{"id":17896,"date":"2014-03-06T10:22:23","date_gmt":"2014-03-06T08:22:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17896"},"modified":"2014-03-13T09:40:03","modified_gmt":"2014-03-13T07:40:03","slug":"astra-un-muzeu-model","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/astra-un-muzeu-model\/","title":{"rendered":"ASTRA – un muzeu model"},"content":{"rendered":"

Anul trecut, muzeul \u00een aer liber din Dumbrava Sibiului a \u00eemplinit o jum\u0103tate de secol de la \u00eenfiin\u0163are. Atunci c\u00e2nd a fost \u00eentemeiat, Rom\u00e2nia avea deja dou\u0103 mari muzee \u00een aer liber: Muzeul Satului (\u00eenfiin\u0163at de Dimitrie Gusti \u00een fostul parc bucure\u015ftean Carol al II-lea, rebotezat Her\u0103str\u0103u) \u015fi Muzeul de la Hoia, de l\u00e2ng\u0103 Cluj (deschis la ini\u0163iativa lui Romulus Vuia). Dac\u0103 muzeul bucure\u015ftean era, din toate punctele de vedere, un muzeu absolut original, fiind unul sociologic, cel transilv\u0103nean era unul realizat \u00een buna tradi\u0163ie a Skansen-ului suedez, \u00eenfiin\u0163at de Artur Hazeluis, \u00eenc\u0103 din 1891, la Stockholm.<\/strong><\/em>
\nIdeea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui alt muzeu \u00een aer liber, la Sibiu, a \u00eenflorit de fapt \u00eenc\u0103 din perioada de restri\u015fte a celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a fost silit\u0103 s\u0103 evacueze multe dintre institu\u0163iile culturale din zona Transilvaniei ocupat\u0103 de Ungaria. Romulus Vuia a fost cel care a ales Sibiul drept loc de refugiu pentru muzeul din Cluj. Dar omul care s-a zb\u0103tut s\u0103 creeze un muzeu \u00een aer liber la Sibiu \u015fi care a \u015fi reu\u015fit acest lucru a fost unul dintre discipolii lui Gusti, Cornel Irimie.
\nDup\u0103 desfiin\u0163area abuziv\u0103 (\u00een spiritul a tot ceea ce a f\u0103cut regimul comunist, \u00eenc\u0103 de la instalarea sa deplin\u0103, prin lovitura de stat de la 30 decembrie 1947) a str\u0103vechii Asocia\u0163iuni rom\u00e2ne\u015fti ASTRA \u015fi etatizarea Muzeului Brukenthal, deceniul \u015fase al secolului trecut a fost, ca pentru \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103, unul extrem de sumbru. Primii ani ai deceniului \u015fapte au adus \u015fi c\u00e2teva raze de speran\u0163\u0103 pentru o oarecare intrare \u00een normalitate.
\nSibian prin na\u015ftere, Cornel Irimie a urmat, \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filozofie bucure\u015ftene, specialitatea de Sociologie Rural\u0103 \u015fi Etnografie, av\u00e2ndu-i drept mentori, \u00een afar\u0103 de Gusti, pe Traian Herseni, Henri H. Stahl, Anton Golopen\u0163ia \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu (\u00een context, nu pot s\u0103 m\u0103 ab\u0163in s\u0103 nu remarc una dintre cele mai interesante expozi\u0163ii din anii din urm\u0103, vernisat\u0103 la Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, \u201e\u00cen urma acului. Rom\u00e2nii de peste Bug\u201c, care pune \u00een valoare cercet\u0103rile realizate de o echip\u0103 condus\u0103 de Anton Golopen\u0163ia, \u00een timpul r\u0103zboiului, \u00een comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti de la est de Bug). Reu\u015find s\u0103 scape de epur\u0103rile de la \u00eenceputul regimului stalinist (p\u00e2n\u0103 \u00een 1951, a lucrat chiar \u00een minister),\u00a0 Cornel Irimie s-a angajat din 1953 la Muzeul Brukenthal, unde, \u00een 1956, a devenit \u015feful sec\u0163iei de etnografie \u015fi art\u0103 popular\u0103. A fost \u015fi momentul debutului eforturilor sale pentru a \u00eenfiin\u0163a