{"id":17904,"date":"2014-03-06T10:46:43","date_gmt":"2014-03-06T08:46:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17904"},"modified":"2014-03-08T00:50:01","modified_gmt":"2014-03-07T22:50:01","slug":"dubla-premiera-la-opera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dubla-premiera-la-opera\/","title":{"rendered":"Dubl\u0103 premier\u0103 la oper\u0103"},"content":{"rendered":"

Dup&\u00e2259; (aizeci de ani<\/strong>
\nDa, de dou&\u00e2259; ori premier&\u00e2259;. Mai \u00eent\u00e2i pentru c&\u00e2259; este primul titlu liric asumat integral de noul management al teatrului din Splai: g\u00e2ndit, proiectat (i realizat. Ne amintim c&\u00e2259; produc)ia cu \u201eOtello\u201c prezentat&\u00e2259; \u00een precedenta edi)ie a Festivalului Interna)ional \u201eGeorge Enescu\u201c fusese doar pus&\u00e2259; \u00een pagin&\u00e2259; de noua conducere care a (i renun)at surprinz&\u00e2259;tor la proiectul scenic \u201eTannh\u00e4user\u201c, prefer\u00e2nd versiunea concertant&\u00e2259;.
\nPremier&\u00e2259; (i pentru c&\u00e2259; este o nou&\u00e2259; produc)ie a operei \u201eRigoletto\u201c, prima dup&\u00e2259; (ase decenii, anterioara apar)in\u00e2nd marelui regizor Jean R\u00e2nzescu. Alegerea capodoperei verdiene pune \u00een lumin&\u00e2259; o prim&\u00e2259; idee, important&\u00e2259;, a direc)iunii Operei Na)ionale Bucure(ti, aceea de a \u00eenlocui vechile mont&\u00e2259;ri, mult modificate peste timp (i ajunse \u00eentr-un avansat stadiu de uzur&\u00e2259;, mai ales, fizic&\u00e2259;. \u00cen privin)a celei morale, se poate discuta, toate spectacolele semnate de Jean R\u00e2nzescu fuseser&\u00e2259; monumente de coeren)&\u00e2259;, echilibru (i rela)ionare cu muzica. Valoarea nu num&\u00e2259;r&\u00e2259; anii. Iat&\u00e2259;, la Gran Teatre del Liceu din Barcelona, o montare cu \u201eAida\u201c a lui Jos\u00e9 Antonio Gutti\u00e9rez dateaz&\u00e2259; din 1945… Dar timpul a trecut, conceptul de \u201eRegietheater\u201c ne preseaz&\u00e2259;, ne \u00eempinge \u00eenainte, r&\u00e2259;m\u00e2n\u00e2nd doar s&\u00e2259; fie urmat cu modera)ie, f&\u00e2259;r&\u00e2259; abateri scandaloase de la cooperarea cu compozitorul (i libretistul. Din dou&\u00e2259; direc)ii, scenic&\u00e2259; (i muzical&\u00e2259;. \u00cen tot ce \u00eenseamn&\u00e2259; progres adev&\u00e2259;rat.
\nIdee nu tocmai original&\u00e2259;, teatralizare puternic&\u00e2259;<\/strong>
\nCe s-a \u00eent\u00e2mplat acum? Produc)ia a fost d&\u00e2259;ruit&\u00e2259; regizorului britanic de origine australian&\u00e2259; Stephen Barlow, care i-a adus drept parteneri pe scenograful Yannis Thavoris, lighting-designer-ul Warren Letton (i coregrafa Victoria Newlyn. Echip&\u00e2259; complet&\u00e2259;, probabil costisitoare.
