{"id":17892,"date":"2014-03-06T10:19:12","date_gmt":"2014-03-06T08:19:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17892"},"modified":"2014-03-08T00:51:08","modified_gmt":"2014-03-07T22:51:08","slug":"sangele-nu-minte-niciodata-parinti-si-copii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sangele-nu-minte-niciodata-parinti-si-copii\/","title":{"rendered":"\u201eSangele nu minte niciodat\u0103. \u201c Parin\u0163i \u015fi copii"},"content":{"rendered":"

Ce poate fi mai sf\u00e2nt pe lume ((i deja de aici sim)im acut pu)in&\u00e2259;tatea cuvintelor) dec\u00e2t leg&\u00e2259;tura dintre p&\u00e2259;rin)i (i copiii lor? Prea pu)in se poate transmite prin vorbe ceea ce simte un p&\u00e2259;rinte c\u00e2nd e vorba de odrasle, la fel de pu)in pot intui cei care nu au copii consisten)a unei astfel de rela)ii… Se (i spune, de altfel, \u00een spa)iul rural, c&\u00e2259; \u201enuma p&\u00e2259;rinte s&\u00e2259; nu fii\u201c, sau, nu de pu)ine ori, am auzit afirma)ii precum \u201enuma inima unui p&\u00e2259;rinte (tie ce simte\u201c, \u201emeseria de p&\u00e2259;rinte este cea mai grea\u201c sau \u201ea fi p&\u00e2259;rinte e blestem (i binecuv\u00e2ntare\u201c. Mult&\u00e2259; tr&\u00e2259;ire (i durere \u00een aceste cuvinte! Cercetarea mi-a pus la dispozi)ie un bogat material cu privire la acest mult discutat aspect, al leg&\u00e2259;turii inefabile \u00eentre p&\u00e2259;rin)i (i fiii lor, material pe c\u00e2t de interesant, pe at\u00e2t de surprinz&\u00e2259;tor (bun&\u00e2259;oar&\u00e2259;, m&\u00e2259;rturiile abund&\u00e2259; \u00een istorioare (i comentarii cu totul deconcertante privind rela)ii de familie dintre cele mai diverse…) \u00cen acest context, aten)ia mi se \u00eendreapt&\u00e2259; acum doar \u00eenspre statutul copiilor \u00eenfia)i sau a celor\u00a0 \u201elua)i de suflet\u201c \u2013 dimensiune care se preteaz&\u00e2259; la infinite interpret&\u00e2259;ri, de la antrolopogie la religie, trec\u00e2nd prin filtrele sociologiei sau, de ce nu, ale istoriei (cu ale sale analize de mentalitate) sau ale filosofiei.<\/strong><\/em>
\nDintru \u00eenceput ni s-a eviden)iat faptul c&\u00e2259; leg&\u00e2259;tura de s\u00e2nge este considerat&\u00e2259; foarte puternic&\u00e2259;, astfel, \u00eentre membrii unei comunit&\u00e2259;)i, \u201eneamu s&\u00e2259; st\u00e2nje\u201c \u00een lips&\u00e2259; de urma(i, \u00een acest context se explic&\u00e2259; de ce copiii lua)i de suflet proveneau, de regul&\u00e2259;, tot din familie, nepo)i, fini, veri(ori, astfel ca averea s&\u00e2259; nu se \u00eenstr&\u00e2259;ineze, s&\u00e2259; nu se risipeasc&\u00e2259;. Dar, \u00een cazul copiilor vitregi sau \u00eenfia)i, problema rela)iilor cap&\u00e2259;t&\u00e2259; o alt&\u00e2259; fa)&\u00e2259;, \u00eentruc\u00e2t \u201e\u00eentre p&\u00e2259;rin)ii vitregi (i copii, precum (i \u00eentre adoptan)i, rela)iile naturale, de ordine biologic&\u00e2259;, nu exist&\u00e2259;. Dac&\u00e2259;, totu(i, ei se afl&\u00e2259; prin(i \u00eentr-un trai laolalt&\u00e2259;, leg&\u00e2259;tura aceasta este de natur&\u00e2259; pur social&\u00e2259;\u201c (Xenia Costaforu, Cercetarea monografic&\u00e2259; a