzime \u015fi violen\u0163\u0103, ci \u015fi eroii unor atitudini publice r\u0103sun\u0103toare contra ordinii stabilite: despre aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a firii lor nonconformiste dar \u015fi a eroilor folclorici pe care-i compun \u015fi convoac\u0103 scrie G\u00fcnter Grass \u00een \u201eDic\u0163ionarul\u201d pe care li-l dedic\u0103: \u201eFra\u0163ii Grimm apar \u00een lumina rampei \u00een momentul lor de maxim\u0103 glorie: cel \u00een care al\u0103turi de al\u0163i cinci profesori de la Universitatea din G\u00f6ttingen protesteaz\u0103 \u00eempotriva abolirii Constitu\u0163iei de c\u0103tre proasp\u0103tul uns rege de Hanovra, Ernest Augustus, \u00een t\u0103cerea morm\u00e2ntal\u0103 a celorlal\u0163i profesori, care \u015fi-au v\u0103zut de chestiunile lor profesionale, f\u0103\u0163\u0103rnicia calculat\u0103 \u2013 spune Grass \u2013 ferindu-se \u00een orice caz s\u0103 ia \u00een mod public vreo atitudine tran\u015fant\u0103 sau c\u0103ut\u00e2nd apropierea puternicilor zilei. \u015ei iat\u0103 de ce din gura lor, la abia o sut\u0103 de ani de la protestul Celor \u015eapte din G\u00f6ttingen, nu s-a auzit niciun cuv\u00e2nt de \u00eempotrivire atunci c\u00e2nd \u00eentregii \u0163\u0103ri i-a sunat ceasul \u00een \u201933 \u015fi \u00een toate universit\u0103\u0163ile germane, ca \u015fi la G\u00f6ttingen, s-a pornit ac\u0163iunea de \u00abcur\u0103\u0163are\u00bb\u201d.<\/p>\n
Tradi\u0163ia acestui protest deschis fa\u0163\u0103 de obiceiul secular de \u201ea-\u015fi \u0163ine gura\u201d (id est: la\u015fitatea \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een t\u0103cere asurzitoare) o mo\u015ftene\u015fte autorul \u201eTobei de tinichea\u201c de la Fra\u0163ii Grimm \u015fi de la \u201epove\u015ftile\u201d lor pline de mici inconformi\u015fti. Salturile \u00een timp pe care le face, analogiile \u015fi transpunerile duc la \u201eun soi de istorie polemic\u0103 a Germaniei ultimelor dou\u0103 secole, \u00een tonul incisiv \u015fi sarcastic care i-a adus numeroase contest\u0103ri de-a lungul vie\u0163ii. G\u00fcnter Grass are convingerea ferm\u0103 c\u0103 lucrurilor trebuie s\u0103 li se spun\u0103 pe nume (e curajul dintotdeauna al copiilor \u015fi al inocen\u0163ilor \u2013 n.n.). Chiar dac\u0103 a \u00eencasat multe din acest motiv, p\u00e2n\u0103 la a se vedea declarat persona non\u00a0 grata \u00een Israel, \u00een 2012, pentru contestatul poem \u00abCeea ce trebuie spus\u00bb, Grass continu\u0103 s\u0103 cread\u0103 c\u0103 un intelectual are datoria de a nu trece sub t\u0103cere ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 gre\u015fit \u00een jurul s\u0103u\u201d. O fi cunoscut scriitorul german o vorb\u0103 care umbl\u0103 pe toate drumurile \u00een col\u0163ul\u00a0 nostru sud-est-european, \u201eT\u0103cerea e de aur\u201d?! Fapt e c\u0103 G\u00fcnter Grass \u00een c\u0103r\u0163ile \u015fi atitudinile sale publice rupe mereu t\u0103cerea, aidoma copiilor din pove\u015fti care la prima vedere par c\u0103 \u201enu \u015ftiu ce spun\u201d \u015fi repet\u0103 \u00eentruna cu voce tare ceea ce le trece prin minte. G\u00fcnter Grass r\u0103m\u00e2ne un \u201etrouble-f\u00eate\u201d incorigibil, ca \u015fi fra\u0163ii Grimm din istoria \u015fi din pove\u015ftile c\u0103rora se inspir\u0103 cartea lui tradus\u0103 admirabil \u00een rom\u00e2ne\u015fte de experimentatul Alexandru Al. \u015eahighian, traduc\u0103torul, \u00eentre multe altele, al dificilelor \u015fi dificultoaselor texte literare ale laureatei Premiului Nobel Herta M\u00fcller. Cum vedem, ploaia de pove\u015fti din \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d (s\u0103 nu omit trista, admirabil\u0103 suit\u0103 tragi-comic\u0103 din \u201eO poveste incredibil\u0103 la New York\u201d de Bedros Horasangian, o poveste \u00een care, schimb\u00e2nd doar numele personajelor, pu\u0163ine-ar mai fi de schimbat spre a o replanta \u00eentr-o \u0163ar\u0103 unde \u015fi Mitic\u0103 viseaz\u0103 s\u0103 se sinucid\u0103 de mai multe ori \u015fi nu poate, adic\u0103 \u201enu-i iese!\u201d) duce vocea amazoanelor \u015fi a copiilor insurgen\u0163i de pretutindeni foarte departe: p\u00e2n\u0103 \u00een vremea noastr\u0103 \u015fi la noi acas\u0103, unde, cum v\u0103zur\u0103m \u015fi din povestea de la New York, dup\u0103 lupte seculare Lache \u015fi Mache dau s\u0103 se sinucid\u0103. F\u0103r\u0103 succes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Plin de pove\u015fti acest num\u0103r (9\/2014) al primei reviste a Uniunii Scriitorilor! E probabil \u015fi fiindc\u0103 apare la \u00eenceputul unei luni ce schimb\u0103 anotimpul, c\u00e2nd \u201efetele \u015fi nevestele \u00ee\u015fi at\u00e2rn\u0103 la g\u00e2t sau la m\u00e2n\u0103 \u00een prima zi a lunii Martie un ban cu o a\u0163\u0103 ro\u015fie \u00eempletit\u0103 cu alb\u201d (L. \u015e\u0103ineanu, \u201eDictionar Universal al… Cite\u0219te mai mult »Pove\u015ftile \u201eRom\u00e2niei literare\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10449,10447,10448,10446,8478],"class_list":["post-17958","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cartea-anului","tag-dictionar-universal-al-limbei-romane","tag-adriana-babeti","tag-revista-a-uniunii-scriitorilor","tag-simona-vasilache"],"views":1348,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17958","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17958"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17958\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}