\n\u00cemi amintesc c&\u00e2259; prima montare cu \u201eRigoletto\u201c \u00een mijlocul mafio)ilor americani a apar)inut renumitului regizor britanic Jonathan Miller, acum exact treizeci (i doi de ani, la English National Opera. Dup&\u00e2259; Tetralogia wagnerian&\u00e2259; semnat&\u00e2259; Patrice Ch\u00e9reau \u2013 Pierre Boulez la Festivalul Bayreuth 1976, acel \u201eRigoletto\u201c fusese considerat \u00een epoc&\u00e2259; drept un alt exponent al \u201eteatrului de regie\u201c \u00een lumea liric&\u00e2259;. De mare succes, dar (i controversat. A f&\u00e2259;cut \u00eens&\u00e2259; (coal&\u00e2259;. \u00cen fond, toat&\u00e2259; lumea se inspir&\u00e2259; de peste tot. Ca (i Stephen Barlow, care a plasat ac)iunea tot \u00een lumea interlop&\u00e2259; de peste ocean, doar c&\u00e2259; \u00een anii prohibi)iei, la Chicago.
\nC\u00e2teva repere. Rigoletto este antreprenor de pompe funebre, \u00een sediul firmei func)ioneaz&\u00e2259; un teatru-bar de noapte clandestin, sticlele de whisky sunt aduse \u00een co(ciuge (sumbrul (i profeticul Preludiu al operei). Imediat, atmosfera de chef explodeaz&\u00e2259; odat&\u00e2259; cu Introducerea orchestral&\u00e2259;, este Anul Nou 1929 (i afl&\u00e2259;m c&\u00e2259; Ducele de Mantua este un fel de \u201ecapo di tutti capi\u201c, bine\u00een)eles afemeiat. Mai t\u00e2rziu, asasinul Sparafucile apare ca patronul unui bordel, ceea ce nu este departe de adev&\u00e2259;rul lui Verdi (i al libretistului Piave, doar extrapolat. Restul personajelor \u00ee(i p&\u00e2259;streaz&\u00e2259; subordon&\u00e2259;rile, respectiv rela)iile fa)&\u00e2259; de cei trei.
\nMeritul principal al regizorului este c&\u00e2259; a redat de minune atmosfera epocii alese, baz\u00e2ndu-se pe un decor masiv, minu)ios construit, abundent \u00een detalii. &\u00e2350;i… costisitor, constatarea revine. Pare c&\u00e2259; nu lipse(te nimic din mobilierul de teatru-bar, din locuin)a mai auster&\u00e2259; a lui Rigoletto, din biroul Ducelui sau din casa de toleran)&\u00e2259;. \u00cen exterioarele stradale, p\u00e2n&\u00e2259; (i celebrele sc&\u00e2259;ri de pe fa)ade, construite la Chicago dup&\u00e2259; marele incendiu din 1871, sunt la locul lor (i chiar se pot manevra \u00een timpul r&\u00e2259;pirii Gildei, care tocmai c\u00e2ntase c&\u00e2259;tre stele aria \u201eCaro nume\u201c (frumos cadru!). \u00cen fine, o turnant&\u00e2259; amenajat&\u00e2259; special permite schimb&\u00e2259;ri rapide (i spectaculoase \u00eentre scene. Cu ceva… zgomot.
\nTot ce se vede pe platou are alur&\u00e2259; cinematografic&\u00e2259; zeffirellian&\u00e2259;, nu numai ca decor, dar (i ca populare cu cori(ti, balerini, figuran)i \u00een continu&\u00e2259; mi(care, \u00een multele planuri paralele care func)ioneaz&\u00e2259;. Nu mai vorbesc de jocul interpre)ilor, cu atitudini detaliat studiate (i expuse, care \u00eemplinesc o idee drag&\u00e2259; actualului management al Operei, cea de teatralizare. Cu concursul lui Barlow, care nu (i-a dezmin)it (coala britanic&\u00e2259;, reu(ita este notabil&\u00e2259;. Mai r&\u00e2259;m\u00e2ne viitorul, anume men)inerea fiorului (i \u00eentre)inerea unei mont&\u00e2259;ri at\u00e2t de preten)ioase ca ac)iune scenic&\u00e2259;.
\nCa mod de tratare regizoral, dac&\u00e2259; epoca ini)ial&\u00e2259; a ac)iunii ar fi fost men)inut&\u00e2259;, am fi avut o viziune absolut tradi)ional&\u00e2259;. Bine\u00een)eles, dac&\u00e2259; s-ar fi renun)at (i la \u00eendr&\u00e2259;zneala unor cadre.