familiei, Ed. Tritonic, 2004, Bucure(ti, p. 191). Rela)ia ce se instituie \u00een cadrul familiei este \u201ecov\u00e2r(itoare \u00eentru formarea personalit&\u00e2259;)ii copilului, prin aportul ce-l aduc form&\u00e2259;rii sale emo)ionale (i morale, precum (i prin faptul c&\u00e2259;, fa)&\u00e2259; de copil, p&\u00e2259;rintele e reprezentantul societ&\u00e2259;)ii \u00een care copilul e menit s&\u00e2259; tr&\u00e2259;iasc&\u00e2259;. P&\u00e2259;rintele \u00eencarneaz&\u00e2259;, \u00een procesul de socializare a individului, anumite roluri hot&\u00e2259;r\u00e2toare pentru personalitatea acestuia\u201c (Costaforu, 2004, p. 194) Tot aici este lesne de observat locul fundamental pe care \u00eel de)in (i bunicii, mai rar, str&\u00e2259;bunicii, al c&\u00e2259;ror aport \u00een cre(terea nepo)ilor nu poate fi deloc de neglijat, mai ales \u00een contextul actual. \u201eP&\u00e2259;rin)\u00ee fetii i l-o crescut la asta (copilul din flori), da nu (tiu c\u00e2t de repede s-o putut c&\u00e2259;s&\u00e2259;tori fie-sa, dejaba )\u00e2pti pruncu la p&\u00e2259;rin)i, s&\u00e2259; )\u00ee-l creasc&\u00e2259;. T&\u00e2259;t a t&\u00e2259;u \u00eei (i nu ai cum s&\u00e2259; ascunzi. T&\u00e2259;t bunicii o s&\u00e2259;rit s&\u00e2259; ajute (i c\u00e2nd p&\u00e2259;rin)ii s-o rec&\u00e2259;s&\u00e2259;torit sau o plecat, cum plecau di p&\u00e2259; la noi, p&\u00e2259; la Hunedoara, lucrau s&\u00e2259; c\u00e2(tije o pit&\u00e2259;, la munci grele, \u00een construc)ii. Cum \u00eei amu moda s&\u00e2259; s&\u00e2259; duc&\u00e2259; prin str&\u00e2259;in&\u00e2259;tate (copiii r&\u00e2259;m\u00e2n \u00een grija bunicilor)\u201c (Sab&\u00e2259;u Ana, Ban, S&\u00e2259;laj). \u201eLa noi nu pe s-o auz\u00e2t de-aste… P&\u00e2259;rin)ii l&\u00e2259;sau sa vin&\u00e2259; pruncii, c\u00e2)i erau da)i (nu se punea problema avorurilor sau a abandonului, extrem de aspru criticate, de altfel, de to)i participan)ii la cercetare). Inde m\u00e2ncau tri, mai puteau m\u00e2nca zece. Amu nu s&\u00e2259; \u00een)eleg doi, da p&\u00e2259; vremuri, triieu t&\u00e2259;)i laolalt&\u00e2259;\u201c (Ioan Sab&\u00e2259;u, Ungura(, Maramure(). \u201eM\u00e2ncau din blide de p&\u00e2259;m\u00e2nt, liunguri de lemn, furcu)e nu erau, c&\u00e2259; ptic&\u00e2259; din furcu)&\u00e2259;. Din liungur&\u00e2259; ajunje t&\u00e2259;t \u00een gur&\u00e2259;. S&\u00e2259; s&\u00e2259;turau t&\u00e2259;)i. Amu c&\u00e2259; n-o m\u00e2ncat numa bun&\u00e2259;t&\u00e2259;)i, asta-i altceva, da de perit, n-o perit nime. F&\u00e2259;ceau pruncu)i, bdie)ii ! Amu nu mai fac. Maxim tri-patru, parc&\u00e2259; li-i ru(ine! Purtam burta cu fal&\u00e2259;. C\u00e2nd nu era mama groas&\u00e2259; z\u00e2cea c&\u00e2259; o uitat-o Dumnez&\u00e2259;u. Nou&\u00e2259; fra)i am fost. Tri o murit de mnici. Unu la groap&\u00e2259;, altu la botez. A(e era p-atunci. Trieu ca vai de capu lor, da erau \u00eemplini)i. Amu au bunu lumii (i \u00ees t&\u00e2259;t sup&\u00e2259;ra)i, nervo(i, neferici)i, dracu (tie ce bai au t&\u00e2259;)i! am fost mai pro(ti, da eram cu Dumnezo (i eram ferici)i, a(e, \u00een mizeria noastr&\u00e2259;\u201c (Hanc Leti)ia, Livada, Cluj).