un muzeu \u00een aer liber \u00een Dumbrava de la marginea ora\u015fului. Dup\u0103 trecerea prin multe h\u0103\u0163i\u015furi birocratice, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1964, teritoriul viitorului muzeu \u00een aer liber este trecut \u00een administrarea Muzeului Brukenthal. Desigur, p\u00e2n\u0103 atunci, Irimie nu a lucrat singur, av\u00e2ndu-i al\u0103turi de el pe oameni ca Herbert Hoffmann, Ion Dr\u0103goescu, Florian B\u0103nescu, Raymonde Wiener, Olga M\u0103rginean, Hedwig Ru\u015fdea \u015fi Paul Niedermeier. \u00cenc\u0103 din 1961, tematica viitorului muzeu \u00een aer liber fusese deja stabilit\u0103, hot\u0103r\u00e2ndu-se c\u0103 acesta va fi unul dedicat \u00een principal instala\u0163iilor tehnice, precum \u015fi locuin\u0163elor specifice diver\u015filor me\u015fte\u015fugari. Muzeul a fost \u00eenzestrat cu un teritoriu uria\u015f (96 ha), devenind astfel cel mai mare muzeu \u00een aer liber din Rom\u00e2nia. Cu sprijinul necondi\u0163ionat al unui \u00eemp\u0103timit muzeograf (directorul de atunci al Muzeului Brukenthal, Nicolae Lupu), Cornel Irimie \u015fi colectivul lui au reu\u015fit s\u0103 inaugureze muzeul \u00een 1963; \u00een continuare, mari lucr\u0103ri de amenajare \u015fi de \u00eembog\u0103\u0163ire a patrimoniului cu noi monumente aduse din teren au continuat \u00een urm\u0103torii 10 – 12 ani. Scopul coordonatorului proiectului a fost acela de a crea un \u201emuzeu etnografic \u00eentemeiat pe o concep\u0163ie sociologic\u0103? (Irimie nu putea uita al cui student a fost!). Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een 1974, muzeul era privit drept unul \u201eal istoriei culturii \u015fi civiliza\u0163iei poporului rom\u00e2n?, f\u0103r\u0103 a se \u00eenl\u0103tura concep\u0163ia \u201esociologic\u0103? ce st\u0103tea la fundamentul institu\u0163iei.
\nAjuns la conducerea Muzeului Brukenthal, Cornel Irimie a \u015ftiut s\u0103 acorde importan\u0163a cuvenit\u0103 colec\u0163iilor de art\u0103 \u015fi istorie ale institu\u0163iei, dar a continuat s\u0103 fie preocupat mai ales de soarta muzeului din Dumbrav\u0103.
\nDup\u0103 dispari\u0163ia sa, \u00een 1983, \u015feful sec\u0163iei de etnografie \u015fi, implicit, al muzeului din Dumbrav\u0103 a fost Corneliu Bucur, cel care \u2013 devenind apoi, \u00een 1990, directorul unui muzeu separat de Muzeul Brukenthal \u2013 a reu\u015fit s\u0103 imprime un nou ritm de lucru a\u015fez\u0103m\u00e2ntului \u015fi, totodat\u0103, s\u0103 \u00eei confere o nou\u0103 identitate. Ideea excep\u0163ional\u0103 a lui Corneliu Bucur a fost aceea de a lega Muzeul Civiliza\u0163iei Populare Tradi\u0163ionale, desprins din Muzeul Brukenthal, de ceea ce a fost odat\u0103 Muzeul Asocia\u0163iunii, adic\u0103 Muzeul ASTRA. Noua denumire a muzeului, Complexul Na\u0163ional Muzeal ASTRA, cu doza ei de stupiditate, despre care am mai discutat (termenul \u201ecomplex\u201c) este totu\u015fi extrem de important\u0103 pentru identitatea institu\u0163iei. Directoratul lui Corneliu Bucur a \u00eensemnat, din cele mai multe puncte de vedere, un model pentru oricare manager de muzeu din \u0163ar\u0103. De un dinamism aproape nemai\u00eent\u00e2lnit, ve\u015fnic neobosit, transform\u00e2nd muzeul \u00eentr-un permanent \u015fantier, Corneliu Bucur \u015fi echipele de colaboratori care s-au succedat rapid, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, au reu\u015fit s\u0103 transforme vechiul muzeu \u00eenfiin\u0163at de Cornel Irimie \u00eentr-o institu\u0163ie modern\u0103, conexat\u0103 la tot ceea ce este nou \u00een materie de muzeografie etnografic\u0103.