\nAstfel, mizanscena nu este deloc revolu)ionar&\u00e2259; (i numai datorit&\u00e2259; modific&\u00e2259;rii temporale se \u00eencadreaz&\u00e2259; \u00eentr-un \u201eRegietheater\u201c \u2013 s&\u00e2259;-l apreciez totu(i drept clasic -, tipic pentru concep)iile anilor ’80 din secolul trecut. Provoc&\u00e2259;rile (i inova)iile prezentului sunt altele, dar, pentru moment, este bine c&\u00e2259; avem acest \u201eRigoletto\u201c dec\u00e2t idei regizorale derapante.
\nGoana dup&\u00e2259; g&\u00e2259;selni)e<\/strong>
\nStephen Barlow se dovede(te a fi, \u00een primul r\u00e2nd, un narator. Poveste(te ac)iunea, o adapteaz&\u00e2259; cvasi-corect transl&\u00e2259;rii temporale, dar nu o comenteaz&\u00e2259;. Ideatica sa este destul de limitat&\u00e2259; iar g&\u00e2259;selni)ele, ie(irile din context, sunt deseori nepotrivite.
\nM&\u00e2259; g\u00e2ndesc la duetul Gilda-Ducele, \u00een care cei doi nici m&\u00e2259;car nu se ating, ca s&\u00e2259; nu mai vorbim de \u00eembr&\u00e2259;)i(&\u00e2259;ri. R&\u00e2259;m\u00e2ne un dialog conven)ional, sec, \u00een jurul unei mese (lipsesc doar cafeaua, ceaiul!), desc&\u00e2259;rcat de sentimentele pe care muzica (i textul le exprim&\u00e2259;. Faptul c&\u00e2259; Barlow se simte str&\u00e2259;in sunetelor se vede (i c\u00e2nd Gilda, pe acel furtunos \u201eAllegro assai vivo ed agitato\u201c din orchestr&\u00e2259;, apare indolent&\u00e2259; (i static&\u00e2259; din camera Ducelui, deloc agitat&\u00e2259;. Suntem smul(i (i din tensiunea duetului \u201eS\u00ec, vendetta\u201c, pentru c&\u00e2259; aten)ia ne este distras&\u00e2259; de Rigoletto, care se repede… s&\u00e2259;-i dea telefon lui Sparafucile. Sunt naivit&\u00e2259;)i venite din excesul de detaliere a coment&\u00e2259;rii tramei, \u00een detrimentul men)inerii atmosferei muzicale.
\nPleonastic&\u00e2259; a fost sceneta-pantomim&\u00e2259; care, vezi Doamne, ne clarific&\u00e2259; povestirea corului \u201eScorrendo uniti remota via\u201c, istoria r&\u00e2259;pirii Gildei. Dup&\u00e2259; cum, st\u00e2ngace a ap&\u00e2259;rut rezolvarea regizoral&\u00e2259; a cabaletei \u201ePossente amor mi chiama\u201c c\u00e2nd Ducele st&\u00e2259; cu spatele la Gilda legat&\u00e2259; la ochi (i imobilizat&\u00e2259; \u00eentr-un scaun, transportat&\u00e2259; apoi de curteni, prin fa)a lui, \u00een propriul birou. Iar el c\u00e2nt&\u00e2259; super-eroic, f&\u00e2259;r&\u00e2259; s&\u00e2259; vad&\u00e2259; ce se petrece!
\nNu mai vorbesc de inven)ia total nelalocul ei (i de-a dreptul inutil&\u00e2259; de la sf\u00e2r(itul operei. \u00cen viziunea regizorului, se pare c&\u00e2259; Ducele fusese informat de turn&\u00e2259;toarea Maddalena c&\u00e2259; Rigoletto \u00eei preg&\u00e2259;tise moartea (i (i-a chemat urgent (tot telefonic!) banda de killeri ca s&\u00e2259;-l ucid&\u00e2259;, dar… s&\u00e2259;-i aduc&\u00e2259; (i ni(te coroane de flori, \u00een batjocur&\u00e2259;. Ceea ce se (i \u00eent\u00e2mpl&\u00e2259; pe ultimele acorduri, f&\u00e2259;r&\u00e2259; s&\u00e2259; fim l&\u00e2259;sa)i ca dimensiunea dramatic&\u00e2259; a tragicului final s&\u00e2259; ne cople(easc&\u00e2259; prin muzic&\u00e2259;, (i nu prin imagini fals ad&\u00e2259;ugate.