\nChiar dac&\u00e2259; situa)ia material&\u00e2259; era precar&\u00e2259;, rare erau cazurile \u00een care s&\u00e2259; se dea vreun copil, dup&\u00e2259; cum sus)in participan)ii la cercetare, \u201efiecare pruncu) vene cu pitu)a lui \u00een lume, ce m\u00e2ncau i(telal)\u00ee, m\u00e2nca (i el\u201c (Coroiu Nicolae, Plesca, S&\u00e2259;laj). \u201eAtunci nu s&\u00e2259; adopta, amu meri la casa de copii, da atunci nu era a(e. N-are cine-i ajuta, da t&\u00e2259;t s&\u00e2259; )\u00e2pa c\u00e2te unu din nepo)i, s&\u00e2259;-l mai ajute p\u00e2ng&\u00e2259; cas&\u00e2259;, s&\u00e2259; grijeasc&\u00e2259; de oi, de vaci, s&\u00e2259; le duc&\u00e2259; ceva de m\u00e2ncare, t&\u00e2259; nu era coplet s\u00e2nguri. Amu circul&\u00e2259; vorba c&\u00e2259;, dac&\u00e2259; vrei s&\u00e2259;-)i deie Dumnezo un copil (se refer&\u00e2259; la cuplurile infertile) prima dat&\u00e2259; trebe s&\u00e2259;-)i \u00eenfiezi unu, s&\u00e2259;-l cre(ti. Ca o fapt&\u00e2259; de milostenie, s&\u00e2259; te r&\u00e2259;spl&\u00e2259;teasc&\u00e2259; Cel de Sus\u201c (Ciub&\u00e2259;ncan Maria, Mese(enii de Sus, S&\u00e2259;laj).
\nRudele apropiate, fra)i, surori \u00een primul r\u00e2nd, luau \u00een \u00eengrijire copilul r&\u00e2259;mas f&\u00e2259;r&\u00e2259; p&\u00e2259;rin)i, dac&\u00e2259; erau mai mul)i, se \u00eemp&\u00e2259;r)eau la mai multe familii, specific&\u00e2259; o informa)ie. \u201eOrfan de r&\u00e2259;m\u00e2ne, neamurile are datoria s&\u00e2259;-l ieie p\u00e2ng&\u00e2259; cas&\u00e2259;, \u00een altu fel, s&\u00e2259; deie, s&\u00e2259; \u00eenfieze, nu s-o pe auz\u00e2t. Ori(ic\u00e2t de mul)i prunci ar fi avut&\u00e2259;, nu l-ar fi dat&\u00e2259;, c&\u00e2259; ce m\u00e2ncau cielal)i m\u00e2nca (i aista, m\u00e2nca t&\u00e2259;)i laolalt&\u00e2259; (i era bine. Amu, c&\u00e2259;-s pu)\u00e2ni, (i nu s&\u00e2259; mai \u00een)&\u00e2259;leg de la un blid de zam&\u00e2259;, nu le tine(te\u201c (Petran Rujica, Str\u00e2mba, S&\u00e2259;laj).