\nEste, desigur, regretabil faptul c\u0103 unele conflicte personale au afectat, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, buna func\u0163ionare a institu\u0163iei \u015fi c\u0103 orgoliile au f\u0103cut s\u0103 treac\u0103 \u00een plan secund realiz\u0103rile excep\u0163ionale ale unui colectiv format din peste o sut\u0103 de persoane. F\u0103r\u0103 s\u0103 beneficieze de un buget foarte generos, dar av\u00e2nd parte de un management performant (continuat, dup\u0103 pensionarea lui Corneliu Bucur, de Valeriu Olaru), Muzeul ASTRA a dovedit nu doar c\u0103 este unul dintre cele mai valoroase institu\u0163ii de profil din \u0163ar\u0103, ci \u015fi c\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 dinamismul imprimat de fondatorul s\u0103u, Cornel Irimie.
\nNu a\u015f fi adus vorba despre toate aceste lucruri dac\u0103 anul trecut, cu ocazia \u00eemplinirii unui semicentenar de la \u00eenfiin\u0163area muzeului \u00een aer liber, nu a\u015f fi avut ocazia s\u0103 admir, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cu invidie colegial\u0103, superba cl\u0103dire administrativ\u0103 (care g\u0103zduie\u015fte \u015fi \u015fi laboratoarele de conservare \u015fi restaurare ale Muzeului) realizat\u0103 \u00een baza unui proiect finan\u0163at cu sprijinul Norvegiei. Cu banii utiliza\u0163i, \u00een alte locuri abia dac\u0103 s-ar fi proiectat o nou\u0103 expozi\u0163ie permanent\u0103. Cu instala\u0163iile de acolo, se pot conserva \u015fi restaura obiecte de mare valoare din \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Posibilit\u0103\u0163ile deschise de centrul inaugurat \u00een 2010 la Sibiu sunt extrem de mari \u015fi servesc drept model pentru oricare muzeu din Rom\u00e2nia. A fost nevoie de inventivitate, de hot\u0103r\u00e2re \u015fi de o mare putere de munc\u0103, pentru ca un vis la care probabil Cornel Irimie nici nu ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 aspire, s\u0103 se realizeze.<\/p>\n

Mi-ar pl\u0103cea ca, m\u0103car pentru acest lucru, Muzeul ASTRA s\u0103 fie luat drept un muzeu \u2013 model \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi ca acest model s\u0103 se propage peste tot \u00een \u0163ar\u0103. \u015ei mi-ar pl\u0103cea ca, \u00eentr-o bun\u0103 zi, cl\u0103direa Muzeului Asocia\u0163iunii, care a fost construit\u0103 pentru el, s\u0103 \u00eei revin\u0103, dup\u0103 dreptate, pentru a r\u0103spl\u0103ti munca unor genera\u0163ii de speciali\u015fti \u015fi pentru a repara o injuste\u0163e veche c\u00e2t un regim politic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul trecut, muzeul \u00een aer liber din Dumbrava Sibiului a \u00eemplinit o jum\u0103tate de secol de la \u00eenfiin\u0163are. Atunci c\u00e2nd a fost \u00eentemeiat, Rom\u00e2nia avea deja dou\u0103 mari muzee \u00een aer liber: Muzeul Satului (\u00eenfiin\u0163at de Dimitrie Gusti \u00een fostul parc bucure\u015ftean Carol al II-lea, rebotezat Her\u0103str\u0103u) \u015fi Muzeul de la Hoia, de l\u00e2ng\u0103 Cluj… Cite\u0219te mai mult »ASTRA – un muzeu model<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10398,10399],"class_list":["post-17896","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-dumbrava-sibiului","tag-muzeul-astra-sibiu"],"views":1814,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17896","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17896"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17896\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}