\nDac&\u00e2259; Mr. Barlow r&\u00e2259;m\u00e2nea la povestirea simpl&\u00e2259; a subiectului lui Verdi (i Piave, chiar transpus \u00een epoca aleas&\u00e2259;, era mult mai bine. \u00cen condi)iile \u00een care t&\u00e2259;lm&\u00e2259;cirea la care a recurs echipa de produc)ie a fost dep&\u00e2259;rtat&\u00e2259; de simboluri, esen)ializ&\u00e2259;ri, stiliz&\u00e2259;ri de decoruri etc., nara)iunea seac&\u00e2259; era singura modalitate de exprimare. Se (tie, mont&\u00e2259;rile cu transla)ie \u00een timp ne oblig&\u00e2259; s&\u00e2259; accept&\u00e2259;m o nou&\u00e2259; conven)ie, aceea a lipsei de coresponden)&\u00e2259; dintre expresia muzical&\u00e2259; plus text versus modul de comportare (i expunere a sentimentelor de c&\u00e2259;tre personajele din timpurile propuse de regizor. Eram preg&\u00e2259;ti)i s&\u00e2259; o recept&\u00e2259;m ca atare.
\n&\u00e2350;i pentru c&\u00e2259; spuneam c&\u00e2259; toat&\u00e2259; lumea se inspir&\u00e2259; de la toat&\u00e2259; lumea, am observat c&\u00e2259; (i casa lui Rigoletto, (i bordelul lui Sparafucile seam&\u00e2259;n&\u00e2259;, prin conceptul supraetajat, cu casa lui Don Magnifico din \u201eCenu(&\u00e2259;reasa\u201c de Rossini \u00een celebra montare \u2013 Milano, Paris, Floren)a, Z\u00fcrich, M\u00fcnchen, Chicago etc. \u2013 semnat&\u00e2259;\u00a0 ca autor total de marele Jean-Pierre Ponnelle sau cu casa lui Don Pasquale din opera donizettian&\u00e2259; \u00een produc)ia de la Scala a lui Jonathan Miller (numele revine!) (i a Isabellei Bywater, scenograf&\u00e2259;.
\nCostumele lui Thavoris sunt potrivit \u00eencadrate \u00een epoca american&\u00e2259; pre-criz&\u00e2259; mondial&\u00e2259;. Regret c&\u00e2259; frumoasa (i sculpturala interpret&\u00e2259; a Maddalenei din seara premierei, mezzosoprana Iva Mrvo\u0161, a avut peruc&\u00e2259; (i rochie care nu au avantajat-o. \u00cen schimb rela)ia (de statur&\u00e2259;!) cu Ducele interpretat de Robert Nagy a fost… delicioas&\u00e2259;.
\nPrima sear&\u00e2259;<\/strong>
\n\u00cen rolul titular, a debutat la Bucure(ti baritonul clujean Lucian Petrean. O voce masiv&\u00e2259;, bogat colorat&\u00e2259;, ampl&\u00e2259;, care umple sala cu sonorit&\u00e2259;)i pline de armonice. Sigur c&\u00e2259; pasajele de for)&\u00e2259; i-au venit cel mai mult la \u00eendem\u00e2n&\u00e2259; (i \u00een cheia lor a tratat (i paginile impregnate de lirism expresiv ale primului duet cu Gilda. Marea arie \u201eCortigiani\u201c a fost dramatic (i impresionant modelat&\u00e2259;. \u00cenmuierile de sunet (i omogenizarea pe extinsul s&\u00e2259;u ambitus mai r&\u00e2259;m\u00e2n s&\u00e2259;-l preocupe, \u00een sensul fluidiz&\u00e2259;rii frazei muzicale.