\nRelat&\u00e2259;rile mai pline de substan)&\u00e2259; pentru contextul de fa)&\u00e2259; au fost cele privind cazurile \u00een care p&\u00e2259;rintele s-a rec&\u00e2259;s&\u00e2259;torit, mai ales tat&\u00e2259;l, copiii tr&\u00e2259;ind, \u00een descrierea interlocutorilor no(tri, \u00eentr-o atmosfer&\u00e2259; adesea conflictual&\u00e2259;. \u201eMulte v&\u00e2259;duve nu s&\u00e2259; mai c&\u00e2259;s&\u00e2259;toresc, la ce bun s&\u00e2259; creasc&\u00e2259; copiii altui om? O fo c&\u00e2259; p-a lui i-o \u00eembr&\u00e2259;cat, i-o \u00eenc&\u00e2259;l)at, i-o (colit, (i a muierii de-a doua erau t&\u00e2259;t goi p\u00e2n&\u00e2259;-i lume, scluji, oarecum, p\u00e2ng&\u00e2259; casa lui. Nici nu )\u00e2ne la ii, nici nu-i iube. Dac&\u00e2259; nu-s a lui. Vezi c&\u00e2259; (i animalu respinje ce simte c&\u00e2259; nu-i a lui. A(e (i omu\u201c (Bon)e Maria, Ban, S&\u00e2259;laj). \u201eErau crescu)i de bunici, erau orfelinat la Prundu B\u00e2rg&\u00e2259;ului. Da nu-i d&\u00e2259;de, oric\u00e2t de s&\u00e2259;rac era, nu d&\u00e2259;de de suflet. Mai era care n-ave coptii (i cereau\u201c (Cri(an Florica, Pria, S&\u00e2259;laj). \u201e\u00cei \u00eenfia din r\u00e2ndu rudelor, c&\u00e2259; al)ii mai greu, c&\u00e2259; nu (tii niciodat&\u00e2259; ce copil \u00eenfiezi. \u00cei (tiei p&\u00e2259;rin)ii la locu lor. P&\u00e2259;rin)\u00ee care aveau pe mul)i, cinci-(as&\u00e2259;, d&\u00e2259;deu p&\u00e2259; unu din ii, \u00eel \u00eenfiau al)\u00ee, treceau p&\u00e2259; numile nou, dup&\u00e2259; ce \u00eel ie, la on pic de vreme. Dac&\u00e2259;-i mnicu), \u00eei face botez, cu sfe(tanie, da nu s-o auz\u00e2t s&\u00e2259; s&\u00e2259; hi \u00eent\u00e2mplat la noi\u201c (Ciub&\u00e2259;ncan Maria, Mese(enii de Sus, S&\u00e2259;laj). \u201e\u00cei luau rudile, nu-i l&\u00e2259;sau, nu (tie nime s&\u00e2259;-i deie la stat, ave grij&\u00e2259; de ii, p\u00e2n&\u00e2259; erau mari (i s&\u00e2259; c&\u00e2259;s&\u00e2259;toreu. Aveu grije (i de p&\u00e2259;m\u00e2nturile lui, \u201eno, aista p&\u00e2259;m\u00e2nt \u00eei de la familie ta. Depinde, da nu s-o auz\u00e2t s&\u00e2259;-i deie la stat, depinde de suflet, lucrau cu zuua, s&\u00e2259; le deie de m\u00e2ncare, s&\u00e2259; nu-i deie de p&\u00e2259; l\u00e2ng&\u00e2259; ii. P&\u00e2259; la opt ai \u00eei b&\u00e2259;gau sluji, la care era boga)\u00ee, s&\u00e2259; le cote de u&\u00e2259;i, de g\u00e2(te, p&\u00e2259;ntru m\u00e2ncare (i c\u00e2teva r\u00e2nduri de haine. A(e, s&\u00e2259;-i \u00eentre)\u00e2ie p\u00e2n&\u00e2259;-s mari. Nu-i d&\u00e2259;de de p&\u00e2259; l\u00e2ng&\u00e2259; ii\u201c (Groza Aurelia, S\u00e2npetru, S&\u00e2259;laj).
\nO situa)ie mai des \u00eent\u00e2lnit&\u00e2259; era aceea ca familiile cu mul)i copii, dar cu posibilit&\u00e2259;)i reduse, s&\u00e2259; lase pe c\u00e2te unul s&\u00e2259; \u201ese aciueze\u201c pe l\u00e2ng&\u00e2259; rudele mai \u00eenst&\u00e2259;rite (i f&\u00e2259;r&\u00e2259; copii, s&\u00e2259; le fie de ajutor, \u201esclug&\u00e2259;\u201c, ajung\u00e2nd, \u00een cele din urm&\u00e2259;, s&\u00e2259; fie considera)i ca fii ai lor, cu drepturile ce deriv&\u00e2259; din acest statut. \u201eDac&\u00e2259; mai g&\u00e2259;sea cine s&\u00e2259;-l \u00eenfieze. Nu s-o \u00eent\u00e2mplat la noi. Da m&\u00e2259; g\u00e2ndesc c&\u00e2259; restu familiei \u00eel luau, vecini. Nu era orfelinate unde s&\u00e2259;-i duc&\u00e2259;. Nu-i d&\u00e2259;de, depinde totu(i, c&\u00e2259; i-o dus c\u00e2nd erau mari, c\u00e2nd copiii (tieu c&\u00e2259; mereu acolo, pe la zece-doi(pe, pai(pe maxim, de-i d&\u00e2259;de ca sclug&\u00e2259;. Nu voie nime s&\u00e2259;-i ieie mici tare, numa a(e mai m&\u00e2259;ri(ori, s&\u00e2259;-i ajute, s&\u00e2259;-i hie de folos, a(e \u00eei z\u00e2ce: \u201esclugu)a me, ia, aista-i\u201c. Nu-l lua s&\u00e2259;-l \u00eentre)\u00e2n&\u00e2259;, da nici nu-l exploata, cum s-ar z\u00e2ce, mere de sclug&\u00e2259; la ciie f&\u00e2259;r&\u00e2259; copii, numa c&\u00e2259;, dac&\u00e2259;-l exploatau, nu sta, fuje. Aciie f&\u00e2259;r&\u00e2259; copii a(a s&\u00e2259; n&\u00e2259;(te, cu o r&\u00e2259;utate \u00een ei, c&\u00e2259; nici sclujile nu stau, ce g\u00e2nde(ti dumneta?!\u201c (Bufnea Ana, Voivodeni, S&\u00e2259;laj).