\nDelicata sopran&\u00e2259; Shoushik Barsoumian, american&\u00e2259; de origine armean&\u00e2259;, a fost Gilda, dup&\u00e2259; cum spuneam, supus&\u00e2259; unor ciudate rigori regizorale, care i-au estompat elanul tineresc de sincer&\u00e2259; \u00eendr&\u00e2259;gostit&\u00e2259;. S-a recomandat printr-un glas de agilitate la care se simt limit&\u00e2259;rile \u00een registrul supra-acut, \u00eens&\u00e2259; a c\u00e2ntat cu sensibilitate (i inflexiuni ce au palpitat emo)ionant \u00een amintitul duet cu Rigoletto (\u201eOh, quanto dolor! quanto dolor!\u201c). Un u(or abuz de portamenti \u00een aria \u201eCaro nome\u201c (i unele momente \u00een care a pierdut vibra)ia natural&\u00e2259; a sunetului (finalul ariei \u201eTutte le feste\u201c (i solicitantul duet \u201eS\u00ec, vendetta\u201c, din nou cu Rigoletto) \u00eei pot fi repro(ate.
\nRobert Nagy poate fi considerat un veteran al rolului Ducelui de Mantua. Dup&\u00e2259; ani de carier&\u00e2259;, \u00een care a acumulat mult&\u00e2259; experien)&\u00e2259;, sunt remarcabile focalizarea, penetran)a (i incisivitatea glasului s&\u00e2259;u tenoral, la care se adaug&\u00e2259; o respira)ie fabuloas&\u00e2259; (\u201e… d’invidia agl’uomini sar\u00f2 per te\u201c, desen melodic greu, cu Si bemol acut, executat pe un singur arc de fraz&\u00e2259;), ca (i marea u(urin)&\u00e2259; \u00een atacul sunetelor \u00eenalte. Sigur c&\u00e2259; nu a exagerat \u00een preluarea unor supra-acute nescrise, dar tradi)ionale, la fel ca (i soprana. Poate c&\u00e2259; (i Ducele mafiot imaginat de Barlow a fost g\u00e2ndit ca un personaj dur (i sever, a(a \u00eenc\u00e2t Nagy a p&\u00e2259;rut rigid \u00een multe expuneri.
\nInvitata din Serbia, Iva Mrvo\u0161, a l&\u00e2259;sat o bun&\u00e2259; impresie (i gra)ie calit&\u00e2259;)ii timbrale.
\n\u00cen celelalte roluri au c\u00e2ntat Horia Sandu (Sparafucile cu voce neagr&\u00e2259;, metalic&\u00e2259;), Marius Bolo( (Monterone cu glas generos (i adresare expresiv&\u00e2259;), Andrei Laz&\u00e2259;r (i Daniel Pop (excelen)i \u00een Matteo Borsa (i Marullo), Octavian Dumitru (oaspete ie(ean cu voce frumoas&\u00e2259;, prea pu)in pus&\u00e2259; \u00een valoare de episodicul Conte Ceprano), Adriana Alexandru (Giovanna cu o disperat&\u00e2259; exclama)ie \u201eRumor di passi \u00e8 fuori\u201c, accentuare mai mult verist&\u00e2259; dec\u00e2t romantic&\u00e2259;), Elena Dinc&\u00e2259; ((i ea invitat&\u00e2259; pentru alt personaj episodic, Contesa Ceprano), Claudia Caia (invitat&\u00e2259; ca Paj (i nesigur&\u00e2259; pe unicele trei replici ale sale), Adrian Strezea (U(ierul).
\nConducerea muzical&\u00e2259; a spectacolului a fost \u00eencredin)at&\u00e2259; dirijorului clujean Cristian Sandu. La v\u00e2rst&\u00e2259; \u00eenc&\u00e2259; t\u00e2n&\u00e2259;r&\u00e2259;, se remarc&\u00e2259; drept un profesionist serios, cu (tiin)a derul&\u00e2259;rii unei partituri \u00een condi)ii de dramaturgie scenic&\u00e2259;, chiar dac&\u00e2259; anumite sonorit&\u00e2259;)i i-au urmat elanul (i au dep&\u00e2259;(it raporturile optime cu platoul. Tragicul a explodat \u00eenc&\u00e2259; din Preludiu, tempii au fost aler)i (i deci(i, bine cump&\u00e2259;ni)i, de(i unele accelerando-uri ce au vizat efectul facil s-au mai insinuat pe alocuri, accentele dramatice (introducerea ariei \u201eCortigiani\u201c) au stabilit starea potrivit&\u00e2259; de tensiune. P&\u00e2259;cat de decalajul dintre instrumenti(ti (i Duce \u00een recitativul \u201eElla mi fu rapita!\u201c ce precede aria \u201eParmi veder le lagrime\u201c din actul secund! Orchestra (i Corul (preg&\u00e2259;tit exemplar de venerabilul maestru Stelian Olariu, glorie a Operei Na)ionale) au urmat impulsurile baghetei, cu sunet voluminos, dar (i cu suple)e.
\nAl doilea \u201ecast\u201c…<\/strong>
\n… a avut componen)a indigen&\u00e2259; a rolurilor principale (i mai redus&\u00e2259; dec\u00e2t primul, doar cu baritonul clujean M\u00e1rtin F\u00fcl\u00f6p, interpretul lui Rigoletto, c&\u00e2259;ruia i-a oferit un glas solid, puternic, bine impostat, cu deosebit&\u00e2259; penetran)&\u00e2259; \u00een sal&\u00e2259;. Artistul a ar&\u00e2259;tat c&\u00e2259; st&\u00e2259;p\u00e2ne(te cu profesionalism fraza verdian&\u00e2259;, pe care o valorizeaz&\u00e2259; cu vigoare, dar (i cu abord&\u00e2259;ri \u00eenc&\u00e2259;rcate emo)ional, sesizabile \u00een duetul cu Gilda din primul act. Pe alocuri, str&\u00e2259;lucirea vocii se diminueaz&\u00e2259; mai ales \u00een pasaje din registrul central, \u00een \u00eencercarea de a \u00eenmuia unele sunete din aria \u201eCortigiani\u201c.
\nO Gilda poetic&\u00e2259;, la care frumoasa frazare cu care sus)ine melodica este de remarcat, a fost soprana italian&\u00e2259; Romina Casucci, (i ea prudent&\u00e2259; la supra-acute, (i ea cititoare riguroas&\u00e2259; a partiturii f&\u00e2259;r&\u00e2259; a risca rezolv&\u00e2259;rile dificile intrate \u00een tradi)ie. Totu(i, n-a rezistat unui Mi bemol ultra \u00eenalt la finele duetului cu Rigoletto din actul al II-lea, \u201eS\u00ec, vendetta\u201c. A ie(it un sunet strident. P\u00e2n&\u00e2259; atunci, nuan)ase pl&\u00e2259;cut tot ceea ce c\u00e2ntase.
\nDin \u00eendep&\u00e2259;rtata Australie a fost invitat pentru rolul Ducelui de Mantua tenorul Paul Tabone, un artist care nu s-a recomandat prin calitatea timbral&\u00e2259; deosebit&\u00e2259;, asprimile fiind remarcate pe o bun&\u00e2259; parte din registrele central (i \u00eenalt. A compensat prin lejeritatea abord&\u00e2259;rii )es&\u00e2259;turii, u(urin)a (i siguran)a atacurilor acute, dar a dezam&\u00e2259;git prin desele intona)ii situate sub tonul just, caren)&\u00e2259; greu de suportat.
\nFrumoas&\u00e2259; (i sexy, mezzosoprana din Rusia Polina Garaeva, deja o mai veche cuno(tin)&\u00e2259; de pe scena bucure(tean&\u00e2259;, a expus un glas de pl&\u00e2259;cut&\u00e2259; culoare \u00een rolul Maddalena.