\nF&\u00e2259;r&\u00e2259; a o numi periferizat&\u00e2259;, pozi)ia orfanilor este totu(i destul de precar&\u00e2259;, vulnerabilitatea lor deriv\u00e2nd (i din faptul c&\u00e2259; \u201enu s&\u00e2259; zb&\u00e2259;te nimi p&\u00e2259;ntu ii, nu s&\u00e2259; sfarm&\u00e2259; ca mama nimi, striinu-i t&\u00e2259;t striin, cresc a(e di capu lor, s&\u00e2259; vorove co \u201eno, o crescut s&\u00e2259;lbatic, c&\u00e2259; n-o fo cini-l \u00eenv&\u00e2259;)a\u201c. Ave di suferit la (coal&\u00e2259;, r\u00e2deu di ii\u201c statut care \u2013 \u00een opinia aceleia(i informatoare, le afecta mai \u00eencolo chiar (i dreptul la selec)ia marital&\u00e2259;, \u201enu pe nimereu bini, fetile s&\u00e2259; cam fereu, dac&\u00e2259; s&\u00e2259; (tie c&\u00e2259; o crescut f&\u00e2259;r&\u00e2259; on p&\u00e2259;rinte. \u00ce(i aflau mai greu. B&\u00e2259;iatu la fel, mai ales dac&\u00e2259; ave avere, nu-(i aleje p&\u00e2259; una s&\u00e2259;rman&\u00e2259;, crescut&\u00e2259; de nu (tii cini, numa cu hanile di p&\u00e2259; ea. N-au ii vin&\u00e2259;, da, no, a(e s&\u00e2259; \u00eent\u00e2mpl&\u00e2259;\u201c(Topan Mariana, Ban, S&\u00e2259;laj).
\nMai vechi tipare de g\u00e2ndire ne aduc \u00een prim-plan valori precum frumos, bine, adev&\u00e2259;r, iubire de semeni, de p&\u00e2259;rin)i, de copii, respect (i demnitate. Prin(i \u00een tumultul acestei lumi, suntem fura)i de spoial&\u00e2259; (i de realit&\u00e2259;)i false sau cosmetizate \u2013 ademenitoare (i \u00een(el&\u00e2259;toare ca tot r&\u00e2259;ul, de altfel, care adesea poate \u00eembr&\u00e2259;ca haine de lumin&\u00e2259;. Pledoarie pentru \u00eentoarcerea cu inima (i cu miezul fiin)ei \u00eenspre spa)iul rural al copil&\u00e2259;riei noastre (sau m&\u00e2259;car al p&\u00e2259;rin)ilor sau al bunicilor no(tri, dac&\u00e2259; unii dintre noi nu am avut privilegiul de a ne fi n&\u00e2259;scut \u00een spa)iul sacru al satului…).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce poate fi mai sf\u00e2nt pe lume ((i deja de aici sim)im acut pu)in&\u00e2259;tatea cuvintelor) dec\u00e2t leg&\u00e2259;tura dintre p&\u00e2259;rin)i (i copiii lor? Prea pu)in se poate transmite prin vorbe ceea ce simte un p&\u00e2259;rinte c\u00e2nd e vorba de odrasle, la fel de pu)in pot intui cei care nu au copii consisten)a unei astfel de rela)ii…… Cite\u0219te mai mult »\u201eSangele nu minte niciodat\u0103. \u201c Parin\u0163i \u015fi copii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5035,10395],"class_list":["post-17892","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-parinti-si-copii","tag-relatia-traditionala-parinti-copii"],"views":1100,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17892"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17892\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}