\nCu voce cald&\u00e2259; (i inflexiuni subtile, cu bun&\u00e2259; concentrare de sunet, basul clujean Petre Burc&\u00e2259; l-a interpretat pe Sparafucile, reu(ind profilul unui killer deloc fioros, care ucide cum respir&\u00e2259;.
\nAce(tia au fost noii interpre)i ai celei de-a doua distribu)ii, pe care i-am v&\u00e2259;zut \u00een seara de duminic&\u00e2259;.
\nLa pupitru, dirijorul Cristian Sandu a condus pe coordonatele de la premier&\u00e2259;, numai c&\u00e2259; volumul orchestrei a fost, de data aceasta, considerabil redus, cu rezultant&\u00e2259; \u00eentr-un echilibru ideal \u00eentre fos&\u00e2259; (i scen&\u00e2259;.
\nG\u00e2nduri la final<\/strong>
\n&\u00e2350;i pentru c&\u00e2259; am vorbit despre ambele distribu)ii cu care a debutat lan)ul primelor patru spectacole, se (tie de pe website-ul Operei Na)ionale c&\u00e2259; ele au rezultat \u00een urma unui \u201ecasting\u201c. Se pare c&\u00e2259; selec)ia a fost f&\u00e2259;cut&\u00e2259; din vreo o sut&\u00e2259; dou&\u00e2259;zeci de participan)i, pentru toate (!) rolurile, inclusiv cele minuscule. Dac&\u00e2259; principiul \u00een sine este corect (i revolu)ionar, m&\u00e2259; g\u00e2ndesc c&\u00e2259; un ansamblu stabil, de baz&\u00e2259;, ar trebui s&\u00e2259; existe la Opera Na)ional&\u00e2259; Bucure(ti, tocmai pentru a acoperi rolurile secundare. Sau, poate, tocmai \u00een acest mod se inten)ioneaz&\u00e2259; a fi constituit (re-constituit) acum… \u00cen \u201eRigoletto\u201c aproape jum&\u00e2259;tate din comprimari au fost invita)i din afara teatrului. Pe vremuri, pentru personajele care nu rostesc mai mult de dou&\u00e2259; vorbe, erau promova)i c\u00e2nt&\u00e2259;re)i din cor.
\nPoate c&\u00e2259; aceste sesiuni de \u201ecasting\u201c ar fi bine s&\u00e2259; fie limitate la rolurile principale pentru acoperirea c&\u00e2259;rora, \u00een orice caz, trebuie polarizate \u00een primul r\u00e2nd toate for)ele na)ionale, eventualele complet&\u00e2259;ri urm\u00e2nd s&\u00e2259; revin&\u00e2259; invita)ilor din afar&\u00e2259;, dup&\u00e2259; o selec)ie de mare severitate. La acest \u201eRigoletto\u201c, procentul celor veni)i din str&\u00e2259;in&\u00e2259;tate a fost mare fa)&\u00e2259; de cona)ionalii no(tri (i, dup&\u00e2259; cum s-a v&\u00e2259;zut, nivelul calitativ nu a fost deloc omogen.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup&\u00e2259; (aizeci de ani Da, de dou&\u00e2259; ori premier&\u00e2259;. Mai \u00eent\u00e2i pentru c&\u00e2259; este primul titlu liric asumat integral de noul management al teatrului din Splai: g\u00e2ndit, proiectat (i realizat. Ne amintim c&\u00e2259; produc)ia cu \u201eOtello\u201c prezentat&\u00e2259; \u00een precedenta edi)ie a Festivalului Interna)ional \u201eGeorge Enescu\u201c fusese doar pus&\u00e2259; \u00een pagin&\u00e2259; de noua conducere care a… Cite\u0219te mai mult »Dubl\u0103 premier\u0103 la oper\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[10419,10416,10417,10415,10413,10414,10418],"class_list":["post-17904","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-baritonul-lucian-petrean","tag-coregrafa-victoria-newlyn","tag-english-national-opera","tag-lighting-designer-ul-warren-letton","tag-montare-cu-rigoletto","tag-scenograful-yannis-thavoris","tag-stephen-barlow"],"views":1308,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17904"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17904\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}